Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Scoli care stau sa cada peste copii

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cladiri vechi de pe vremea strabunicilor, pereti strimbi, acoperisuri prin care se scurge apa de ploaie, pardoseli umflate, geamuri si usi care stau sa cada, crapaturi prin care intra lumina soarelui, chiar si acolo unde curentul electric nu a patruns - aceasta este, in citeva cuvinte, situatia mai multor scoli si gradinite din judetul nostru, la inceput de mileniu trei. Cu eforturile de igienizare facute de autoritatile locale si de directori, multe isi vor primi copiii si in acest an scolar. La o prima vedere unele dintre ele nu ar parea sa se afle intr-o situatie mult mai rea decit o scoala de la oras, dar studiile de fezabilitate spun altceva. In eventualitatea unui cutremur mai mare, multe nu ar rezista si s-ar darima peste profesori si copii. Din paianta si chirpici sint in Vrancea nu mai putin de 36 de scoli. Localitatile cu situatia cea mai grava sint Gura Calitiei, Poiana Cristei, Tanasoaia si Andreiasu, unde se gasesc cele mai multe scoli din lut. Acestea au fost cuprinse intr-un program de reabilitare, dar nu se stie cind vor incepe efectiv lucrarile.
    In afara-i vopsit gardul...
    La Poiana Cristei cinci scoli stau sa se darime - Dealu Cucului, Mahriu, Tiritu, Dumbrava si Podul Lacului. Vechi de 50-60 de ani, situate in sate greu accesibile, aceste scolite din pamint isi vor primi totusi elevii la acest inceput de an. Situatia mai grava este cea a scolii din Tiritu unde nu exista curent electric si unde programul scolii este strict dependent de lumina soarelui. In situatia de a fi darimate din temelii se afla si patru scoli din Gura Calitiei, construite tot din lut. "Nu exista un pericol iminent, dar s-au facut studii de fezabilitate si, in cazul unui cutremur, situatia ar putea fi grava. Pe perioada verii s-a facut igienizarea si, de la 15 septembrie, vor fi date in folosinta", declara viceprimarul Luigi Romeo Munteanu. La Ruginesti, gradinita functioneaza in aceeasi incinta cu dispensarul. Pe timpul vacantei cladirea, veche de vreo 60 de ani, a fost varuita si vopsita, de citeva zile au fost puse si perdele la geamuri. La o prima vedere lucrurile ar parea sa fie in regula, dar daca fatada este ca noua, prin crapaturile peretilor exteriori, din spatele cladirii, bate vintul. Nici in Anghelesti conditiile nu sint cu mult mai bune. Si aici lucrarile de igienizare s-au desfasurat cu succes, dar imobilul construit din paianta este foarte vechi, numai bun de dus la Muzeul Satului. Gradinita functioneaza in localul fostei primarii, actual o anexa a Caminului Cultural, unde au fost amenajate doua sali de clasa. Primaria Ruginesti a solicitat reabilitarea unitatilor si din celelalte sate, Valeni si Copacesti, dar pe lista scolilor propuse pentru reconstructie din fonduri internationale, inaintata de Inspectoratul Scolar Vrancea, figureaza numai primele doua.
    La Fetig, scoala s-a mutat "la un om acasa"
    Scoala cu clasele I-IV din satul Surlea este cuprinsa in acelasi program de refacere. Cladirea este veche de 70 de ani si se afla in stadiu avansat de demolare, fiind, practic, nefunctionala la acest moment. S-au facut deja studii de fezabilitate, iar pe 27 septembrie va avea loc licitatia pentru proiectare. La Andreiasu trei scoli construite din pamint si balega - Titila, Fetig si Rachitasu - sint in situatia de a fi reabilitate. La Titila, unul dintre peretii scolii, putrezit, a fost refacut in intregime. Si scoala din Butucoasa asteapta fonduri de la Banca Mondiala pentru reconstructie, pentru ca risca sa se prabuseasca peste copii. Cu geamurile si usile strimbe de vreme, dar si cu pardoseala umflata, cu o clasa amenajata ad-hoc intr-o magazie veche, imobilul este de nelocuit. Copiii care, in mod obisnuit, trebuiau sa invete acolo, au fost transferati la Scoala Rachitasu si au de mers peste cinci kilometri pe jos. Scolarii din satul Fetig vor invata de la 15 septembrie intr-un alt spatiu decit cel obisnuit si asta pentru ca scoala mai are putin si o ia la vale. Pentru 13 elevi "la scoala" va insemna o casa particulara a "unui om de buna credinta", dupa cum precizeaza Adrian Ponea, viceprimarul din Andreiasu. "Alte alternative nu avem", mai spune edilul. Potrivit acestuia, scolile din lut au fost construite cu multi ani in urma, cu ajutorul localnicilor, pentru ca cei mici sa nu fie nevoiti sa mearga kilometri pe jos, in bataia lupilor, mai ales ca satele sint situate in munte.
    In Tifesti se invata in scoli propuse pentru demolare
    In satul Sirbi din comuna Tifesti, unde imobilul scolii are o vechime de peste 100 de ani, cladirea a fost propusa pentru demolare, intrucit gradul de uzura este mult prea mare, iar un seism de intensitate medie ar culca-o la pamint. "Cladirea prezinta degradari vizibile, crapaturi verticale si inclinate, dispuse pe toata inaltimea cladirii, care pun in pericol stabilitatea acestea. Acoperisul este deteriorat in proportie de 80%", se arata in raportul intocmit de expertul Dorel Platica. Cu toate acestea, in aceasta vara s-a dat din nou o mina de var, iar scoala este gata sa-i primeasca pe cei mici. Localnicii sint revoltati, pentru ca in aceasta scoala au invatat chiar si cei mai batrini dintre ei. "Pe vremea mea scoala asta avea flori in glastre. Si eu am invatat aici si surorile mele. Acum nu este interes si nici bani. Pai, daca-i dai o brinca se darima peste copii", spune Petrica Voinea, un satean din Sirbi. In Tifesti nici copiilor nu le place sa vina la scoala, intrucit connsidera ca este urita si neprimitoare. Atit scoala din Batinesti, cit si cea din Sirbi au fost propuse pentru demolare si asta pentru ca repararea lor ar costa cu 30% mai mult decit o constructie noua. Primarul Gabriel Postolache ridica neputincios din urmeri si spune ca depinde de banii de la buget. "Scolile arata deplorabil. Am investit in fiecare an cite ceva in ele, astfel incit sa nu cada, sa nu punem in pericol viata copiilor. Programul de reabilitare trebuia sa inceapa, dar n-au venit bani", ne-a spus primarul Tifestiului.
    Autoritatile ridica din umeri
    La ora actuala, in judetul nostru mai exista 36 de scoli construite din lut, una fiind reconstruita anul trecut tot din pamint. Autoritatile promit ca aceaste unitati scolare vor fi reconstruite printr-un program guvernamental finantat de Banca Europeana de Investitii. Cu toate acestea, in multe dintre aceste imobile subrede, care stau efectiv sa cada, copiii se pregatesc sa vina pe 15 septembrie la scoala. La nivelul ISJ se stie ca aceste scoli au probleme grave, atit in ceea ce priveste mobilierul, cit si faptul ca starea cladirilor lasa mult de dorit. Poiana Cristei, Gura Calitiei, Tanasoaia si Andreiasu sint comunele cu cele mai multe scoli din lut, care se spera ca vor intra in reconstructie. "Rolul nostru a fost sa le evidentiem si sa adunam informatii despre starea lor si sa le prezentam mai departe. S-au facut demersuri inca din anul scolar trecut. Noi am dori ca lucrarile de reabilitare sa inceapa cit mai repede. Activitatea elevilor si a cadrelor didactice nu va fi afectata, vom gasi noi solutii ca acestia sa functioneze in alte spatii adecvate. Stim ca sint probleme, dar in unele scoli sint multi copii si nu pot fi stramutati atit de usor", a declarat Paraschiv Macrineanu, inspector coordonator la Inspectoratul Scolar. Acesta a mai precizat ca, chiar daca pe dinafara unele scoli arata bine, pentru ca au fost vopsite recent, in realitate sint degradate, iar structura de rezistenta este afectata. La ora actuala, dupa cum au precizat oficialii ISJ, pentru cele 36 de scoli se fac proiecte de reabilitare, urmind ca licitatiile sa fie organizate de Consiliul Judetean sau de MEC. "Banii sa vina, ca lucrarile se fac foarte repede", a mai spus inspectorul coordonator. Oficialitatile responsabile n-au stiut ce sa raspunda cind au fost intrebate ce se va intimpla cu copiii in cazul unui cutremur mai mare. Nu de alta, dar locuim in cea mai activa zona seismica a Romaniei... (Dalia IOSIF, Camelia MARIN)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri