Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Scolile vrincene a fost cuprinse de febra curateniei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    In majoritatea scolilor din judet curatenia de vara a inceput deja, iar in unele locuri s-a si incheiat. In citeva unitati scolare s-au cumparat materialele necesare, urmind ca in zilele urmatoare sa inceapa si munca. Din lipsa de fonduri, de multe ori curatenia pe vara se rezuma la zugravit si spalat. Desi in cele mai multe scoli de la sate nu exista apa curenta, nici instalatie de incalzire centrala, nemaivorbind de sali de sport, bugetul nu permite realizarea unor lucrari mai costisitoare. Pentru ca nu-si permit sa plateasca muncitori, directorii au facut apel la unii elevi si chiar la parintii acestora, care muncesc cot la cot cu femeile de serviciu. Cele mai norocoase sint scolile care beneficiaza de fonduri externe sau care folosesc munca in folosul comunitatii pentru igienizarea pe timpul verii. "La ultima sedinta am fixat un calendar de demarare a operatiunilor de igienizare si reparare a unitatilor de invatamint. Pina in jur de 31 august speram ca in majoritatea gradinitelor, scolilor si liceelor sa fie gata activitatea de curatenie si reparatie. In unele cazuri operatiile de igienizare s-au incheiat deja, iar la Bolotesti, Gugesti, Rastoaca, Milcovul, Suraia si Dumitresti procesul e aproape de final. Dar sint si unele unitati in care de-abia s-au procurat materialele de constructie", sintetizeaza Enache Mindrescu, inspectorul general al ISJ Vrancea.
    38 de scoli din chirpici si birne
    La scolile din Rotilesti si Fetesti curatenia de vara s-a terminat. Aici a fost spalat si curatat mobilierul, au fost zugravite salile de clasa si au fost reparati peretii. Pentru alte imbunatatiri nu s-au gasit bani. In Vidra, smotrul este in toi. Sumele alocate de la buget pentru cele noua scoli din comuna au fost de circa 40 de milioane, insuficiente in raport cu nevoile, daca luam in calcul numai varul care a costat 18 milioane de lei. Si in scolile din Gura Calitiei igienizarea a inceput de aproximativ o saptamina si se va incheia, cel mai probabil, in doua saptamini. Cei 340 de elevi vor invata din toamna in scoli proaspat varuite. De anul viitor, in Gura Calitei se preconizeaza sa intre in functiune inca patru unitati scolare. Pe de alta parte, la Vizantea-Livezi curatenia nu a inceput inca. Ca si alte scoli de la tara, cele mai mari cheltuieli sint realizate pentru achizitia lemnelor pentru perioada de iarna, iar curatenia trebuie facuta cu bani putini. "Chiar astazi am adus materialele si speram ca pina pe 15-20 august sa fie gata. Vom vopsi, vom varui, mai reparam cu ciment pe unde este nevoie. Pentru cinci scoli si o gradinita am avut la dispozitie numai 56 de milioane de lei, din care am cumparat si o parte din lemnele pentru iarna. Banii sint insuficienti, speram intr-o rectificare de buget. Ne-ar mai trebui 150-250 de milioane ca sa facem aprovizionarea cu lemne. Mai avem citeva scoli la care trebuie sa schimbam tabla, dar ramine pentru anul viitor", a afirmat Fanica Ciubotaru, primarul de la Vizantea. Banii insuficienti ridica nemultumiri si la Homocea. "Am luat materiale si pe datorie. Avem de vopsit, de varuit, de inlocuit instalatia electrica. Avem echipe care lucreaza, la Lespezi e aproape gata. La Homocea avem in lucru o scoala cu sase sali de clasa, construita cu fonduri de la Banca Mondiala, pe care speram s-o dam in functiune din toamna", declara primarul Nicolae Ionescu.
    Scolile cu probleme, intr-adevar vitregite sint, in opinia inspectorului general Enache Mindrescu, cele cu clase I-IV de la tara. Solutia pentru cele 38 de unitati de invatamint realizate din chirpici si birne este reconstructia. Seful ISJ spune ca aceasta se va desfasura, cel mai probabil, anul viitor. In rest, oficialii din invatamint cred ca administratia locala ar trebui sa se implice mai mult in repararea scolilor si dotarea cu mobilier si materiale didactice.
    Scolile focsanene sint curatate cu forte proprii
    Scoala Generala "Anghel Saligny" din Focsani se numara printre primele scoli care au dat dovada de eficienta la capitolul "curatenia inceputului de an". In ciuda faptului ca scoala nu a primit de la primarie o firma specializata care sa se ocupe de curatenie, institutia de invatamint si-a facut curatenie. "Pentru curatenia de vara dispunem de 80 de milioane, dintre care 60 de milioane le-am folosit pentru reparatiile curente. Incercam sa reparam cum putem, chiar daca nu dispunem de prea multi bani", spune Jenica Pricop, contabilul sef al scolii "Anghel Saligny". Dupa spusele acestuia, conducerea scolii a solicitat si sala de sport, deoarece elevii de la "Anghel Saligny" sint nevoiti sa faca sportul pe unde apuca, ca multi alti elevi vrinceni. "Am solicitat sala de sport, insa nu am primit nimic. La cite scoli vrincene duc lipsa de sala de sport, sint constient de faptul ca nu putem fi ajutati numai noi", mai mentioneaza Jenica Pricop. Cu toate acestea, cea mai mare problema cu care se confrunta scoala "Anghel Saligny" este acoperisul. Dupa spusele personalului de serviciu, solutia optima ar fi inlocuirea acestuia, pentru ca repararea ar duce la o cheltuiala mult mai mare. "Reparatia acoperisului costa enorm, asa ca bine ar fi sa se inlocuiasca in intregime. Asa s-ar mai cistiga si citeva spatii de depozitare", mai adauga contabilul sef.
    O alta scoala care se pregateste sa-si intimpine elevii in conditii cit mai bune este Grupul Scolar de Industrie Usoara. "Noi speram ca pina la sfirsitul lunii sa fim gata. Lucram cu forte proprii, insa dispunem de materialele necesare pentru a putea oferi conditii bune elevilor", a afirmat unul dintre muncitori.
    Sponsori printre parinti
    Nici scolile din imprejurimile Focsaniului nu s-au lasat mai prejos in ceea ce priveste curatenia de inceput de an scolar. Scoala generala din Golesti se numara printre cele mai norocoase scoli, pentru ca primaria a trimis o firma specializata pentru curatenia din aceasta vara. "Scoala este in conditii bune, atit cit putea sa fie o scoala de tara. Pe noi ne-a trimis primaria si speram sa terminam in urmatoarele doua zile", spune unul dintre angajatii firmei de constructii care se ocupa de curatenie. De asemenea, si scoala din comuna Milcovul se bucura de conditii primitoare, in opinia primarului Neculai Barbarosie. "Avem 15 sali de clasa si materialul necesar sa oferim toate conditiile copiilor care vin la scoala", sustine primarul.
    Cu bune, cu rele, toate unitatile scolare spera ca igienizarea sa fie gata pina la sfirsitul acestei luni, chiar daca nu este facuta in cele mai bune conditiie. Si aceasta in ciuda faptului ca in unele unitati de invatamint nici macar nu s-a inceput treaba. Cert este ca primariile din multe localitati au fost asaltate cu cereri de finantare din partea scolilor si se asteapta rectificarea de buget. In cazul in care nu se vor gasi banii necesari, directorii spun ca vor apela tot la buzunarul parintilor, care au fost mai generosi decit edilii locali. Alti directori din mediul rural au reusit sa-si gaseasca sponsori printre patronii care isi desfasoara activitatea pe raza localitatii. (Dalia IOSIF, Mihaela LOTRU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri