Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Trei refugiati cer bani pentru proprietatile din Basarabia

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Tribunalul Vrancea este pus in situatia de a rezolva doua solicitari privind despagubirile neacordate vrincenilor ale caror bunuri au fost sechestrate sau retinute in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta.

    Doua surori, mostenitoare ale defunctului Pavel Dascalu, si Vasile Mirontov Busila solicita instantei sa oblige Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor sa le plateasca a doua transa din despagubirile obtinute in baza Legii 290/2003. Petentii arata in cererile de chemare in judecata ca in 2007 au primit prima transa de bani, iar plata pentru a doua transa urma sa fie facuta anul trecut, lucru care nu s-a intimplat.

    Mostenitoarele mentioneaza ca Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor mai are sa le plateasca suma de 92.336 lei, plus inca 64.353 lei, "dobinda calculata pina la data achitarii efective si integrale". Celor doua surori le-au fost aprobate compensatiile in februarie 2007, in valoare de 153.894 lei, iar in august despagubirile au fost recalculate, rezultind de aici inca 107.256 lei. Din ambele sume le-a fost acordata o prima transa, cea de-a doua urmind sa fie efectuata in curs de un an, lucru care nu s-a intimplat.

    "Desi perioada de un an a expirat, nu ne-au fost acordate despagubirile care ni se cuvin", spun surorile Ioana Buica si Cornelia Dascalu. In cel de-al doilea proces, intentat de focsaneanul Vasile Mirontov, se vehiculeaza suma de 179.417 lei, contravaloarea celei de-a doua transe de bani datorata de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.

    Potrivit legii, acordarea acestor despagubiri se face refugiatilor sau mostenitorilor acestora. De beneficiile acestei legi pot avea parte romanii care s-au refugiat pe teritoriul Romaniei in anul 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicita cedarea de catre Romania a Basarabiei si partii de Nord a Bucovinei, cit si in anul 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generala, cei care au fost deportati in regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, dar si aceia care, desi nu au avut domiciliul pe acele teritorii, au avut in proprietate bunuri imobile la care nu au mai avut acces dupa cedarea teritoriilor prevazute de lege.

    Potrivit legii in vigoare, despagubirile se acorda fie in natura, in limita disponibilitatilor, fie in bani, de la bugetul public. Compensatiile banesti sint distincte pentru terenuri, pentru constructii si pentru recoltele neculese din anul parasirii fortate a bunurilor.

     

    Sursa: Ziarul de Vrancea


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri