Tiganii din Motca au ajuns specie pe cale de disparitie. Intr-un singur an, populatia de etnie rroma a scazut cu 95%, in toata comuna. In primavara lui 2002, in Motca traia un grup compact de 230 de familii de nationalitate rroma, cuprinzind 726 de persoane. Dupa numai un an, comunitatea rroma mai cuprindea 7 familii, cu 36 de membri. Din evidentele primariei au disparut 690 de rromi. Chiar daca au disparut statistic, rromii pot fi vazuti oriunde in Motca. In cele doua sate ale comunei, rromii constituie in continuare o comunitate numeroasa. Ei nu au parasit comuna cu cortul, nici nu au fost goniti sau supusi unei epurari rasiale. Ci pur si simplu tiganii s-au declarat a fi romani. S-a ajuns chiar in situatia in care, intr-o familie, un frate este roman iar celalalt tigan.
Cu mic, cu mare, tiganii s-au declarat la recensamint ca fiind romani. Culoarea pielii, meseriile practicate, traditiile nu au mai insemnat nimic in fata dorintei rromilor de a fi romani, macar in scripte.
"Mai, da' nu mai e nici un tigan pe aici?"
"Am fost pe la Boureni, unde marea majoritate a satenilor sint rromi, dar care mai de care spuneau ca sint romani. Chiar i-am intrebat: «Mai, da' nu mai e nici un tigan pe-aici»?", spune primarul comunei Motca, Aurel Cozma. La recensamintul populatiei din primavara anului trecut, fiecare cetatean s-a putut declara de orice nationalitate. La Motca, din 726 de sateni de etnie rroma cunoscuti in 2002, dupa nici un an au ramas doar 36. "In timpul recensamintului, s-au speriat singuri, intre ei: «Astia ne inregistreaza ca sa ne alunge din Romania, la Bug, ca pe vremea lui Antonescu». A fost de-ajuns sa-i treca unuia prin cap ideea asta. Nu a mai reusit nimeni sa-i convinga sa se declare de nationalitate rroma", considera Costache Davidoaia, secretarul consiliului local.
"La o adica, putem fi si unguri"
In saptaminile dinaintea recensamintului, consilierul prefectului pe problema rroma, Stefan Roman, a batut judetul in lung si-n lat pentru a-i convinge pe tigani sa-si declare nationalitatea. La Motca, esecul a fost aproape total. S-a ajuns chiar la situatii absurde. Vasile Frasila s-a declarat rrom. Fratele sau, Traian, afirma insa cu tarie ca este roman get-beget. Nu pentru ca ar fi convins de asta. "Cit ne-au stiut de tigani, nu am vazut ajutoare. Poate daca zicem ca sintem romani, ne mai ajuta cineva. La o adica, putem fi si unguri, nu tot oameni sintem? Daca avem vreo problema, mergem la primar, care e roman", explica simplu Frasila. Cei doi frati locuiesc de altfel in case invecinate, in centrul comunei. Amindoi sint la fel de tuciurii. Sotiile amindurora poarta aceleasi rochii largi, crete si inflorate. Cu toate acestea, oficial, Vasile este tigan, iar Traian roman.
Toti vor ajutoare
In timpul discutiei cu Traian Frasila, "romanul", linga acesta apare sotia sa Lucia. La fel de "bronzata" ca si sotul ei, cu un batic inflorat in cap si o verigheta lata de argint pe deget. Tine intre buze o tigara cu filtru din care trage cu sete. "Sa spun si eu. Sintem saraci,
n-avem de nici unele. Soacra-mea e paralizata, dar nu ne ajuta nimeni", spune, aproape strigind, Lucia Frasila. Se invirte ca un titirez, trece de la un om la altul, vorbeste, povesteste, arunca un cuvint aici, unul dincolo. Il vede pe primar inconjurat de rromi. Trage repede un fum din tigara si se arunca in mijlocul oamenilor. Impinge la o parte citiva puradei pe jumatate goi si se agata de Cozma. Cere ajutoare, desi familia Frasila beneficiaza deja de legea venitului minim garantat.
Cei mai multi traiesc din ajutoare
Ceea ce era initial doar o idee spusa de Frasila s-a transformat intr-o clipa in certitudine. Chestiunea nationalitatii se pune intre tiganii din Motca cit se poate de pragmatic. Daca unul crede ca va primi ajutoare, se declara imediat roman. Daca nu, "ramine" rrom. De altfel, majoritatea rromilor s-au transformat peste noapte in "romani", tocmai pentru a fi siguri ca vor primi ajutoare in baza legii venitului minim garantat. Putini rromi au pamint la Motca. Cei mai multi traiesc din ajutoare, din alocatiile copiilor si din munci ocazionale. Din cei 726 de rromi, 650 sint beneficiari ai legii venitului minim garantat. Gelu Balau este unul dintre cei 7 capi de familie care s-a declarat rrom. Pare chiar surprins de intrebarea de ce nu a procedat ca vecinii sai, care sustin ca sint romani. "Eu am zis ca-s rrom, ca doar asta sint. Nevasta-mea e tot tiganca, iar copiii mei sint «bronzati». De ce sa spun ca sint roman? Iau ceva pe chestia asta?", ne ia la intrebari Balau.
"Sintem romanizati"
Desi traiesc in aceleasi case darapanate in care au trait si bunicii lor, desi se casatoresc doar cu membri ai comunitatii, unii rromi se considera total romanizati. Nu pentru ca s-ar fi integrat cumva in rindul romanilor. Se impaca bine cu populatia majoritara la nivel national, dar rromii nu au nimic de impartit cu romanii. Romanizarea de care vorbesc unii membri ai comunitatii rrome inseamna pur si simplu ca si-au desfacut cortul si l-au facut acoperis la bordei. "Tigani sint cei care merg cu cortul, nespalati si plini de paduchi. Noi, care am fost stabili, nu mai sintem tigani, ci romanizati. Romani, adica, intelegi?", spune Costache Raric, batindu-se cu pumnul in piept. (Alex ZANOAGA)