Cei 7 magnifici de la Finante
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 20.06.2021

Cei 7 magnifici de la Finante

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Sefii fiscului jongleaza cu legile mai ceva ca Maradona cu mingea. De dimineata pina la prinz aduna impozite de la firme. Spre seara sint insa sfatuitori de taina in slujba firmelor private pe care, pina in prinz, le cotroleaza. Dimineata ameninta directorii sa-si plateasca taxele, iar seara ii invata cum sa faca afaceri si cum sa rostogoleasca datoriile la stat. Slujbele private pe care le detin sefii Directiei Judetene de Finante Iasi se bat cap in cap. Pe de o parte sint angajati ai fiscului, iar pe de alta sint membri in Consiliile de Administratie sau cenzori la una sau mai multe firme. Inchipuiti-va ce zelos isi face datoria un simplu inspector fiscal in control la o societate unde seful sau de la Finante este cenzor sau membru marcant in CA! Pentru postul de cenzor, indemnizatia este de 20% din salariul directorului general. Astfel, suma ridicata de cenzor ajunge usor la citeva milioane bune, la firmele mari. De remarcat este faptul ca o parte din societatile unde sint cenzori sefii fiscului au datorii importante la bugetul statului. Intimplator sau nu, datoriile totale ale firmelor iesene au crescut anul trecut, fata de 2001, cu 46%, ajungind de la 2.094 miliarde de lei la sfirsitul lui 2001 la 3.048 miliarde de lei in 2002.
    Fiind si membri in Consiliul de Administratie sau cenzori la firme private, sefii Directiei Generale a Finantelor Publice Iasi dribleaza legea de doua ori. O data intra in conflict cu pachetul de legi anticoruptie, pentru care guvernul si-a asumat raspunderea saptamina trecuta, iar a doua oara fenteaza legea care reglementeaza activitatea corpului expertilor contabili - Legea 186/1999. In primul caz, sefii fiscului, cu toate ca s-au vazut pusi in fata faptului implinit, inca mai spera ca legea are si ceva portite de scapare. "Astept sa vad exact textul legii, poate specifica clar ce pot face si ce nu. Dar, personal, cred ca voi ramine in functia de director si voi renunta si la cenzoratul pe care il mai am in prezent", ne-a declarat Victorel Lupu, directorul general al DGFPJ Iasi.
    O adresa de la Arad, folosita ca baza legala
    In pachetul de legi anticoruptie se spune ca angajatii DGFPJ nu pot fi functionari publici si ocupa, in acelasi timp, diferite pozitii in cadrul societatilor comerciale, cum ar fi membri in CA sau cenzori. Sefii fiscului dribleaza Legea 186/1999 folosindu-se de o adresa trimisa de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici catre Directia Finantelor Judetene Arad, in anul 2000, si raspindita apoi ca un obiect de mare pret in toata tara. In aceasta se arata ca functionarii publici care nu au atributii exprese de control pot "desfasura activitati cu scop lucrativ la alte societati comerciale cu capital de stat sau privat". In aceasta categorie intra si sefii de la fisc, ei avind numai atributii de coordonare a activitatii de control. Cu alte cuvinte, simplii angajatii de la DGFPJ Iasi, adica cei care merg pe teren si fac controale, nu pot fi cenzori. Sefii lor insa, da.
    "Ei centreza, ei dau cu capul si tot ei apara"
    Cum va controla insa, un inspector financiar o firma la care stie ca seful sau este cenzor sau membru in CA? Seful DGFP Iasi, Victorel Lupu, el insusi cenzor, are o convingere interesanta. El sustine ca randamentul subordonatilor sai creste daca stiu ca la societatea pe care o controleaza este cenzor sau membru in CA unul din sefii lor. Prefectul Iasului, Neculai Apostol, spune ca el personal nu este de acord cu practica sefilor de la fisc. Acesta considera ca o persoana nu poate lucra la Finante si, in acelasi timp, sa fie membru in Consilii de Administratie sau sa fie cenzor in cadrul societatilor comerciale. "Nu cunosc exact prevederile legale in acest sens. Totusi, din punctul meu de vedere, putem vorbi de o incompatibilitate intre functia publica si calitatea de cenzor. Practic, aceasta inseamna ca ei centreza, ei dau cu capul si tot ei apara. Este drept, pina acum doi-trei ani, am avut si eu la firma (n.r.- prefectul este actionar la grupul de firme Kosarom) un cenzor de la Finante. Nici atunci si nici acum nu mi s-a parut normal", ne-a declarat prefectul Iasului.
    Servicii sau adevarate tunuri financiare? Povestea firmei G.E.C.A.F.
    Din date disponibile la Registrul Comertului la nivelul lunii februarie a.c., Victorel Lupu avea calitatea de cenzor la Agralmixt, Moldoconstruct si Zimbru. "Datele de la Registrul Comertului sint vechi, in prezent mai sint cenzor doar la Moldoconstruct", spune insa Lupu. Subalternul sau Ioan Grigoriu, director adjunct si seful Directiei de Control din cadrul DGFPJ Iasi, figureaza drept cenzor la Fortus, Pescaris si Siraj Impex. In plus, Grigoriu a fost ales in toamna anului trecut si membru in CA la CET Iasi. Grigoriu si-a mai rotunjit veniturile si prin intermediul unei firme de servicii in domeniu. In anul 1998 a infiintat firma G.E.C.A.F SRL, avind ca obiect de activitate serviciile contabile si auditul financiar. "Cind am fost schimbat din functia de sef al Garzii Financiare mi-am facut firma aceasta. Vroiam sa ma retrag din Finante", spune directorul adjunct al DGFPJ Iasi. Ulterior, in anul 1999, a cesionat actiunile societatii fostei administratoare de pina atunci a societatii, Nechifor Dutica. Societatea era si este inca inregistrata la adresa din buletin a lui Grigoriu. Acesta sustine insa, ca nu are nici o legatura cu actuala proprietara. Desi este de remarcat faptul ca, dupa ce Grigoriu ajunge director adjunct la DGFPJ Iasi, situatia financiara a firmei se imbunatateste spectaculos. Daca in anul 2000 societatea mergea in pierdere, in 2001 a trecut pe profit, avind un beneficiu de aproape 450 de milioane de lei. Anul trecut societatea a realizat auditul conturilor la Vinia, Nicolina si Fortus. In conditiile in care, pentru cele 28 de societati din judetul Iasi care trebuiau sa isi faca auditul conturilor s-au batut un numar de 9 firme, pozitia cistigata de G.E.C.A.F a fost mai mult decit onorabila. Preturile care se vehiculeaza pe piata de audit sint de ordinul sutelor de milioane de lei. "Pentru tratarea conturilor, care este o operatiune premergatoare auditului financiar, s-au platit la Vinia 300 milioane de lei. Ca sa va faceti o idee despre sumele vehiculate de aceasta piata, de exemplu, la Iasitex pentru operatiunea de retratare a conturilor si audit s-au platit aproximativ 11.000 de dolari", ne-a spus un expert contabil.
    "Credeti ca toti angajatii DGFP sint cenzori? Doar 50"
    Celalalt director adjunct al DGFP Iasi, Viorica Onofrei, este cenzor la Agroindustriala Bucium si la Agrocom Strunga. Onofrei a fost cenzor si la Remar Pascani, pe vremea cind directorul de atunci avea un salariu de 75 milioane de lei pe luna. Indemnizatia de cenzor a directorului adjunct se ridica, in aceste conditii, la 15 milioane de lei. De la Agroindustriala Bucium, societate la care Onofrei este cenzor din februarie 2002, ridica in fiecare luna aproximativ 5 milioane de lei.
    Numarul angajatilor DGFP Iasi care sint si cenzori este insa limitat de numarul sefilor pe care ii are institutia ieseana. Aceasta pentru ca "portita" legislativa pe care o mulg cei in cauza spune ca doar sefii pot fi cenzori, nu si cei care fac efectiv controlul pe teren. "Ce, credeti ca, din 650 de angajati cit are Directia asta, toti sint cenzori? Poate doar vreo 50", recunoaste seful DGFP Iasi, Victorel Lupu. Interesant: la aproximativ 50 se ridica si numarul sefilor de directii si de servicii din cadrul DGFPJ Iasi. (Dan CONSTANTIN)
    Ce spune Legea 186/1999?
    "Expertii contabili si contabilii autorizati nu pot sa isi exercite atributiile conferite de aceasta calitate (n.r.- cenzor) pe durata in care desfasoara orice activitate salarizata in afara Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati sau activitate comerciala, cu execeptia activitatilor didactice, literale sau publicistice. Activitatea de cenzor poate fi desfasurata, potrivit legii, de catre: expertii contabili, contabilii autorizati cu studii superioare, persoanele cu studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei Nationale si cu practica in activitatea financiar - contabila de cel putin 5 ani, precum si de societatile comerciale de expertiza contabila".
    Ce face cenzorul ?
    Cenzorul supravegheaza gestiunea societatii comerciale la care este angajat, verifica bilantul si contul de profit si pierdere. Cenzorii raporteaza adunarilor generale asupra verificarii bilanturilor contabile si formuleaza propuneri pentru imbunatatirea activitatii societatii. Raportul cenzorilor se adreseaza Adunarii Generale a Actionarilor si se refera la legalitatea intocmirii si concordanta cu registrele contabilitatii, conducerea regulata a registrelor, evaluarea patrimoniului conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului. Cenzorii formuleaza propuneri si se pronunta asupra repartizarii profitului.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Italia sau Finlanda?

    Nicolae GRECU

    Italia sau Finlanda?

    Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

    Eugen MUNTEANU

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

    Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

    Îndemnuri de la Maica Siluana

    pr. Constantin STURZU

    Îndemnuri de la Maica Siluana

    Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

    Perspectivă inversă

    arh. Ionel OANCEA

    Perspectivă inversă

    O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

    pulspulspuls

    Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

    Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

    Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

    Caricatura zilei

    Asta zebră!

    Editia PDF

    Bancul zilei

    De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.