Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cum ar fi aratat orasul daca politicienii locali si-ar fi tinut toate promisiunile

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Politicienii si autoritatile iesene s-au luat la intrecere cu baronul von M?nchausen. Periodic, sefii judetului, primarul sau parlamentarii de Iasi au lansat proiecte de investitii care mai de care mai fantastice. Daca macar jumatate din ele ar fi fost puse in practica, Iasul ar fi devenit o adevarata Elvetie a Romaniei. Din nefericire insa, extrem de putine proiecte au reusit sa depaseasca macar stadiul bunelor intentii. Majoritatea au fost reluate ani la rindul, fara a avansa nici macar un centimetru, devenind simple declaratii de campanie electorala. Modernizarea Aeroportului, largirea soselei Pacurari, construirea Centrului Expozitional "Moldova", a pasarelei de la Tigarete sau a unei autostrazi care sa scoata Iasul din izolare au fost idei aruncate pe piata inca de la inceputul anilor '90. Periodic, acestea au fost scoase de la naftalina pentru a fi repuse pe tapet. Pigmentate cu idei nastrusnice, de tipul mutarii mormintului lui Eminescu sau aducerea mumiei lui Tutankamon la Iasi, promisiunile facute de politicienii ieseni i-au mentinut pe acestia in atentia publicului, chiar daca putine au ajuns sa se apropie macar de realizare.
    1. Holding RAJAC-companii apa din R. Moldova
    De multe ori, nici macar autorii ideilor aruncate pe piata nu au stiut exact ce-ar fi vrut sa faca. Fostul presedinte al Consiliului Judetean, Ioan Amihaesei, a propus in aprilie 1993 unirea intr-un holding a RAJAC cu organismele similare din tinara Republica Moldova. Amihaesei nu a putut insa explica cum ar fi functionat holdingul cita vreme intre reteaua de alimentare cu apa din Iasi si cele de peste Prut nu exista nici o legatura. Aparuta din neant, ideea a fost imediat abandonata.
    2. Piata ACB pe doua niveluri
    Dupa numai trei luni, primarul Constantin Simirad si-a lansat programul de modernizare a pietelor. Prima pe lista a fost piata Alexandru cel Bun. Acesteia urma sa i se mai adauge un nivel, suprafata totala a pietei ajungind astfel la 4.000 mp. Proiectul, in valoare de 200 milioane lei la acea vreme, adica aproximativ 270.000 de dolari, a fost aprobat de Consiliul Local, dar nu a mai ajuns niciodata sa fie pus in practica.
    3. Zona Economica Libera - paradis al afacerilor
    Prima mare promisiune facuta iesenilor de oamenii politici a fost insa infiintarea asa-numitei Zone Economice Libere Iasi-Cristesti (ZEL), idee lansata inca din 1991. Intinsa pe aproape 80 de hectare, aceasta ar fi urmat sa reprezinte motorul de relansare economica a Iasului si sa suplineasca relatiile comerciale intrerupte odata cu disparitia CAER. Consiliul Judetean urma sa refaca reteaua de drumuri din zona si sa asigure aductiunile de apa, gaz, curent electric si agent termic. Valoarea totala a investitiilor venite din partea CJ ar fi urmat sa ajunga la aproximativ 6 milioane de dolari.
    Investitorii care si-ar fi deschis fabrici in ZEL ar fi platit doar impozitul pe profit, fiind scutiti de plata taxelor vamale sau a celor locale. Timp de cinci ani, infiintarea ZEL s-a aflat pe buzele tuturor autoritatilor locale. In 1993, CJ si Prefectura ajunsesera chiar sa-si dispute meritul infiintarii ZEL. Vicepresedinte al CJ la acea data, Lucian Flaiser avansa optimist chiar si un termen limita pentru infiintarea ZEL. "Sint convins ca pina cel mult la mijlocul lunii iulie putem avea hotarirea guvernamentala de infiintare a ZEL", spunea Flaiser in iunie 1994.
    Timp de citeva luni, autoritatile locale s-au hranit cu speranta si cu declaratiile oficialilor guvernamentali. Ministrul transporturilor, Aurel Novac a declarat ca sustine infiintarea ZEL. S-a anuntat chiar o sedinta extraordinara a Guvernului, la Iasi, care sa reprezinte actul de nastere a ZEL.
    Din cind in cind, primarul sau sefii CJ anuntau un nou investitor dispus sa construiasca o fabrica, un lant de magazine sau un depozit de rulmenti in ZEL. S-a vorbit chiar de niste oameni de afaceri israelieni care vroiau sa infiinteze o bursa a diamantelor, stimulata de apropierea Rusiei. In toamna lui 1994, toate visele s-au naruit insa, ca un castel de carti de joc. Sedinta de la Iasi a Guvernului nu a mai avut loc. Flaiser a inceput sa vorbeasca despre aminarea infiintarii ZEL, iar Amihaesei a ajuns la concluzia ca nu exista oferte serioase de investitii care sa justifice infiintarea ZEL. In noiembrie, presedintele Ion Iliescu a dat de inteles ca Iasul trebuie sa-si ia gindul de la zona economica libera. Iliescu a invocat relatiile reci cu Republica Moldova ca fiind o piedica in infiintarea ZEL, iar subiectul a fost dat uitarii.
    4. Gradina Zoologica in Bucium
    Planurile de viitor ale autoritatilor locale nu s-au limitat la proiecte fantastice de zeci de milioane de dolari. In aprilie 1994, primarul Constantin Simirad a promis reinfiintarea gradinii zoologice din Bucium. Promisiunea a fost trecuta insa rapid pe linie moarta, de 11 ani subiectul raminind inchis. Recent s-a avansat chiar ideea ca pe locul fostei gradini zoologice sa fie infiintat un padoc pentru ciini.
    5. Zecile de milioane de dolari ale "Marelui Zid"
    Aducerea de investitori straini la Iasi a fost marele vis al autoritatilor locale. Prima incercare a fost reprezentata de Corporatia "Marele Zid", ai carei reprezentanti au vizitat Iasul in iulie 1994. Dupa primele convorbiri, s-au avansat chiar si cifre. Chinezii erau dispusi sa investeasca intr-o prima etapa, 68 milioane de dolari in proiecte de infrastructura. Dupa vizita lui Gao Yan, guvernatorul provinciei Ji Lin, sefii Primariei au devenit convinsi ca pe Bahlui va curge lapte si miere. Chinezii ar fi urmat sa construiasca un magazin universal, o fabrica de confectii, alta de bere, inca una de produse alimentare, o a patra de masini de spalat si frigidere. Cireasa de pe tort ar fi fost un complex de sere care sa produca legumele destinate unui viitor restaurant chinezesc.
    Dupa un an de zile in care chinezii au infierbintat mintile sefilor locali, si peste aceste proiecte s-a asternut praful. Restaurantul chinezesc s-a infiintat, dar fara nici o legatura cu Gao Yan sau cu provincia Ji Lin. Singura afacere incheiata de autoritati cu chinezii a fost infratirea judetului cu provincia Ji Lin.
    6. In 1995, construirea a 1.300 de apartamente
    Consiliul Judetean si-a propus sa rezolve si problema locuintelor. "Pentru anul 1995 avem in plan construirea a 1.300 de apartamente", a declarat Amihaesei, in septembrie 1994. Aceasta ar fi insemnat construirea in Iasi a 32 de blocuri turn sau a 70 de blocuri cu patru etaje. Planul lui Amihaesei nu a depasit niciodata stadiul bunelor intentii. Dupa numai citeva zile, presedintele CJ isi completa declaratia cu mentiunea "daca vom avea fonduri". Iar fondurile necesare nu au mai ajuns niciodata la Iasi.
    7. Columna lui Traian, la Iasi
    La putin timp dupa Amihaesei, a fost rindul secretarului general al Prefecturii, Neculai Pepelea sa lanseze o idee. La Iasi ar fi urmat sa fie construita o replica in marime naturala a Columnei lui Traian de la Roma. Fondurile necesare pentru ridicarea columnei inalte de 40 de metri ar fi urmat sa fie strinse prin colecta publica. Realizarea columnei ar fi fost cu atit mai usoara, cu cit la Bucuresti exista mulaje de gips dupa metopele de pe columna originala. Inaugurarea columnei ar fi putut avea loc in 1996, la aniversarea a 1890 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani. Ideea lui Pepelea a fost imbratisata de primarul Simirad, dar nu a depasit niciodata stadiul de simpla dorinta.
    8. Pirtia de schi "La 10 secunde"
    Un proiect "etern" al Primariei a fost amenajarea pirtiei de schi de pe Sararie, asa numita pirtie "La 10 secunde", dupa timpul necesar parcurgerii ei. "Cred ca de saptamina viitoare se va intra la lucru", spunea Simirad pe 11 ianuarie 1995. Amenajarea propriu-zisa a inceput abia in septembrie, rezumindu-se la taierea unor copaci. De-a lungul anilor, la ideea initiala s-au adaugat montarea unei instalatii de nocturna, a unui teleschi si a unui tun de zapada. Pina la urma insa, pirtia a ramas o simpla coasta de deal, folosita ca atare de zece ani.
    9. Catedrala ortodoxa in Tatarasi, mai mare ca Mitropolia
    Pe plansele arhitectilor ieseni s-a aflat la un moment dat si redesenarea Centrului Civic. Intersectia din Podu de Piatra urma sa devina cel mai important nod rutier al Iasului. Mahalaua din josul bisericii Trei Ierarhi ar fi urmat sa dispara. Peste ea s-ar fi intins o prelungire a bulevardului Anastasie Panu, pina in sensul giratoriu din Podu de Piatra. In Tatarasi s-ar fi inaltat noua catedrala ortodoxa, proiectata a depasi dimensiunile actualei Mitropolii. Pe terenul viran dintre Anastasie Panu si Elena Doamna s-ar fi construit un centru cultural, de aproape doua ori mai impozant decit Palatul Culturii.
    Bahluiul ar fi fost indiguit, iar zona Palatului Culturii ar fi devenit un al doilea Ciric. Strandul ar fi fost reamenajat si extins. Un al doilea lac ar fi urmat sa apara in zona marginita de strazile Smirdan si Sf.Lazar, centrul Iasului transformindu-se astfel intr-o zona de agrement. Piata Mihai Eminescu ar fi capatat noi dimensiuni, dupa construirea unui hotel si a unui centru financiar in apropierea Bibliotecii Centrale Universitare. Proiectul a aprins imaginatia iesenilor pentru citeva zile, dupa care a fost dat uitarii. Investitiile facute de Primarie pentru transformarea intersectiei Podu de Piatra in nod rutier s-au limitat la amenajarea sensului giratoriu.
    10. Calea ferata Iasi-Hirlau-Botosani
    Pentru dezvoltarea judetului s-a dorit si finalizarea unui proiect demarat inca din anii '80, respectiv calea ferata Iasi-Hirlau-Flaminzi-Botosani. Aceasta ar fi urmat sa scoata din izolare Hirlaul, ramas un simplu capat de linie. In 1995, proiectul a fost relansat la apa. Cei 57 km ai caii ferate urmau sa fie construiti in decurs de doi ani. Inca din primul an urma sa fie strapuns tunelul de la Hirlau si construite viaductele si podurile peste care ar fi trecut drumul de fier. Costul lucrarilor a fost estimat la acea data la 56 miliarde lei, adica aproximativ 1.400 de miliarde lei, la valoarea actuala. Despre proiect s-a mai vorbit din cind in cind timp de inca 5 ani, dupa care a fost trecut pe linie moarta. Sectorul realizat din tunelul de la Hirlau a ajuns sa fie folosit de localnici ca magazie.
    11. Pod rutier peste Prut la Ungheni
    Calea ferata Hirlau-Botosani a fost inclusa in strategia de dezvoltare a judetului, lansata in 1995. In decurs de 10 ani, in afara caii ferate urma sa se construiasca un pod rutier peste Prut la Ungheni, o autostrada Ungheni-Iasi-Sabaoani, iar calea ferata Iasi-Vaslui sa fie dublata si electrificata in intregime. Pentru podul de la Ungheni s-a incercat in van obtinerea unor fonduri in cadrul programului Phare al Uniunii Europene. In locul autostrazii visate, sefii judetului au trebuit sa se multumeasca cu inca un strat de asfalt pe DN 28, iar de electrificarea caii ferate Iasi-Vaslui nu s-a mai auzit nimic.
    12. Gradina suspendata pe A. Panu
    Jocul de-a strategia reprezinta de ani de zile sportul favorit al autoritatilor locale, fara ca vreo strategie sa se finalizeze. O astfel de soarta a avut-o si strategia de dezvoltare urbanistica a Iasului, lansata la sfirsitul lui 1995. Aceasta prevedea conectarea Iasului la doua autostrazi, situate la nord si la sud de Iasi. Prima ar fi urmat sa lege Iasul de Chisinau, Varsovia si Moscova peste podul rutier de la Ungheni. Cea de-a doua ar fi permis iesenilor sa ajunga rapid la Bucuresti, iar de aici sa se indrepte spre Budapesta, Viena sau in Balcani. Pentru primirea investitorilor straini care s-ar fi calcat pe bataturi in Iasi se prognoza construirea unui centru international de conferinte la baza lacului Ciric.
    Intersectia dintre A.Panu si Elena Doamna a fost regindita. In locul centrului cultural urmau sa fie construite trei cladiri gigantice, cu destinatie comerciala sau hoteliera, pe locul actualului parc. Acestea urmau sa fie unite printr-o pasarela pietonala. Pasarela ar fi devenit un fel de gradina suspendata a Iasului, pe aceasta urmind sa fie amenajate spatii verzi. Sub pasarela si in subsolul cladirilor s-ar fi amenajat parcari subterane si magazine. Terenul viran din Tg.Cucu ar fi urmat sa fie si el folosit. Aici urmau sa fie construite imobile de inaltimi diferite, in trepte, pentru a atenua efectul vizual al blocului din intersectie. Strategia prevedea si demolarea blocurilor vechi din municipiu si reconstruirea acestora.
    13. Doua sosele suspendate in intersectia Arcu
    Si CJ s-a lansat in proiecte indraznete. In noiembrie 1995, conducerea CJ a scos de la naftalina largirea strazii Pacurari, proiect elaborat la sfirsitul anilor '80. Noua strada Pacurari ar fi urmat sa aiba sase benzi de circulatie pe toata lungimea ei, de la intrarea in Iasi si pina in Piata Eminescu. Cele doua sensuri de circulatie ar fi fost separate de un spatiu verde lat de 7 m, latimea totala a strazii urmind sa ajunga la 25 m. Intre cele doua sensuri de circulatie ar fi existat o diferenta de nivel de 3 m, impusa de panta versantului. Trecerea pietonilor de pe o parte pe alta a strazii s-ar fi facut prin trei pasaje subterane. Toate cladirile vechi din zona ar fi fost demolate, in locul acestora fiind prevazute vile cu trei etaje, alternind cu blocuri turn.
    Intersectia Arcu ar fi fost modernizata prin construirea a doua sosele suspendate. Acestea ar fi asigurat fluidizarea circulatiei in intersectia unde s-ar fi intilnit strazile Gavriil Muzicescu, Arcu, Gindu si viitorul bulevard Petru Rares. Acesta din urma ar fi pornit din str. Arcu si ar fi continuat pe Sf.Andrei, spre Podu de Piatra. Bulevardul ar fi avut astfel functiuni de centura a orasului, accesul spre Zona Industriala fiind reorientat dinspre zona centrala spre iesirea din oras.
    Peste calea ferata si strada Silvestru s-ar fi intins pasajul Octav Bancila, construit pe doua etaje, in lungime de 420 m si lat de 22 m. Proiectul pasarelei de la Tigarete a fost reluat anul trecut de primarul Gheorghe Nichita, acesta afirmind ca pasajul aerian va deveni realitate pina in 2010. In urma concursului de solutii organizat de Primarie insa, nici un proiect prezentat de arhitectii ieseni nu a fost considerat fezabil.
    14. Baraj de acumulare pe Bahlui
    Strategia de dezvoltare a municipiului pe 10 ani elaborata de Primarie a fost completata in scurt timp de strategia pe 25 de ani. Aceasta reprezenta practic o sinteza a marilor proiecte lansate pina in 1995. La cele doua autostrazi, aeroportul international sau infiintarea ZEL se adaugau insa si alte planuri. Cursul Bahluiului urma sa fie deviat spre sud, pina sub coasta dealurilor care marginesc Iasul. Aceasta ar fi permis eliberarea sesului dintre Antibiotice si cartierul Dacia pentru constructii edilitare. Pentru desecarea sesului, intre actualul Metro si Antibiotice ar fi urmat sa fie construit un baraj de acumulare care sa tina sub control debitul Bahluiului.
    15. Pasarela Tatarasi-Centru
    Nici proiectele elaborate de inaintasi nu au fost uitate de Primarie. La 135 de ani de la lansarea ideii, Primaria a repus ideea pasarelei Tatarasi-Centrul Civic, cu capetele pe A. Panu si pe strada Pictorului. Conform planului pus la punct in perioada 1990-1998, pasarela urma sa aiba o latime totala de 24 metri, cuprinzind doua linii de tramvai, benzi carosabile si trotuare. Lungimea pasarelei ar fi ajuns la 360 de metri, intreaga structura urmind sa fie sustinuta de un pilon inalt de 100 de metri, vizibil de la mare distanta. Pasarela ar fi rezolvat atit problema legaturii dintre Centru si Tatarasi, cit si cea a conexiunii cu zona Tudor Vladimirescu si Metalurgie. Termenul fixat pentru finalizarea lucrarilor era 2008, la un cost estimat de 210 miliarde lei. Fondurile necesare, echivalente acum cu aproximativ 1.200 miliarde lei ar fi urmat sa obtinute printr-un credit angajat de Primarie.
    16. Bulevard Gara Internationala-Palat
    Treptat, Primaria a inceput sa se orienteze spre proiecte mai modeste, dar tot ambitioase. In 1998 s-a lansat ideea punerii in valoare a podului Cantemir. Bulevardul plecat din fata garii internationale ar fi urmat sa fie prelungit prin strada Ghibanescu pina la Palatul Culturii, asigurindu-se astfel o legatura rutiera fluenta intre centru si gara.
    17. Ziduri fonice la calea ferata
    Un alt proiect dat uitarii a fost rezolvarea problemei ridicata de poluarea fonica din cartierele Iasului strabatute de calea ferata. La solicitarea lui Simirad, Mihai Nicolaiciuc, fostul sef al Companiei Nationale de Cai Ferate a promis instalarea unor ziduri fonice de-a lungul caii ferate. Montarea acestora ar fi urmat sa dureze 5 ani, pina in 2004, acestea urmind sa rezolve definitiv problema zgomotului produs de trenuri. Lucrarile nu au mai fost demarate niciodata.
    18. Mutarea osemintelor lui Eminescu la Iasi
    Fostul deputat PNTCD, Mihai Dorin, a venit si el in 1999 cu o idee-soc: mutarea osemintelor poetului Mihai Eminescu de la Bucuresti la Iasi. "Bucurestiul a fost pentru el un oras bizantin din care a vrut sa plece. Intr-o scrisoare adresata lui Titu Maiorescu, se considera blestemat pentru ca traieste in Bucuresti", a explicat Dorin. In lupta pentru osemintele lui Eminescu s-a aruncat la acea data si scriitorul Val Condurache. Acesta l-a acuzat pe Mihai Dorin de plagiat, sustinind ca ideea ii apartinea. In final, ramasitele pamintesti ale poetului national au ramas neatinse la cimitirul Bellu.
    O idee similara, mult mai spectaculoasa insa, a avut si Constantin Simirad. Acesta a promis aducerea la Iasi a mumiei lui Tutankamon, care urma sa fie expusa publicului cu ocazia hramului Sfintei Parascheva. Declaratia primarului a ramas doar in stadiul de intentie.
    19. Doua aeroporturi ultramoderne
    Transformarea Aeroportului intr-o placa turnanta a comertului si turismului judetean a reprezentat marele pariu al administratiei judetene. Ideea a fost lansata inca de pe vremea discutiilor despre ZEL, au fost reluate in perioada visurilor legate de Corporatia "Marele Zid" si relansata in 1999. Pista urma sa fie prelungita pina la 2.700 m, concomitent cu cresterea capacitatii sale portante. In zona Aviatiei Utilitare urma sa fie construita o zona cargo, care sa permita tranzitarea prin Aeroport a 300 tone de marfa zilnic. Totodata, in locul actualei parcari ar fi urmat sa fie construita una multinivel, care sa permita stationarea sutelor de masini care ar fi venit spre Aeroport.
    Planurile CJ au fost stimulate de o declaratie din decembrie 1999 a ministrului transporturilor, Traian Basescu, care promisese acordarea unei finantari. Banii nu au mai ajuns la Iasi. Rind pe rind s-a incercat contractarea unui credit bancar, emiterea de obligatiuni municipale sau cointeresarea unor firme al caror aport de capital sa fie acoperit cu o parte din patrimoniul Aeroportului. Pina acum nu s-a reusit decit modernizarea aerogarii.
    Esecul inregistrat nu a impiedicat insa oficialitatile sa spere. In noiembrie 2000, sefii CJ au anuntat cu mindrie ca o firma canadiana, Navigation Aeronav International din Pointe-Claire, vrea sa investeasca in prelungirea pistei Aeroportului. Canadienii au ramas in cartile CJ pina in ziua de azi, chiar daca investitia promisa nu s-a mai realizat.
    Inceputul acestui an a adus cu el noi planuri de dezvoltare a Aeroportului. O prima varianta a fost lansata in ianuarie de prefectul Radu Prisacaru. Acesta prognoza mutarea Aeroportului de pe amplasamentul actual undeva in zona Metro. O luna mai tirziu, s-a supralicitat. Iasul ar urma sa aiba doua aeroporturi, cel actual si cel din zona Metro. Ambele idei au fost lasate deoparte, pina la gasirea celor 200 milioane euro necesari investitiei.
    20. Credit extern de 72 milioane dolari
    In cautarea banilor necesari pentru dezvoltarea Iasului au fost avansate cele mai neobisnuite idei. In noiembrie 2000, presedintele CJ Lucian Flaiser sustinea ca a reusit sa puna mina pe un credit de 72 milioane dolari, din care 40 milioane dolari ar fi urmat sa fie nerambursabili. Banii proveneau dintr-un fond de investitii extern, din ianuarie 2001 urmind sa fie realizate statii de epurare si retele de canalizare in cele patru orase ale judetului. Treptat, suma oferita s-a redus la 20 milioane dolari, apoi la 4,5 milioane dolari, pentru ca din decembrie 2001 sa nu se mai auda nimic despre fondul de investitii.
    21. Centru expozitional
    Tot Flaiser a relansat la sfirsitul lui 2001 proiectul centrului expozitional "Moldova", la sase ani dupa ce Amihaesei dadea ca sigura construirea lui cu sprijinul corporatiei chineze. Centrul ar fi oferit firmelor interesate un spatiu de expunere specializat, care sa inlocuiasca Palatul Culturii sau Sala Polivalenta, folosite pentru tirguri si expozitii. Intr-o prima varianta, centrul expozitional urma sa fie construit in spatele tipografiei Dosoftei, fondurile necesare fiind obtinute printr-un parteneriat public-privat. Ideea parteneriatului a fost abandonata, nefiind gasita nici o firma interesata. Abia anul trecut s-a identificat o alta sursa de finantare, respectiv programul Phare al UE. Proiectul centrului expozitional a fost refacut, aflindu-se acum in curs de analiza la Bruxelles. Daca proiectul va fi aprobat spre finantare, centrul expozitional in valoare de 5,9 milioane euro va fi construit in zona CUG.
    22. Magistrala de gaz direct din Rusia
    Nici parlamentarii nu s-au abtinut de la a arunca cu promisiuni. La sfirsitul lui 2001, deputatul PSD Traian Dobre a promis rezolvarea problemei alimentarii cu gaz metan a Iasului. Cu o investitie estimata la 5 milioane de dolari, o magistrala de gaz metan din Rusia urma sa fie deviata spre Iasi. Noua conducta ar fi permis completarea cantitatii de gaz metan care ajunge in Iasi din Transilvania, mai ales in anii cu ierni grele. "Negocierile sint practic finalizate, iar sursele de finantare au fost identificate. Mai trebuie rezolvate doar unele aspecte de amanunt, incit lucrarile ar putea incepe in primavara anului viitor", au fost ultimele cuvinte ale lui Dobre referitoare la proiect, spuse in urma cu patru ani.
    23. Magazine, baruri, sali de spectacole in catacombe
    O alta idee a municipalitatii a fost reprezentata de amenajarea in scop comercial a catacombelor Iasului. In cele mai accesibile din cele peste 1.000 de tuneluri care impinzesc Iasul subteran ar fi urmat sa se amenajeze lanturi de magazine, restaurante sau sali de spectacole. Reabilitarea orasului subteran ar fi transformat Iasul intr-una din cele mai atractive zone turistice ale tarii. Proiectul propus in 2002 de fostul arhitect-sef al municipiului, Ionel Oancea a ramas insa doar pe hirtie.
    Din aceasi perioada dateaza si o ideea lui Simirad de amenajarea a unui parc "ecologic" la Breazu. Complexul presupunea construirea in cadrul parcului a unui hotel si a doua stranduri. Arhitectii au planuit si amenajarea a trei poieni cu destinatie precisa: Poiana Mare, pentru picnicuri si in mijlocul careia sa fie ridicata o sculptura reprezentind arborele cosmic; Poiana Mica, o zona verde pentru picnicuri reduse, si o Poiana a Sahistilor. La acestea s-ar fi adaugat un spatiu special amenajat pentru o rezervatie de caprioare si zimbri. Valoarea totala a investitiei ar fi urmat sa ajunga la 100 miliarde lei. Nu s-a realizat.
    Nici macar reamenajarea parcului Copou nu a mai ajuns sa fie pusa in practica. Conform unui proiect propus de consilierul local Carmen Vericeanu, in parc ar fi urmat sa se construiasca o terasa si un amfiteatru pentru spectacole destinate copiilor. Pe turnul de parasutism ar fi urmat sa se amenajeze un punct din care doritorii sa poata admira Iasul, iar pentru facilitarea accesului la parc, pe strada Aurora s-ar fi amenajat o parcare.
    24. Vaporase pe Bahlui si Prut
    Planul Judetean de Amenajare a Teritoriului, elaborat de CJ reprezinta insiruirea unei alte serii de proiecte ambitioase. Programul prevede realizarea unei cai navigabile pe riul Prut, intre Stinca Costesti si Dunare si construirea unui port la Prisecani. Zona Tutora-Cristesti ar adaposti un al doilea port, prin transformarea in canal navigabil a Bahluiului si Jijiei. Totodata, in judet ar urma sa fie infiintate 17 rezervatii forestiere, floristice sau paleontologice. Termenul final stabilit de arhitectii CJ pentru realizarea proiectelor cuprinse in PJAT este anul 2015.
    25. Modernizarea retelei de tramvai
    Modernizarea retelei de tramvaie si troleibuze prin intermediul unui credit obligatar a fost o alta promisiune facuta in urma cu trei ani de Primarie. Aceasta ar fi urmat sa emita titluri de valoare de 120 milioane euro, oferindu-le spre vinzare populatiei. Banii obtinuti s-ar fi utilizat pentru refacerea din temelii a infrastructurii de transport electric din Iasi. Nici acest plan nu a mai fost pus in aplicare.
    26. Incinerator de 80 milioane euro
    Problema varsatorii de la Tomesti si-a gasit rezolvarea in proiectul construirii unui incinerator ecologic, proiect propus de conducerea CJ. Acesta ar fi urmat sa rezolve problema deseurilor municipiului pentru o jumatate de secol. Incineratorul urma sa proceseze o cantitate de 200.000 tone de deseuri menajere pe an, din incinerare rezultind si energie electrica si termica. Costul investitiei a fost estimat la aproximativ 80 de milioane euro, 55 milioane euro urmind sa fie obtinuta ca finantare nerambursabila din partea UE, in cadrul Programului ISPA. Proiectul presupunea participarea obligatorie a Primariei, care insa a respins ideea.
    27. Drum expres Iasi-Cluj
    Toate proiectele uitate in sertare ani de zile, alaturi de altele noi au fost incluse anul trecut in planul de dezvoltare a Zonei Metropolitane Iasi (ZMI). Soseaua de centura a Iasului urma sa rezolve problema supraaglomerarii traficului greu din municipiu. Dupa mai bine de un an de la lansarea ideii insa, Primaria a ajuns la concluzia ca nu are stabilit nici macar un traseu clar al soselei evaluate la 180 miliarde lei. Tot o sosea de centura, de data aceasta pentru Pascani, a promis si deputatul PNL Grigore Craciunescu.
    In lipsa soselei de centura, oficialitatile au promovat ideea unui drum expres care sa lege Iasul de Cluj, trecind peste Carpati. Acesta ar fi preluat rolul zonei cargo a Aeroportului, urmind sa scoata Iasul din izolarea economica in care se afla. Si acest proiect s-a blocat insa, cele trei miliarde de dolari necesare nefiind de gasit.
    28. Ferma de broaste la Victoria
    Nici macar pentru alte proiecte din cadrul ZMI nu s-au gasit solutii, amenajarea unei autogari la depoul RATEC de la Gara sau construirea unei gropi ecologice pentru depozitarea deseurilor raminind in asteptare. Daca solutiile au fost de negasit, in schimb nu s-a dus lipsa de imaginatie. In planurile elaborate in cadrul ZMI si-au gasit loc infiintarea unei ferme de crestere a broastelor la Victoria sau a unei statiuni balneare la Letcani. Pentru ferma de broaste insa, se cauta inca investitori, iar namolul de la Letcani nu a fost inca analizat pentru a se vedea daca este utilizabil pentru tratarea vreunei afectiuni.
    29. Tramvaie monitorizate prin satelit
    Ideea sistemului de pozitionare globala (GPS) a fost lansata de Primarie inca de anul trecut. Sistemul ar permite urmarirea in permanenta a fiecarui mijloc de transport in comun, acestea neputind sa se mai abata de la traseu. Sistemul ar permite si monitorizarea starii tehnice a masinilor, precum si calitatea arterelor de circulatie. Tot prin intermediul GPS s-ar putea dirija tramvaiele si troleibuzele in asa fel incit sa prinda la semafor numai culoarea verde. Valoarea proiectului a fost estimata la 50 miliarde lei.
    30. Autostrada Budapesta-Iasi-Odessa
    Cel mai mare proiect care a plecat de pe buzele politicienilor ieseni in acest an este autostrada Budapesta-Iasi-Odessa. Anuntata de deputatul PNL Relu Fenechiu in timpul campaniei electorale, autostrada ar urma sa lege Iasul atit de vestul, cit si de estul Europei. Autostrada ar urma sa aiba o lungime totala de 1.064 km, iar valoarea estimata a acesteia ar depasi 4 miliarde euro. In cel mai fericit caz, dupa obtinerea tuturor aprobarilor si a finantarii din partea UE, legatura spre vest a Iasului ar urma sa se finalizeze in 2015. (Alex ZANOAGA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri