Prezentarea programului de dezvoltare a judetului pina in anul 2004, intitulat "Orizont 2004", de catre Liviu Antonesei, presedintele Consiliului Judetean, nu a avut efectul scontat in rindul reprezentantilor administratiei locale si a parlamentarilor ieseni. Liviu Antonesei si-a exprimat speranta, in debutul reuniunii organizata ieri, la Sala Mare a Prefecturii, ca acest program va primi sprijinul prefectului, primarilor din tot judetul, parlamentarilor de Iasi si directorilor institutiilor descentralizate. In discursul sau, Antonesei a mentionat ca "este cazul sa se renunte la polemici pentru ca lucururile sint mult prea serioase". Specialisti ai Institutului "Gh. Zane" si Facultatii de Stiinte Economice au prezentat pe sectiuni dezvoltarea infrastructurii, utilitatilor publice, a agriculturii si a localitatilor judetului.
Primarul Constantin Simirad si prefectul Florin Vitan au fost nemultumiti de faptul ca acestia au prezentat detalii nesemnificative din program, fara sa precizeze clar obiectivele pe care trebuie sa le urmareasca administratia locala. Impresia generala in rindul asitentei a fost aceea de prezentare a unui seminar stiintific, fara o finalitate practica. Pozitia parlamentarilor ieseni prezenti, Traian Rinja, Petre Caraman, Adrian Mogos, Traian Dobre si Anghel Stanciu a fost una expectativa in ceea ce priveste oportunitatea realizarii unui asemenea program. Nefiind informati in prealabil despre datele acestui program, acestia nu si-au exprimat puncte de vedere concludente asupra aplicabilitatii unora solutii propuse de specilisti. Deputatul Traian Rinja este de parere ca "de la dorinta la realitate este o distanta lunga. Mai intii trebuie sa vad exact ce curpinde acest program".
Primarul Constantin Simirad a fost extrem de deranjat de datele studiului intocmit de Vasile Isan si Vasile Cocris, profesori ai Facultatii de Stiinte Economice, conform carora subventia de 54 miliarde lei acordata RATC si RA "Termoficare" ar fi trebuit folosita pentru crearea de noi locuri de munca. 15.000 de noi locuri de munca a fost cifra avansata de specialisti. Primarul Constantin Simirad a avut ocazia sa citeasca studiul acestora abia in cursul sedintei. Intrerupind discursul profesorului Isan, primarul l-a intrebat cum este posibil ca o subventie de 1 miliard acordata regiilor din subordinea sa ar fi putut fi folosita pentru 15.000 noi locuri de munca. "Este inadmisibil. Asta ar insemna ca sint un incompetent si am avut o intentie criminala", a comentat Simirad. De altfel, primarul a parasit sala inainte de inchiderea sedintei, considerind ca nu mai merita sa asculte programul girat de Liviu Antonesei.
Prefectul Florin Vitan a fost extrem deranjat de afirmatiile aceluiasi specialist care a spus ca "Prefectura a avut anumite ingerinte in luarea unor decizii locale". Raliindu-se pe aceleasi pozitii, primarul si prefectul au cerut informatii despre milioanele cu care au fost platiti acesti oamenii care au intocmit raportul. "Nici macar nu stie cum este organizata Prefectura. Aceasta institutie asigura legalitatea in teritoriu, nu se implica in deciziile administratiei locale", a contracarat prefectul Vitan.
Presedintele Liviu Antonesei a replicat, prin intermediul "Monitorului", intr-un mod ritos: "Este limpede faptul ca primarul si prefectul sint specialisti in demografie, sociologie, economie si agricultura. Poate ca prin sertare au materiale mult mai bune."
Disputa stirnita de prezentarea acestui program in rindul sefilor administratiei locale are consecinte serioase asupra aplicarii unor programe de dezvoltare in diverse sectoare ale judetului. Primarul Constantin Simirad l-a informat pe prefectul Florin Vitan ca va prezenta luni, in sedinta Comitetului Director, propriul program de dezvoltare a municipiului Iasi. Previziunile asupra intrunirii acordului tuturor sefilor judetului si parlamentarilor ieseni pentru aplicarea acestui program sint extrem de dificile atit timp cit acestia nu au ajuns in posesia exemplarului din program.
Din datele expuse reprezentantilor judetului de cercetatorul Alexandru Tacu, Iasul se plaseaza, dupa standardele impuse de UE, in zona de dezvoltare scazuta a judetelor Romaniei. Cu 13.000 de persoane care nu mai apar in registrele de somaj, cu 33 ani de viata pierduti ca urmare a deceselor premature, cu o rata a mortalitatii infantile de 35 la mie, Iasul detine recorduri triste in statisticile nationale de dezvoltare. Acesta este punctul din care pleaca Iasul in competitia cu celealte judete. Valorificarea investitiilor in capitalul uman este, in opinia cercetatorilor, un punct principal al programului de dezvoltare. Fara indoiala, acest studiu intocmit de specialisti cuprinde etapele pe care trebuie sa le parcurga judetul, pentru a sta alaturi de Cluj si Arad in statisitici. Sursele alternative de finantare este solutia gasita de Liviu Antonesei. Pe linga transferuri de la bugetul central si taxele locale, presedintele CJ crede ca finalizarea unor investitii majore poate fi realizata cu credite bancare, fonduri speciale si asocierea cu firme private. Numai pentru investitii in sectorul public specialistii au calculat ca Iasul ar avea nevoie pina in in anul 2000, de 1400 de miliarde lei. Pina acum s-au realizat investitii de 93 miliarde lei, reprezentind un procent de 8%.
La aceasta ora, ceea ce ingrijoreaza cel mai mult este dezbinarea reala ce caracterizeaza administratia judetului Iasi. Polemicile dintre prefectul Vitan, presedintele CJ, Liviu Antonesei, si primarul Iasului, Constantin Simirad, au devenit in ultimele luni, o prezenta aproape cotidiana. Lipsa de coeziune la virful puterii locale poate compromite nu numai dezvoltarea judetului ci chiar ideea de dezvoltare. (F.DUMITRASCU)