Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dusmanul numarul 1 al PSD din judetul Iasi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Doua scoli reparate din bugetul propriu. Un fost sediu de IAS cumparat si transformat in sediu de primarie. Utilaje de constructii si reparatii drumuri in proprietatea primariei. Citiva agenti economici de prim rang care-si varsa obolul la bugetul local. Proiecte de investitii intinse pe citiva ani inainte, finantate in buna parte din resurse proprii. Miroslava ar putea reprezenta un exemplu pentru ce ar trebui sa insemne autonomie locala, sprijinita insa si de venituri proprii. Comuna a devenit unul dintre putinele bastioane ale administratiei locale pe care PSD a incercat insistent, dar zadarnic, sa il cucereasca. Doi dintre cei mai importanti oameni ai PSD, prefectul Neculai Apostol si primarul Constantin Simirad, au fost insarcinati sa conduca asediul asupra Miroslavei. Cu spatele acoperit de unul dintre cele mai mari bugete locale din judet, Miroslava isi permite sa ignore partidul de guvernamint. Prezenta in comuna a sediilor citorva firme importante, printre care Metro si Conex - a reprezentat reteta succesului si a independentei fata de PSD. "Nu depindem de cei de la putere", spune mindru primarul liberal al comunei, Vasile Lapusneanu.
    Miroslava este una din cele 11 comune ale judetului, din 85, in care primarul apartine PNL, si una dintre putinele in care PSD aproape ca nu conteaza. Din cei 15 consilieri locali, doar 3 apartin partidului de guvernamint, coalitia PNL-PD beneficiind de o majoritate zdrobitoare. In trei sferturi din comune, puterea este detinuta de PSD, fie prin apartenenta politica a primarului, fie prin majoritatea din consiliul local.
    Prefectul: "PSD a fost scos din joc"
    Chiar fara sa detina pirghiile conducerii in tot judetul, partidul de guvernamint si-a impartit toate comunele. Pentru fiecare comuna in parte a fost desemnat ca responsabil un membru marcant al PSD. Pentru cucerirea Miroslavei, PSD a aruncat in lupta artileria grea. Pina in luna martie, responsabilul PSD cu problemele comunei Miroslava a fost prefectul Neculai Apostol. "Principala mea preocupare in ce priveste Miroslava a fost intarirea organizatiei locale a partidului. Miroslava este o comuna in care PSD aproape nu conteaza ca forta politica. Alte partide si-au facut acolo organizatii puternice, in timp ce PSD aproape ca a fost scos din joc", a spus Apostol. Din aprilie, locul perfectului a fost luat de un alt membru "cu greutate" al PSD, respectiv primarul Constantin Simirad. Acestuia i-au fost incredintate si celelalte comune limitrofe Iasului, in majoritate fiefuri ale PNL. "Responsabilul se ocupa de tot ce inseamna administratia locala, sanatate, industrie, comert, invatamint si in general de toata activitatea din comuna respectiva. Practic, el preia problemele locale si incearca, printr-o colaborare cu autoritatile locale, rezolvarea lor. Nu se fac presiuni pentru inregimentarea politica a primarilor cu alte optiuni", a declarat Sandu Manolache, secretarul executiv pe probleme organizatorice al filialei iesene a PSD. Afirmatiile lui Manolache au fost insa contrazise chiar de primarul Miroslavei. Acesta a confirmat primirea a numeroase oferte de trecere la PSD. Pentru partidul de guvernamint, cucerirea Miroslavei ar fi reprezentat un succes indiscutabil. "Ei, mi s-a «sugerat» in mai multe rinduri sa trec la PSD, dar am refuzat. Nu as fi avut nici un avantaj daca treceam la ei. Comuna merge si fara primar PSD-ist. Nu ma au la mina cu nimic. PSD a cistigat mai peste tot. Sa mai lase si pe altii sa-si faca treaba, ca sa se vada diferenta dintre un primar din PSD si unul din alta parte", a spus Lapusneanu.
    Cum a inceput sa se ridice Miroslava
    Cu un consiliul local dominat de liberali si cu usile larg deschise pentru oricine ar fi fost dispus sa aduca bani in comuna, Miroslava a ajuns in trei ani sa concureze cu Birnova la titlul de cea mai instarita comuna. Cu trei ani in urma, de la iesirea din Iasi si pina la primaria Miroslava se intindea o tarla de zeci de hectare. Doar citeva blocuri vechi, fara canalizare si apa curenta si un sediu de IAS semnalau faptul ca se intra in Miroslava. In ultimii trei ani insa, primaria a impartit 260 de locuri de casa pentru tineri pe fosta tarla, teren aflat in rezerva consiliului local. Rezultatul a fost aparitia unei paduri de case si vile pe fosta pirloaga. Calculul a fost simplu: terenul agricol este deocamdata scutit de impozit, in timp ce terenul de constructii si casele, nu. "Oamenii isi fac case si platesc impozitele. Nu sint multi bani, dar se aduna ceva in plus la bugetul local. Daca am fi tinut terenul in rezerva, n-am fi scos nimic pe el. Asa, rezolvam si o problema sociala si luam si-un ban", a explicat primarul.
    "Din 2000 nu am mai primit bani de la CJ"
    Statistic, Miroslava se afla pe locul 19 intre comunele judetului in ce priveste numarul de locuitori. Putin peste 6.000. Veniturile proprii insa o situeaza pe locul doi, dupa Holboca, in raza careia se afla CET-ul. "Multe firme si-au facut sedii sau puncte de lucru la noi. Nu am refuzat pe nimeni. Daca cineva a avut nevoie de teren, de aprobari date in regim de urgenta, s-a rezolvat. Ii primim cu bratele deschise", a explicat consilierul local PNL Dumitru Musteata. Marea lovitura a Miroslavei a fost deschiderea "Metro", acum trei ani. Din 6,5 miliarde lei, cit reprezinta veniturile proprii ale comunei, 2,8 miliarde sint platite numai de "Metro", sub forma de impozite pe terenuri si constructii. "Mai un «Metro», mai un «Conex», un «Gold&Platin» sau «Avi Top» si s-a rezolvat cu bugetul local. Totul e sa-i faci sa vina", a precizat Lapusneanu.
    Banii din impozitele percepute de la agentii economici au permis Miroslavei sa devina independenta financiar de Consiliul Judetean (CJ). La ultima rectificare bugetara de anul trecut, din sumele defalcate din impozitul pe venit aflate la dispozitia CJ, comunei i s-au repartizat 0 lei si 0 bani. "Din 2000 nu am mai primit bani de la CJ. Din punctul asta de vedere insa nu avem nevoie de CJ. Daca gasim sprijin pentru o initiativa locala, e bine", a apreciat Musteata.
    Doua scoli au fost reparate din fonduri proprii
    Calare pe 6,5 miliarde anual, consiliul local si-a permis sa investeasca si sa faca planuri de viitor. In 2001, primaria s-a mutat in fostul sediu al IAS Miroslava, cumparat cu 1,2 miliarde lei. Vechiul sediu a fost impartit intre caminul cultural, biblioteca si un atelier de reparatii. Doua scoli din comuna, cea din Ciorbesti si cea din Dancas, au fost reparate din fonduri proprii: 400 de milioane. Pentru repararea unei a treia scoli, din centrul comunei a fost obtinuta o finantare de 3 miliarde din partea Bancii Mondiale (BM). La banii BM, consiliul local a adaugat inca un miliard pentru extinderea scolii, extindere neprevazuta in proiectul aprobat. In trei ani, consiliul local si-a cumparat de toate: butelie de propan, balast, vidanja, buldozer, autogreder, rulou compactor, si chiar un
    buldoexcavator. "Nu am vrut sa depindem de altii. Sa trebuiasca sa cerem autogredere sa ne desfunde drumurile in timpul iernii sau sa ne rugam pentru o roaba de piatra", a spus primarul. Drumul spre Iasi se afla la ora actuala in reparatii, utilajele primariei cirpind drumul judetean. "Miroslava este una din putinele comune la care primarul nu vine toata ziua sa ceara bani. Ar fi bine daca ar face si altii la fel", recunoaste vicepresedintele CJ Mihai Popescu.
    Centru civic in Miroslava
    Pentru conducerea comunei, viitorul se arata in culorile cele mai vii. Un proiect aprobat in cadrul programului Sapard vizeaza asfaltarea drumului Vorovesti-Bratuleni-Metro. Valoarea proiectului se va ridica in final la 30 miliarde, bani obtinuti din partea Uniunii Europene, drumul urmind sa fie terminat peste un an. Un al doilea proiect va consta in aductiunea de gaz metan pentru intreaga comuna. "Am avut deja discutii cu compania «Conex», care ar urma sa acopere costul lucrarilor. Ulterior, in 10-15 ani, vom returna banii din bugetul local", a explicat Musteata. Dupa gaz metan, comuna ar urma sa beneficieze si de apa curenta, ideea facind obiectului unui viitor proiect Sapard. Peste citiva ani, centrul Miroslavei ar urma sa fie schimbat complet. O suprafata de 1,25 ha din rezerva comunei va fi reamenajata ca centru civic. "Vom face un centru comercial, vom grupa toate utilitatile intr-un singur loc, ca intr-un orasel", a incheiat primarul. (Alex Zanoaga)
    caseta:
    Din ce este alcatuit bugetul unei comune
    Bugetul unei comune se constituie in principal din patru surse. Cea mai importanta este reprezentata de banii alocati de la bugetul central pe destinatii speciale, de tipul salariilor si cheltuielilor materiale pentru scoli si spitale sau alocatii pentru centrele de plasament si persoane cu handicap. De regula, acesti bani reprezinta cel putin 75% din banii care constituie bugetul local. O a doua sursa este reprezentata de veniturile proprii, respectiv banii incasati din taxele si impozitele percepute la nivel local. Putine comune se pot lauda ca incaseaza mai mult de un miliard de lei anual, majoritatea consiliilor locale multumindu-se cu mai putin de jumatate. O a treia sursa este reprezentata de cotele defalcate aflate la dispozitia Consiliului Judetean pentru echilibrarea bugetelor locale. Banii provin tot de la Bucuresti, dar CJ poate teoretic sa-i imparta cum vrea, pe baza aprecierilor referitoare la necesitatile comunei. In sfirsit, ultima sursa de venituri este data de banii acordati tot de CJ in situatii de urgenta, pentru cumpararea de lemne de foc, plata unor facturi sau acordarea de salarii. Anul trecut, pe primele locuri in ce priveste bugetul local s-au plasat comunele Holboca, Podu Iloaiei, Tomesti si Miroslava, toate avind bugete de peste 20 miliarde lei. La polul opus s-au situat comunele Helesteni, Grozesti, Mosna si Cucuteni, unde consiliile locale nu au avut de cheltuit decit 4-5 miliarde lei. (A.Z.)
    Clasamentul comunelor in functie de veniturile proprii
    Comuna Venituri proprii Alocatii centrale Total buget
    1. Holboca 8 mld 29,7 mld 37,7 mld
    2. Miroslava 7,6 mld 19 mld 26,6 mld
    3. Tomesti 3,1 mld 24,7 mld 27,8 mld
    4. Podu Iloaiei 2,8 mld 32 mld 34,8 mld
    ..............................................................................................................
    82. Helesteni 270 mil 5 mld 5,27 mld
    83. Mosna 240 mil 3,8 mld 4 mld
    84. Cucuteni 220 mil 3,3 mld 3,5 mld
    85. Grozesti 110 mil 4,8 mld 4,9 mld
    * Datele sint corespunzatoare anului 2002

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    Liste electorale

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri