Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

<i><u>Fenomen ingrijorator: se golesc scolile</i></u><br> Un &#8222;tsunami&#8220; demografic va lovi in plin Iasul

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Scadere dramatica a numarului de elevi in scolile iesene. O treime din numarul copiilor de la clasele primare a disparut in ultimii patru ani, efectele facindu-se simtite acum la gimnaziu. In citiva ani, valul va matura liceele, apoi si universitatile, ajugindu-se chiar la posibilitatea desfiintarii unora dintre acestea, estimeaza specialistii. Primele afectate de fenomenul scaderii populatiei scolare sint cadrele didactice, sute dintre acestea pierzindu-si posturile. Golirea scolilor, care reflecta, practic, scaderea natalitatii - al carei virf a fost atins in anii '92-'93 - este, poate, cea mai vizibila consecinta a crizei economice din Romania postdecembrista. In urmatorii ani, romanii s-au revoltat impotriva saraciei si a vechiului sistem care-i obliga la procreere, refuzind sa conceapa niste copii ai tranzitiei.
    Dascalii ieseni spun ca au inceput sa simta ca li se golesc scolile inca de acum patru ani. De atunci, ca urmare a scaderii natalitatii, a inceput sa scada si numarul copiilor pe care iesenii ii inscriu in clasa I si, astfel, numarul total al elevilor din invatamintul primar. In fiecare an, potrivit cifrelor detinute de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), incepind cu 2000 dispareau din statistici citeva mii de elevi de clasele I-IV, pina atunci cifra constanta fiind de 58.000 in tot judetul. In doar doi ani de zile insa, din 1999 pina in 2001, numarul elevilor de la primar s-a micsorat consistent, de la 58.000 la doar 42.000, citi erau inscrisi in anul scolar 2001-2002. In 2002-2003, numarul elevilor ajunsese la 41.000, ca in 2003-2004 sa urce putin la 43.000 de copii. In acest an, 2004-2005, numarul de elevi de la primar a scazut din nou la 42.000, aproximativ aceeasi cifra fiind prognozata si pentru anul scolar urmator. Micsorarea numarului de elevi in ultimii patru ani la clasele primare a ajuns sa afecteze treptat si invatamintul gimnazial. Consecintele se vad chiar in acest an, cind sint inscrisi la gimnaziu 42.000 de elevi. In urma cu patru ani, in clasele V-VIII invatau insa 53.000, in fiecare an numarul inscrisilor micsorindu-se cu cite 3.000 de elevi.
    In fiecare an dispar doua clase pe scoala
    Directorii scolilor iesene spun ca pierd in fiecare an o clasa sau chiar doua de elevi. "Numarul de copii se micsoreaza de vreo patru ani cu 50 pe an, adica doua clase de elevi", spune Mioara Peste, directoarea Scolii 42 "Nicolae Iorga", din zona CUG, linga "Fortus", care este de altfel si scoala cu cea mai dramatica scadere a populatiei scolare din Iasi. In 1990, cind a fost deschisa, "Nicolae Iorga" detinea recordul pe judet si chiar pe tara: peste 2.900 de elevi, 81 de clase, 54 de invatatori si 27 de profesori. "Eram scoala generala cu cei mai multi elevi din tara. Functionam in trei schimburi. Practic, erau trei scoli intr-una singura", isi aminteste directoarea Mioara Peste. Acum, Scoala 42 are de trei ori mai putini elevi: doar 1.000 in total. La clasele I-IV sint 16 clase de elevi, reprezentind 400 de elevi. Scaderea numarului de elevi a afectat dramatic catedrele dascalilor. Numai in acest an, de la Scoala "N. Iorga" vor pleca 10 dascali, dintre care 3 sint invatatori.
    "Erau clase pina la N, acum numai pina la D"
    Situatii similare sint si la alte scoli. "Numarul elevilor scolii scade anual cu cite 20-30 de copii", spune Simina Grigorita, directoarea adjuncta a Scolii "Gheorghe Mirzescu", din Bularga, care are in acest an de trei ori mai putini elevi fata de cit avea in 1990. De la 1.400 de elevi au ajuns acum cu 470. "Si citi profesori aveam!.. Era plina scoala. Acum e goala", spune secretara scolii, Mariana Simionescu. Directoarea adjuncta Grigorita o completeaza hazliu: "Ei, acum avem aer pe metru patrat la standarde europene". Cu o umbra de nostalgie, directoarea isi aminteste cum in urma cu ani buni, cind erau numerotate clasele dintr-o scoala, se ajungea si pina la literele M si N. "Acum, avem clase pina la la C sau la D", spune Simina Grigorita. De la "Mirzescu" sint intrate in restringere patru cadre didactice. Doua dintre acestea sint in strainatate, la studii, iar o invatatoare, aflata tot pe lista neagra, e in concediu de maternitate.
    Scoala "Dimitrie Sturdza" avea si ea inainte de 2000 in jur de 1.200 de elevi. Numai la I-IV existau 27 de clase cu peste 700 de copii. Acum, si numarul elevilor si cel al claselor e la jumatate, in acest an disparind doua catedre, ambele de invatatori.
    Ramasa fara post cu citeva luni inainte de pensie
    Profesorii din scolile afectate de scaderea numarului de elevi traiesc o adevarata drama. Desfiintindu-se anual clase de elevi, acestia intra in restringere de activitate sau, cu alte, cuvinte sint anuntati ca teoretic sint someri. E adevarat ca selectia cadrelor didactice afectate de restringere se face in urma unui punctaj si pleaca cine acumuleaza mai putine puncte. La fel de adevarat este ca ISJ le ofera acestora alte posturi, pentru a nu-i lasa pe drumuri. Insa, in spatele cifrelor, a statisicilor si a punctajelor se ascund adevarate drame ale unor dascali ramasi fara norme, unii dintre ei cu doar citeva luni inainte de pensie. Acesta este, de exemplu, cazul unei invatatoare de la Scoala "Gheorghe Mirzescu". Are mai putin de jumatate de an pina cind virsta ii permite sa se retraga din cariera. Colegii o descriu ca pe una din cele mai bune invatatoare din scoala, foarte indragita de colegi si mai ales de elevi. Insa, cum in acest an, la scoala din Bularga trebuie restrinse doua posturi, invatatoarea, care a refuzat sa-i fie publicat numele, va fi nevoita sa plece. La calcularea punctajului, invatatoarea a pierdut foarte mult avind doar definitivatul, problemele din familie impiedicind-o sa-si sustina si celelalte grade didactice.
    O alta invatatoare, de aceasta data de la "Nicolae Iorga", are peste 30 de activitate si gradul I. Colegii de cancelarie povestesc ca atunci cind a aflat ca intra in restringere a fost extrem de afectata. "Este una dintre cele mai bune invatatoare si are o fire sensibila. Este si foarte atasata de aceasta scoala", povesteste directoarea Mioara Peste despre invatatoare, care a refuzat, din jena, sa discute despre situatia in care se afla. Afectati de "rusinea" restringerii, dascalii refuza sa-si faca public numele. "Ce sa va spun? Ca ma doare ca trebuie sa plec din aceasta scoala", spune afectata o profesoara de la "Nicolae Iorga". "Cu cei mai multi dintre cei care vor pleca sintem colegi de la infiintarea scolii. E foarte greu sa ne desapartim de ei", spune Mioara Peste, directoarea de la "Nicolae Iorga".
    Goana dupa puncte
    Profesorii ieseni traiesc anual cu teama restringerii de activitate, cu teama ca nu va acumula suficiente puncte pentru a putea ramine in scoala unde este titular. "Asa a inceput de citiva ani goana dupa puncte. Fiecare dascal face orice pentru a mai acumula un punct in plus", spune Stela Coman, de la "Dimitrie Sturdza". Aceasta povesteste ca profesorii au ajuns sa se intrebe aproape zilnic intre ei cite puncte au mai acumulat. Vinatoarea de puncte merge mai departe decit atit. Profesorii acuza invitatiile preferentiale la simpozioane sau alte activitati care dau bine la CV-ul profesorului. "S-a ajuns la invidii de nedescris. De exemplu, daca eu stiu ca un coleg de disciplina are mai multe puncte decit mine, omit sa-l invit la anumite activitati care se puncteaza, cum ar fi simpozioanele. Nu e cazul meu, dar unii procedeaza astfel", exemplifica Stela Coman, care contesta chiar criteriile dupa care se face punctajul unui profesor intrat in restringere. Aceasta spune ca se ia prea putin in considerare munca de la catedra. De exemplu, pentru fiecare premiu luat de un elev al sau la un concurs, profesorul primeste 0,2 puncte, pe cind pentru fiecare articol publicat intr-o revista are 0,5 puncte. "Ponderea ar trebui sa fie echilibrata si sa fie mai bine punctata munca de la catedra. Noi sintem profesori si rezultatele noastre se vad prin copii", spune Mioara Peste.
    163 de dascali fara norme
    In situatia de a pleca din scoala la care predau acum se afla 163 de dascali ieseni, care au la dispozitie peste 200 de posturi pentru a-si rezolva restringerea. Cu toate ca in acest an, teoretic, numarul posturilor il acopera pe cel al profesorilor, marea majoritate a catedrelor vacante e in mediul rural. Fenomenul restringerilor de activitate si cel al scaderii populatiei scolare ii ingrijoreaza pe inspectorii scolari. ISJ a comandat astfel un studiu sociologic pentru a vedea care va fi dinamica resurselor umane din invatamint in ultimii ani, in contextul scaderii populatiei scolare. "Vrem sa vedem in primul rind care sint tendintele sistemului", a spus Camelia Garvila, inspectorul scolar general, care spera sa aiba primele concluzii ale studiului in citeva saptamini.
    Dupa '89, multi romani au refuzat sa-si intemeieze o familie
    Scaderea populatiei scolare este o consecinta directa a scaderii natalitatii, ce are in primul rind o cauza sociala. "Inainte de '89 eram obligati sa avem in familie cite doi sau trei copii. Acum, tinerii nu se mai grabesc sa aiba urmasi pentru ca nu au siguranta sociala", este de parere Mioara Peste, directoarea Scolii 42. "Fiecare e liber acum sa aiba citi copii vrea", spune si Stela Coman. Sociologii spun ca romanii nu au mai fost dornici sa procreeze imediat dupa Revolutie, avind si o reactie psihologica la "decretul aberant dinainte de 1989, care interzicea avortul", dupa cum spune prof. univ. Adrian Neculau. "Dupa '90 s-a respins practic consecinta decretului. A fost o reactie de genul: ni s-a impus sa facem copii atunci, acum, fiind liberi sa alegem, alegem sa nu facem copii", a explicat Adrian Neculau. Tot ca reactie psihologica impotriva reglementarilor dinainte de '89 a fost refuzul a tot mai multi tineri de a-si intemeia o familie. Pe de o parte a fost vorba de criza economica si nesiguranta financiara pe care o resimteau tinerele familii. "Apoi, e vorba si de saracie, de criza de locuinte, de locuri de munca. Inainte de '89, tinerii primau o cutie la bloc, dar acum, nu. Si atunci, daca nu au nici macar siguranta unei case, nu au nici motivatie pentru cresterea unui copil", spune prof. Adrian Neculau.
    In scurt timp, valul scaderii populatiei scolare va matura si universitatile
    Criza natalitatii, care a atins punctul maxim in anii de dupa Revolutie, va afecta inclusiv sistemul universitar. Numarul mic de elevi inscrisi la scoala in anii 2000, si nascuti dupa 1992, a ajuns acum la gimnaziu, iar in mai putin de doi-trei ani va atinge si clasele de liceu. Universitatile vor fi afectate si ele in citiva ani "Cind valul va ajunge la universitati, unele dintre ele s-ar putea prabusi. Multe din cele care fac acum cursuri numai pentru diplome se vor desfiinta. Cred ca vor disparea si foarte multe catedre, urmind sa aiba loc reduceri de personal. E intr-adevar un fenomen ingrijorator", este de parere prof.dr. Adrian Neculau de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza". Pe de alta parte, spune profesorul Neculau, universitatile vor fi nevoite, odata cu scaderea numarului de studenti, sa-si ridice nivelul calitativ. "Impactul pozitiv ar putea fi acela ca universitatile vor trebui sa-si imbunatateasca oferta pentru a-si atrage cit mai mai multi studenti", spune profesorul Neculau.
    Scolile apeleaza la adevarate campanii de promovare spre a-si atrage elevii
    Pentru a-si atrage chiar si putinii copii de 6 sau 7 ani in clasa I, invatatorii scolilor iesene apeleza la adevarate campanii de promovare. Una dintre ele se realizeaza in colaborare chiar cu educatoarele. De exemplu, invatatorii viziteaza gradinitele din preajma scolii la care predau stind de vorba cu parintii prescolarilor, incercind sa-i convinga sa-si inscrie la ei copiii. Organizarea "Zilelor portilor deschise" la mai toate scolile generale este o alta metoda de promovare. Afisele si pliantele de prezentare sint si ele folosite de scoli pentru a se face remarcate printre parinti. "Noi le facem vizite copiilor care au virsta scolarizarii in clasa I inainte de a incepe anul scolar", spune Elena Guta, directoarea Scolii "Nicolae Tonitza". Dascalii de la Scoala "Gheorghe Mirzescu" practica metoda de promovare prin afise. Pe geamurile scolii au fost lipite afise facute de mina, care anunta inscrierile pentru clasa I. (Marinela RATA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri