Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Inginerul iesean cu diploma nr. 1

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Profesorul Emil Luca nu gaseste acum prea multe asemanari dintre tinerii de azi si cei din vremea sa. In anii '30, studentii - putini la numar, niste «domni» intre cei de generatia lor - umblau tot timpul la costum si cravata si luptau pentru idealuri mari. Dupa 67 de ani, profesorul consultant al Facultatii de Electrotehnica isi aminteste totul in detaliu. Cum, in noiembrie 1937, au pornit protestele pentru infiintarea Scolii Politehnice "Gh. Asachi". Cum au blocat Sala Pasilor Pierduti, intrind in greva foamei. Pentru ca legionarismul se infiltrase puternic in rindul studentilor, dar si pentru ca a izbucnit cu doar citeva saptamini inaintea alegerilor generale, greva pentru infiintarea Politehnicii, condusa chiar de catre studentul din Pomirla, de 22 de ani, Emil Luca, a fost indeaproape urmarita de politie. "Citeva zile am fost un fugar. Dormeam la un avocat. Cind vorbeam la telefon cu colegii din Bucuresti, sa aflu cum merg negocierile cu ministrul C. Angelescu, aveam consemn: «alo? aici Octav»".
    Studentii de la sectiile ingineresti, in ilegalitate
    Cele doua sectii ale Facultatii de Stiinte de la Universitate - Electrotehnica si Chimie Industriala - n-aveau mai mult de 200 de studenti in 1937. Anul universitar incepuse, iar situatia lor era incerta. In martie 1937, Ministerul Educatiei si Invatamintului, condus de reputatul Constantin Angelescu, desfiintase printr-un ordin sectiile ingineresti existente in universitati. Masura urmase unor alte miscari de protest, declansate in februarie 1937 de studentii Scolilor Politehnice din Bucuresti si Timisoara: nemultumiti de discriminarile existente la angajare intre inginerii formati in Scoli Politehnice si inginerii universitari, primii au cerut desfiintarea celei de-a doua categorii. Altfel spus au cerut ca inginerii sa fie produsi doar de catre Scolile Politehnice. Ministerului Educatiei i-a fost usor sa semneze un ordin de desfiintare a sectiilor ingineresti din Universitati - cedind presiunilor grevistilor. Scoli politehnice existau insa doar la Bucuresti si Timisoara. Infiintarea Scolii Politehnice din Iasi, prevazuta in acelasi ordin ce a urmat grevei, s-a dovedit insa mai dificila. "In octombrie 1937, a venit o hotarire la universitate, prin care se amina infiintarea Politehnicii, fiind invocata lipsa bazei materiale. Dar nu se spunea si ce o sa se intimple cu noi", isi aminteste prof.dr. Emil Luca. Prin urmare, noul an universitar ii prinde pe cei 200 de studenti la sectiile ingineresti din Universitatea Iasi in "ilegalitate". Neprimind raspuns la memoriile trimise la minister pentru lamurirea situatiei, au ajuns la solutia grevei, declansata la data de 27 noiembrie 1937.
    "Am blocat universitatea"
    Presedinte al Asociatiei Studentilor in Stiinte, Emil Luca a condus indeaproape protestele de la Iasi. La Bucuresti, pentru negocierea cu reprezentantii ministerului, au fost trimisi liderii studentilor pe cele doua sectii, Electrotehnica si Chimie Industriala: Nicolae Popinceanu si Marcu Maxim. Fiind reprezentantul tuturor studentilor in Stiinte - facultate ce mai cuprindea sectiile de Fizico-chimice, Matematici si Stiintele naturii - Emil Luca i-a convins pe toti sa se alature grevistilor. "Apoi i-am convins sa lupte alaturi de noi si pe studentii de la Medicina, Drept, Litere si Filosofie". Studentii de la Electrotehnica si Chimie Industriala au intrat in greva foamei si au blocat intrarea in Universitate, ocupind Sala pasilor pierduti. "Toata activitatea institutiei era paralizata", povesteste profesorul Luca. Greva picase in momentul cel mai nepotrivit cu putinta: peste o luna, guvernul condus de premierul liberal Gheorghe Tatarescu urma sa predea mandatul. Cu citeva saptamini inaintea alegerilor generale, ziarele - atit cele din Capitala, "Adevarul", Universul" si "Dimineata" - "Lumea" si Opinia" din Iasi relatau zi de zi despre greva.
    Ziua de 3 decembrie 1937, cind ministrul Constantin Angelescu a chemat toti rectorii din tara la Bucuresti si a hotarit infiintarea primei Scoli Politehnice din Moldova, i se datoreaza intr-o oarecare masura si lui Emil Luca. Potrivit hotaririi publicate in Monitorul oficial din 8 decembrie 1937, Politehnica "Gh. Asachi" urma sa-si inceapa activitatea imediat, cu cele doua sectii ingineresti preluate de la Universitate, care, la inceputul anului universitar urmator, aveau sa devina facultati distincte. Astfel, din toamna lui 1938, studentii au fost anuntati ca vor urma programa de studii a celorlalte Scoli Politehnice din tara si ca vor fi inmatriculati in anii de studiu in care aveau examene nedate. Sistemul academic era liber: studentii de la Universitate urmau cursurile, la final de an primeau certificat ce atesta ca le-au frecventat, iar examenele le dadeau cind doreau, pina la sfirsitul facultatii. Sef de promotie, printre putinii care a trecut in anul IV, Emil Luca a dat examenul de diploma in toamna lui 1940, cu o teza condusa de profesorul Alexandru Cisman. In promotia "Cristea Otin", prima promotie a Politehnicii, ce numara 22 de ingineri, Emil Luca este inginerul cu diploma numarul 1. Primul cadru universitar cu doctorat al institutiei tot el a fost. I-a urmat celebrul Cristofor Simionescu, mai tinar decit el, cel care a condus Academia ieseana aproape un sfert de veac si Institutul de Chimie Macromoleculara "Petru Poni", vreme de 30 de ani.
    Profesor universitar la 32 de ani
    Fostii sai studenti, acum profesori cu state vechi la Politehnica, cred insa ca Emil Luca nu are doar meritul de a fi detinut numarul 1 pe o diploma. Gradul de profesor avea sa-l cistige in 1947, la 32 de ani. Peste trei ani, impreuna cu profesorul Vasile Petrescu al carui asistent universitar fusese, a realizat - dupa cum sustine - cele mai scurte unde electromagnetice din lume. "In 1950, cele mai scurte unde electromagnetice din lume erau de 100 de microni. Noi am obtinut o reducere pina la 0,8 microni. Daca am fi avut aparatura, am fi putut produce lumina. Cum au reusit, in 1960, americanii, cind au produs laserul", explica prof.dr. Emil Luca. Si in alte domenii a facut pionierat. Dovezile le are adunate intr-un dosar cu sina, mai vechi decit comunismul. Presedintele celei de-a VIII-a Conferinte Internationale de Ferofluide, tinuta la Timisoara, il mentiona in discursul sau pe tinarul profesor iesean, ca fiind autorul primei carti de ferofluide din lume. "Aflat la o conferinta la Timisoara, descoperitorul ferofluidelor, Ronald Rosensweig, a cerut toate cartile existente in librariile din oras, pentru a le duce in America", spune profesorul, marcind cu aratatorul si cu sclipirile din ochii albastri importanta momentului.
    Daca ar fi trait in alta tara, Emil Luca ar fi fost, poate, pus pe un alt postament. In 1970, dupa cum sustine, a realizat in acelasi an cu indienii, primii electreti din lume. Banalele microfoane de azi nu ar putea functiona, explica el, fara aceste piese cu electricitate permanenta. Cind le-a realizat Emil Luca, cine sa auda insa de Romania? "Nu ati suferit ca, in literatura de specialitate, realizatori ai electretilor sint mentionati doar indienii?", il intreb. "Ce sa-i faci, duduie? Asta era situatia la noi… N-aveai unde sa publici". Acum, o cincime dintre cele aproximativ 200 de lucrari stiintifice ale profesorului au aparut in strainatate. O parte dintre cercetarile sale au fost incluse in carti de baza ale fizicii. Cartea lui Landolt - Bornstein, elaborata de International Business Corporation, institutie ce i-a solicitat in 1972, publicarea studiului sau "Influenta distributiei cationilor asupra temperaturii Curie in cazul feritelor Cu-Ni" tine in mod special sa fie mentionata.
    "Pentru a te impune in fata studentilor trebuie sa te faci stimat si iubit"
    Chiar daca nu a obtinut, poate, notorietatea stiintifica internationala pe care-ar fi meritat-o, profesorul Luca a trait gloria lui. Caci, in anii tineretii sale, un profesor universitar de talia sa, la o universitate abia in formare, stralucea cu adevarat. Cind si-a inceput cariera academica, in 1941, cele doua facultati ale Politehnicii n-aveau mai mult de 20 de profesori si conferentiari. Azi sint cu sutele, iar studenti sint mii. "Cum sa mai aiba timp profesorul sa lucreze cu fiecare student in parte?", intreaba retoric prof.dr. Emil Luca, convins fiind ca "fara aceasta comuniune sufleteasca intre student si profesor, nimic nu se poate face". De la profesorul Cisman a invatat ca "pentru a te impune in fata studentilor, trebuie sa te faci stimat si iubit". Experienta i-a aratat ca stima se cistiga mai usor. "Sa te faci iubit insa, e mai greu", spune completind apoi: "Eu m-am inteles cu studentii extraordinar!". "Avea o tinuta extrem de academica. Impresiona pe toata lumea", isi descrie fostul profesor prof.dr. Mircea Gusa, fost decan la Electrotehnica. Prof.dr. Emil Luca i-a fost profesor in '64, in anul al doilea. Vorbea «neintrerupt» in timpul cursului, avea un discurs «coerent si rapid, astfel incit era o performanta sa tii pasul cu dumnealui». La curs, vorbea liber - isi amintesc fostii sai studenti - si «nu veneam nici macar cu o foita cit de mica», spune insusi profesorul. "Cursul sau era foarte dificil pentru noi, cu multe elemente de noutate, iar examenul era foarte dificil", isi aminteste si prof.dr. Costel Emil Teodor, acum prodecan la Electrotehnica. La profesorul Luca greu se lua nota maxima. O performanta pe care nici profesorul Teodor, nici profesorul Gusa n-au atins-o la vremea lor, aflindu-se insa "aproape de limita superioara", dupa cum spune primul dintre ei.
    La o bursa de 1.500 de lei, o friptura de 4 lei era nimica toata
    Isi mai permit profesorii de azi sa-si trateze studentii cu aceeasi exigenta? Citi dintre miile de admisi pe baza de dosare ar mai promova, oare, Politehnica? "Aud ca acum tinerii se pling pina si de bacalaureat. Pai, stiti cum era la vremea mea?". Dintre cei 156 de candidati, absolventi din opt licee, care au sustinut in 1935 bacalaureatul la Liceul din Suceava, doar 16 au promovat. Dupa tezele scrise, eliminatorii, trei la numar - la romana, franceza si, in functie de profil, matematica sau latina - din cei 156 au ramas 38. Doar 16 dintre acestia au promovat insa cu totul, luind o diploma. Din satul natal Pomirla, de linga Dorohoi, Emil Luca a fost singurul dintre cei opt absolventi de liceu care a promovat. Astazi, o promovabilitate de 10% la nivel de judet ar declansa probabil, o revolutie populara. In ciuda acestei exigente, la facultate ajungeau mai multi copii de tarani ca azi. Intre 1935 si 1940, de exemplu, comuna Hudesti, cu cele patru sate ale sale, intre care si Pomirla, «avea» la facultate 18 studenti. "Acum e unul singur: baiatul notarului", spune prof.dr. Emil Luca. Desi era si atunci saracie la sate, copiii de tarani primeau burse cu care o duceau chiar bine in liceu si in facultate. Liceul "Anastasie Basota" din Dorohoi, de exemplu, unul din cele mai vechi din Moldova, destinat in exclusivitate elevilor de nationalitate romana, asigura casa si masa gratis pentru toti elevii proveniti de pe fosta mosie a boierului Basota. Asa lasase boierul Basota, intemeietorul scolii, prin testament. La facultate, primii admisi primeau bursa de studii. In promotia sa, decanul Facultatii de Stiinte, celebrul fizician Stefan Procopiu, a impartit bursa de 1.500 de lei intre Emil Luca si urmatorul de pe lista. "De-acasa nu primisem nimic. Mi-a zis tata: Te-am facut bacalaureat, descurca-te". In schimbul meditatiilor pentru bacalaureat, a primit gazda si masa. Mai dadea insa si alte preparatii, simbata si duminica, pentru doi frati, elevi la Liceul Militar. Amindoi, Ionel si Georgica - acum morti amindoi - au facut apoi o facultate, ultimul ajungind profesor la Politehnica. Cu banii cistigati astfel isi completa bursa lunara de 750 de lei, pina la 1.000. Din prima bursa, i-a luat tatalui o haina, pe care i-a dus-o acasa in dar, la vacanta de Pasti: "cam asta era, atunci, mentalitatea unui tinar", spune sfatos profesorul Luca. Desi muncea pentru a se intretine, studentia a fost pentru el raiul. Se raporteaza, fireste, la anul de gratie 1938, virful dezvoltarii economice a Romaniei. Mergea saptaminal cu colegii la restaurant, unde piinea se dadea la discretie, gratis. Dintr-o jumatate de bursa de 750 de lei, o friptura de patru lei era nimica toata. Vinul costa in medie intre 4 si 6 lei, cel mai scump, Grasa de Cotnari, fiind 7 lei. Ca student, era mai elegant imbracat decit a umblat apoi ca profesor. Regimul de autoritate monarhica al lui Carol al II-lea, instaurat la 10 februarie 1938, nu i-a afectat in vreun fel studentia. "Ce treaba aveam noi cu asta? Doar atit, ca s-a introdus mai multa disciplina si ca au fost desfiintate organizatiile studentesti, in care se inflitrase puternic legionarismul".
    "Au tras rusii dupa mine, dar nu m-au nimerit"
    Emil Luca nu a fost legionar, dupa cum n-a intrat mai tirziu nici in partidul comunist. A fost doar simpatizant al celor dintii. Camasa verde o purtau insa multi colegi de-ai sai, printre care si Nicolae Popinceanu, fostul lider al studentilor la Electrotehnica. "Eu eram la fel de bun prieten si cu Popinceanu, si cu un evreu, Max Vexler. Eram toti ca fratii. Mi-amintesc ca odata am boicotat eu si Popinceanu un examen pentru ca profesorul nu respectase programa, iar dintre toti colegii, numai Vexler s-a solidarizat cu noi si a parasit sala", spune Emil Luca. Legionarismul - cel al lui Corneliu Zelea Codreanu, «nu cum avea sa il transforme Horia Sima» - era insa, «o moda» printre elitele intelectuale. De aceea, in martie 1945, cind au venit comunistii, multi profesori universitari se temeau sa se intoarca la Iasi, de la Turnu-Severin, unde fusese refugiata Politehnica. Emil Luca sustine ca nu s-a temut sa se intoarca. Trecuse prin multe si nici n-avea, zice el, motive sa se teama de ceva. In razboi s-a inrolat in Regimentul II Artilerie Antiaeriana, pe 22 iunie 1941. A ramas pe front pina la 15 noiembrie 1944. "Am luptat la trecerea Prutului, la Tiganca, pina la Falciu - Husi. Acolo era s-o termin: rusii bombardau continuu. 48 de ore am stat incercuiti in Basarabia", isi aminteste profesorul. A lucrat apoi la un atelier de reparatii auto al armatei. 23 august '44 l-a prins la Marasesti: a fost luat prizonier de rusi. Dupa cinci zile, si-a spus ca ori evadeaza ori moare. "Au tras rusii dupa mine, dar nu m-au nimerit. Am trecut prin gardul de sirma si am fugit descult, timp de doua zile si doua nopti, pina la Bucuresti".
    "Neexersata, memoria se strica"
    In martie 1945, a venit impreuna cu rectorul Partenie la Iasi, sa pregateasca revenirea Politehnicii din refugiu. Spatiul oferit de Universitate, de fapt actualul corp A, era distrus de bombardament si inca mai functiona acolo un lagar de prizonieri germani. "Dupa ce acestia au fost mutati intr-o cladire de vizavi, am venit cu 15 muncitori si pina la 1 aprilie am facut functionabile 22 de incaperi din cladire", rosteste cuvintele cadentat, pe ton mobilizator, profesorul Luca. Toate evenimentele importante din viata sa le insira cronologic, fara greseala sau ezitare. Asa cum facea in urma cu o jumatate de veac, cind se intilnea de doua ori in fiecare saptamina cu profesorii Dumitru Mangeron si Alexandru Climescu, de la Matematica, pentru a-si antrena mintea. Citeau de exemplu, toate statele Africii, apoi toate capitalele lor, iar la urmatoarea intilnire incercau sa vada cite dintre ele le stiu pe de rost. "Neexersata, memoria se strica", este una dintre «lectiile» profesorului Luca. Asa cum povesteste astazi, cu precizie, fara greseala sau ezitare, pare ca viata lui insusi e un exercitiu de memorie. (Emilia CHISCOP)
    Constantin Calistru, primul licentiat al Facultatii de Chimie Industriala
    Prima diploma de la Facultatea de Chimie Industriala - a carei prima generatie de absolventi dateaza tot din 1940, facind parte din aceeasi promotie "Cristea Otin" - este aceea a profesorului Constantin Calistru. In virsta de 88 de ani, acesta este acum profesor emerit si profesor consultant al Universitatii Tehnice "Gh. Asachi". "Imediat dupa absolvirea facultatii, m-am inrolat pe front, unde am luptat pina in 1945. Nu am stat in prizonierat", ne-a declarat profesorul. Constantin Calistru a fost angajat apoi la Scoala Politehnica "Gh. Asachi", fiind creatorul sectiei "Tehnologia substantelor anorganice". Desi nu a sustinut la timpul sau doctoratul (sistemul academic fiind la acea vreme permisiv in aceasta privinta), este recunoscut la nivel national ca fiind un creator de scoala in specialitatea "Ingineria proceselor chimice anorganice".

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri