Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Marile bogatii ingropate in pamint, la Iasi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Pentru majoritatea turistilor, Iasul inseamna in primul rind Palatul Culturii si moastele Sfintei Parascheva. Acestea sint si argumentele invocate atunci cind autoritatile si investitorii vorbesc de potentialul turistic al Iasului. Nimeni nu a speculat insa imensa comoara pe care sta judetul Iasi: apele minerale. Izvoare care, daca ar fi exploatate, ar putea trata de la discopatii, spondiloze si coxatroze pina la boli de ficat si de stomac ori diabet. Ape unice in tara, cu proprietati curative pe care specialistii le compara cu cele ale izvoarelor celebre de la Carlo Vivari, sint lasate la Iasi in completa paragina. Doar caii ce se mai adapa la ele.
    "In padurea de la Strunga/ Sint de cei cu pusca lunga/ Care dau chioris la punga". Acestea sint versurile lui Alecsandri care, pe muzica formatiei Phoenix, au facut ca toti romanii sa auda de localitatea ieseana. Pentru multi dintre cei care au trait in Romania in perioada de inceput a regimului comunist, Strunga era insa deja cunoscuta cind s-a lansat cintecul. Mii de persoane din intreaga tara veneau in fiecare an in statiunea situata intre Tirgu Frumos si Roman pentru a se trata. Si, asa cum isi amintesc localnicii, cei mai multi reveneau aici. Adapostita de o padure de stejari inalti, usor accesibila atit cu masina (pe DN 28), cit si pe calea ferata, statiunea balneoclimaterica rivaliza pe atunci cu Felix sau Herculane din punctul de vedere al curei balneare. Aici se putea face atit tratament profilactic, cit si curativ. "Oamenii muncii" care aveau afectiuni reumatismale, afectiuni ale tubului digestiv, boli hepatice, afectiuni ORL si respiratorii erau trimisi la Stunga de intreprinderi sau CAP-uri pentru a se trata. "Numai ce vedeai taranci de-ale noastre pe alei, cu tirlici in picioare, iesind de la tratament, cu prosoapele in mina. Veneau insa si cucoane mari, caci apele astea sint de mare leac", spune cu nostalgie Olga Rangliuc, o sateanca din zona.
    Vizitatori din tara si strainatate
    Chiar daca statiunea a avut cei mai multi turisti in anii '80 - apogeul fiind atins in 1986, cind, potrivit statisticilor, au fost 12.873 de "innoptari" in Strunga -, de o glorie si mai mare s-a bucurat inaintea perioadei comuniste. Materialul publicitar referitor la functionarea bailor Strunga, aparut dupa primul razboi mondial, acrediteaza existenta bailor inca din anul 1812. Inca de pe atunci aici veneau vizitatori "din toata Moldova si din strainatate". Cu certitudine insa apele minerale au fost utilizate din 1828. Intre 1830 si 1834 doctorul Zotta a facut indicatii terapeutice, iar A. Abramafi a executat primele analize chimice. Scriitorul Costache Negruzzi, care a vizitat localitatea in 1837, remarca conditiile improprii de deservire, insa in anul 1880 Inge Robert, fost arnaut al domnitorului Mihail Sturdza, si-a vindut mosiile pentru a realiza la batrinete "prosperitatea unui monumental stabiliment de bai, intr-o poetica si incintatoare padure a Romaniei". Acesta a construit la Strunga un hotel cu doua etaje, un hotel mai mic ''pentru vizitatorii saraci", mai multe vile si o cladire de bai cu ape sulfuroase si hidroterapie.
    Marirea si decaderea apelor de la Strunga
    In 1890, baile si-au schimbat proprietarul, fiind cumparate de vestita familie de boieri ieseni Manolescu. Aceasta le-a administrat pina la inceputul primului razboi mondial, in timpul caruia au fost distruse complet. In 1930, Strunga era insa din nou pe picioare, perioada interbelica fiind una extrem de fasta pentru statiune. Hoteluri, doua restaurante, cazino, sala de concerte si cinematograf si, nu in ultimul rind, - sustin satenii -, o linie de tramvai de la Strunga pina la Tirgu Frumos. "Cu acesta se spune ca se plimbau boierii", explica Sorin Lazar, primarul din Strunga. Familia Manolescu detinea mii de hectare de padure si de teren arabil in zona, stiindu-se ca unul dintre membri a fost pentru o perioada chiar ministru al Domeniilor. Al doilea razboi mondial avea sa distruga tot ce reusisera sa faca boierii, statiunea aflindu-se pe linia de fortificatii Iasi - Pascani. Decolmatarea izvoarelor, construirea unui pavilion balnear, a patru pavilioane de locuit cu 60 de paturi si instalarea unei centrale termice s-a facut abia in 1953, gratie demersurilor facute de dr. V. Bejan si de dr. C. Boisteanu, dupa cum este mentionat in documentele de arhiva. Tot acestia au determinat punerea la punct a bazei de tratament.
    In '96, statiunea a murit
    La apele de la Strunga - in acelasi timp sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, magneziene, calcice, sodice, hipotone si atermale - se putea face atit cura interna, cit si terapie inhalatorie, electroterapie, hidrotermoterapie. Aceasta pina in 1990, cind numarul turistilor a scazut brusc. In 1996, ultimul an in care a mai functionat, statiunea a mai avut doar 70 de turisti. Aflata in patrimoniul Consiliului Judetean, statiunea a facut in 1999 obiectul unei "Strategii de dezvoltare a turismului in comuna Strunga", realizata de Comisia Sociala de Tineret, Sport si Turism. Investitorii nu au mai apucat insa sa vina, intrucit in scurt timp s-a produs privatizarea. SCT "Moldova" - care cuprindea printre altele si Hotel "Traian" si "Trei Sarmale"- a fost cumparata de omul de afaceri Danut Prisecariu, cu gindul de a aduce Strunga la gloria de altadata. Ca si "Trei Sarmale", Strunga a fost insa revendicata de fostii proprietari, planul de investitii pe care-l avea Prisecariu - si despre care astazi refuza sa vorbeasca - fiind lasat in "stand by".
    Taranii folosesc apa pentru bai la picioare
    Unul dintre descendentii boierilor de la Strunga - Manoil Manolescu, prorector la universitatea particulara "Bioterra" - a cerut in instanta sa i se retrocedeze statiunea inca din 1995. "Cu toate fortele, ma judec in acest proces abia din 2000. Am cistigat la Curtea de Apel Iasi, insa acum s-a ajuns la Curtea Suprema de Justitie", spune prof.dr. Manoil Manolescu. Dorinta de a cistiga a Manolestilor este cu atit mai intensa cu cit ar fi ca o minima compensatie morala. Ion Manolescu-Strunga, unchiul profesorului universitar, care in perioada interbelica a fost in doua rinduri subsecretar de stat la Agricultura si ministru al Industriei si Comertului intre 1934 si 1935, a murit in inchisoarea de la Sighet. Indiferent cine va cistiga statiunea Strunga, in perimetrul careia se afla izvorul "Ciuperca" - de la care si astazi localnicii mai iau apa pentru a-si face bai la picioare sau pentru a bea -, potentialilor investitori tot le-ar mai ramine ceva de facut. Peste drum de statiune, izvorul "Doina" asteapta sa fie decolmatat, apa putind fi imbuteliata, asa cum s-a intimplat pentru scurt timp si in perioada comunista. Imbogatita cu bioxid de carbon, scria doctorul Vlad Bejan in 1970 intr-o lucrare dedicata statiunii Strunga, "Doina" poate da "o foarte buna apa de masa asemanatoare cu apa imbuteliata «Biborteni»". "Pentru Strunga trebuie cautata o «pomana occidentala», pe ideea profitului reinvestit", crede primarul Sorin Lazar.
    Apa de Raducaneni, vinduta cu paharul
    Apele minerale de Strunga nu au fost singurele din judetul Iasi exploatate in trecut si lasate acum uitarii. Cu rezultate la fel de bune in tratament, insa pentru alte afectiuni, sint cele de la Raducaneni. Proprietatile curative ale izvoarelor din padurea de la Raducaneni au fost descoperite in primele decenii ale secolului XX, oamenii vorbind atunci de rolul lor "tamaduitor". Se spune ca, in perioada interbelica, un comerciant evreu din Raducaneni facuse o afacere profitabila din "vinzarea cu paharul" a apei de la izvoarele cu pricina. Dar, mai mult decit atit, desi nu este nicaieri consemnat oficial, se stie ca membrii familiei regale a Romaniei consumau mereu apa de Raducaneni. Nici in perioada comunista nu a ramas neremarcata. Asa cum isi aminteste Gheorghe Tomulescu, secretar al Primariei din localitate in perioada 1969-1976 si din 1992 pina astazi, Ion Iliescu ar fi apreciat si el apa de la izvoarele din padure, pe vremea cind era prim-secretar la Iasi. "I s-au pus vreo patru feluri de apa minerala fara denumiri, doar numerotate. Cind a baut apa de Raducaneni, a intrebat daca este Borsec", spune Gheorghe Tomulescu.
    "Minerala" de Raducaneni trateaza afectiunile gastrointestinale
    Primele analize chimice privind apele minerale de la Raducaneni au fost facute in anii 1928 si 1929 de catre Adrian Mayer si Radu Cernatescu de la Universitatea din Iasi. In anul 1940, subinginerul Mihaila a intocmit un proiect de captare a izvoarelor cu propuneri pentru amenajari in vederea tratamentului in cura externa. Cercetatorii bucuresteni au preluat si ei "Cazul Raducaneni" in 1965, efectuind un alt studiu chimic, urmat in 1972 de examene bacteriologice realizate la Inspectoratul Sanitar de Stat din Iasi. Toate acestea au relevat faptul ca apa bicarbonatata, sulfatata, calcica, magneziana si hipotona de la Raducaneni poate trata bolile gastrointestinale, poate fi folosita in cure de diureza si pentru multe alte afectiuni. Cu toate acestea, nici unul dintre studiile de fezabilitate privind izvoarele de la Raducaneni nu a avut vreo finalitate. S-a ajuns chiar sa se vorbeasca de un adevarat blestem.
    De ce nu vin investitorii
    "In perioada CAP-ului, cind era moda «activitatilor conexe», prin anii '80, s-a adus la Raducaneni, in sfirsit, o instalatie de imbuteliere. Care nu a functionat insa nici un minut", spune Gheorghe Tomulescu. Cu timpul, nu doar instalatia s-a deteriorat, ci - din cauza alunecarilor de teren - unele izvoare, situate in padure, au fost astupate. Apa minerala de Raducaneni curge insa la o cismea drept in mijlocul satului, fiind unul dintre locurile preferate de adapat pentru cai sau vaci. "Dupa ultimul studiu de fezabilitate, care s-a facut in 1998, s-a constatat ca debitul este foarte mic, de 0,8 litri pe secunda, iar investitorii nu indraznesc sa vina cu bani gindindu-se ca isi vor recupera banii foarte greu. Au fost interesati cei de la «Coca Cola», de exemplu. Dar, la un momet dat, au renuntat", spune Gheorghe Botezatu, primarul comunei, precizind ca pentru punerea pe picioare a unei afaceri cu apa minerala ar fi nevoie de cel putin doua miliarde de lei, reprezentind costurile de drenare a apei, conductei si aparaturii de imbuteliere.
    Cine si mai aduce aminte de apa de Pircovaci?
    O situatie similara celei de la Raducaneni este si la Pircovaci, linga Hirlau. Desi inainte de Revolutie pe rafturile alimentarelor se gasea apa minerala de Pircovaci, acum cele cinci izvoare abia daca mai sint din cind in cind "vizitate" de catre localnici. "Este o apa minerala foarte apreciata din punct de vedere gustativ, continind fluor, sodiu si fier. Cu invazia de ape minerale la sticle de plastic, cine mai recunoaste insa aceste calitati?", intreaba retoric Constantin Cernescu, primarul orasului Hirlau. Avind un sat de vacanta in apropiere, izvoarele de la Pircovaci au sanse minime de a fi exploatate in urmatorii ani, dupa parerea acestuia. Niste investitori italieni care s-au aratat interesati de ele in urma cu citiva ani au abandonat in cele din urma proiectul, considerind ca debitul - ca si la Raducaneni - este prea mic pentru a aduce profit. "S-ar putea imbutelia cam 40.000 de sticle de un litru pe zi, insa debitul este mic fata de alte izvoare din tara", spune Constantin Cernescu. O investitie mai mare insa, care sa foreze pentru a ajunge la izvoare mai mari, ar putea da rezultate spectaculoase.
    Unde se mai gasesc ape minerale neexploatate
    Daca judetul Iasi ar primi cadou 100 miliarde lei cu destinatia expresa de exploatare a apelor minerale, ar trebui deschise in jur de zece "puncte de lucru". Caci, in afara izvoarelor cunoscute deja - fie ca au fost sau nu exploatate -, exista alte citeva de care stiu doar localnicii si specialistii in geologie si medicina. Astfel, ape minerale exista si la Cucuteni, linga Tirgu Frumos, unde s-au facut citeva captari, apa fiind folosita insa doar de localnici. Tot linga Tirgu Frumos, la Lungani, namolurile pot fi folosite pentru afectiuni reumatismatice. Pe linga izvorul din Gradina Botanica, exploatat de "Aquamold" sub forma apei minerale "Amfiteatru", in aceeasi zona, in padurea de la Breazu, exista un altul despre care se spune ca trateaza impotenta barbatilor.
    Baile din Nicolina, cele mai renumite in tara
    "Perla" apelor minerale din judetul Iasi o constituie in acest moment izvoarele de la Nicolina, singurele exploatate in acest moment pentru tratament. "In aceasta zona sint apele sulfuroase cu cele mai bune proprietati curative din tara si printre cele mai bune din Europa", spune dr. Doru Baltag, medic primar la Spitalul de Recuperare. Cu aceste ape s-au tratat de-a lungul anilor mii de bolnavi cu inflamatii osteoarticulare, discopatii lombare, spondiloza cervicala si lombara, coxatroza, gonartroza, etc. Izvoarele de la Nicolina au fost descoperite in 1953, pe parcursul forarilor realizate in zona de Institutul de Geologie. Pe linga izvoarele cu apa sulfuroasa - care in contact cu paminturile alcalino-teroase formeaza un namol cu proprietati terapeutice deosebite -, exista si surse de apa clorurata, bromurata si iodurata. Faima bailor de la Nicolina -unde apa sulfuroasa izvoraste la temperatura de 21 de grade - s-a construit repede, in 1974 construindu-se Policlinica Balneara, iar cinci ani mai tirziu Spitalul de Recuperare. Cu hotelul de pensionari, in 1986 Statiunea Nicolina intrase in circuitul national, fiind una dintre cele 32 de statiuni permanente din tara. Cele 200 de locuri sint in permanenta ocupate si acum, instalatia de epurare uzindu-se insa foarte mult, fiind nevoie de aproximativ trei miliarde pentru inlocuirea ei.
    Apa minerala din Gradina Botanica, marca inregitrata la OSIM
    Apa minerala "Amfiteatru" este una din cele mai cunoscute, fiind preferata pentru cantitatea considerabila de magneziu si calciu. De anul trecut, apa minerala colectata din Gradina Botanica este inregistrata la Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) ca marca traditionala a Romaniei. Fostul ministrul al Agriculturii, Ilie Sirbu, a aprobat atunci lista cuprinzind produsele alimentare renumite si recunoscute dupa aria geografica in vederea protejarii acestora pe piata europeana. Lista continea, alaturi de produse din carne, lapte de panificatie, sucuri si bauturi racoritoare si apa minerala "Amfiteatru", produsa la Iasi de societatea "Aquamold". Recent, Universitatea "Al.I. Cuza" a inchiriat acestei firme producatoare 2.800 de metri patrati din Gradina Botanica. Pentru aceasta suprafata, Universitatea va primi de la "Aquamold" o chirie lunara de 7.000 euro. (Mirela CORLATAN)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri