Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O noua lista a blocurilor cu risc seismic

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Sefii Iasului au pus la punct o noua lista a blocurilor care ar putea fi afectate de un viitor seism. Pe lista de prioritati a autoritatilor locale se regasesc 264 de blocuri din Iasi, Pascani, Hirlau si Tirgu Frumos. Lista a fost reactualizata in luna martie a acestui an, dupa ce Guvernul a anuntat ca incearca luarea primelor masuri concrete de sprijin financiar pentru consolidarea blocurilor de locuinte. Din cele 63 de blocuri incadrate in prima clasa de risc seismic, 5 au fost incluse la categoria "pericol public". Aceasta inseamna ca adapostesc la parter spatii comerciale si se afla situate in zone foarte circulate ale orasului, astfel incit o eventuala prabusire a lor ar putea produce numeroase victime. Lista neagra a blocurilor a fost trimisa la Bucuresti, iar oficialitatile locale au accelerat demersurile pentru a obtine fondurile necesare pentru consolidari. Desi nimeni nu o afirma cu certitudine, cheia pentru graba autoritatilor ar putea fi reprezentata de o declaratie recent facuta de Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului National de Fizica a Pamintului. Acesta a afirmat ca in 2007 s-ar putea produce in zona Vrancea un cutremur de cel putin 6,7 grade pe scara Richter. Spre comparatie, seismul din martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade, iar cel din octombrie anul trecut a ajuns la 6,04 grade pe scara Richter.
    5 imobile - "pericol public"
    Primele demersuri pentru inceperea consolidarilor la blocurile cu risc seismic au inceput inca din 2001. Directia tehnica a Consiliului Judetean a trecut pe primele cinci rinduri ale listei negre blocurile A1 din strada Tutora 7, blocul P5 de pe bulevardul Nicolae Iorga 41, blocul B5 de pe Aleea Decebal 8, blocul A3 de pe Soseaua Nationala 180 si blocul A6 de pe Aleea Rozelor 20. In 2002 s-au obtinut de la Guvern primii bani pentru consolidari. Cele 220 de milioane alocate ar fi urmat sa acopere costul realizarii proiectelor de consolidare. Orice tentativa de demarare a consolidarii s-a izbit insa, paradoxal, tocmai de opozitia locatarilor. "Oamenii nu sint nebuni. Sint perfect constienti de riscul pe care il prezinta aceste constructii, dar costul reparatiilor le depaseste posibilitatile financiare. In blocurile vechi, care prezinta un risc seismic mai mare, locuiesc in general persoane in virsta, cu pensii prea mici pentru a suporta costul lucrarilor", a spus viceprimarul Constantin Neculau.
    "Banii ii da initial Guvernul, sub forma unui credit ipotecar"
    Cu tot riscul prezentat de blocurile cu bulina rosie, autoritatile locale nu au la indemina multe posibilitati de actiune. Conform precizarilor deputatului PNL Relu Fenechiu, finantarea lucrarilor de consolidare ar urma sa fie sustinuta financiar de Guvern. "Banii ii da initial Guvernul, sub forma unui credit ipotecar. Creditul va fi returnat de cetateni in decurs de 20-25 de ani, fara dobinda, aceasta fiind suportata de Guvern", a explicat Fenechiu. Practic, ideea prezentata de Fenechiu ar insemna ca locatarii din blocurile in curs de consolidare sa se mute citeva luni in alta parte, urmind sa revina in apartamente dupa finalizarea lucrarilor. Intrebat insa unde s-ar putea muta cetatenii pe durata lucrarilor de consolidare si cine le-ar plati chiria pentru o alta locuinta, deputatul PNL a ridicat din umeri. "Este de datoria Primariei sa gaseasca o solutie", a spus acesta. "Aceasi problema s-a pus si dupa cutremurul din 1977. Atunci, se avansase ideea ca blocurile vechi sa fie demolate si construite din nou. S-a renuntat la idee, tocmai pentru ca nu existau locuinte disponibile pentru cei mutati. Aceasta, in conditiile in care se construiau cite 5.000 de apartamente pe an, nu 260 ca acum", a replicat Neculau.
    Primaria incepe negocierile cu asociatiile
    O alta problema ridicata de proiectul de consolidare a blocurilor este data tocmai de conditiile in care s-ar putea demara lucrarile. Astfel, pentru inceperea consolidarilor este nevoie de acordul scris a cel putin doua treimi din locatari. Cealalta treime, care nu ar fi de acord, ar urma sa fie expropriata, primind bani pentru a-si cumpara o alta locuinta. In toate cele cinci blocuri din prima linie insa, cel putin jumatate din locatari au refuzat categoric sa se mute. "La noi in bloc, daca bati un cui in perete, se sfarima zidul. Ar trebui dat jos tot blocul, dar noi ce sa facem? Eu am 70 de ani, iar vecinii mei sint toti pensionari. Am pensie de 2,7 milioane. De unde sa platesc o rata la credit? Nu reusim sa stringem cite cinci milioane sa reparam acoperisul", a spus Elena Rusu, din Blocul B5 de pe Decebal.
    Exproprierea pentru cauza de utilitate publica a locatarilor din blocurile cu risc seismic major este considerata de oficialitatile judetului ca singura posibilitate de demarare a lucrarilor de consolidare. "Exproprierea este o masura extrema si ridica alte probleme", a spus Neculau. Pina la gasirea unei solutii care sa nu-i afecteze pe locatari, dar care sa permita inceperea consolidarilor, Primaria a hotarit sa reia negocierile cu asociatiile de proprietari. O astfel de intilnire este programata astazi, la ea urmind sa ia parte reprezentantii a 42 de asociatii. (Alex ZANOAGA)
    Cutremurele la o adincime mai mare de 130 km afecteaza Iasul
    Cutremurul asteptat in 2007 de specialisti in zona Vrancea ar putea nici sa nu atinga Iasul sau, dimpotriva, sa-l transforme in ruine. Conform precizarilor lui Gheorghe Marmureanu, directorul INFP, viitorul cutremur poate afecta fie zona de sud a tarii, inclusiv Bucurestiul, fie zona de nord-est, in functie de adincimea la care s-ar produce. "Cutremurele de la 130 kilometri ?n sus devin catastrofale pentru Bucuresti si Sofia, iar cele mai adinci de 130 de kilometri sint periculoase pentru Iasi si Chisinau", a precizat Marmureanu in cadrul unui seminar desfasurat recent la Focsani. Cele mai mari "sanse" de a fi lovit de un cutremur le are insa Iasul, majoritatea seismelor care au loc in Vrancea fiind de adincime. Marmureanu a mentionat ca in Romania ar putea fi inaugurat in cursul acestei luni un sistem de avertizare seismica in timp real. Practic, aceasta ar insemna ca producerea unui cutremur sa poata fi prevazuta cu 20-25 de secunde inainte ca acesta sa fie resimtit, ceea ce ar permite luarea primelor masuri de siguranta. (A.Z.)
    Ce sint clasele de risc seismic
    Clasa I de risc se refera la constructiile cu risc ridicat de prabusire in cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Aceasta nu inseamna insa, ca odata cu producerea unui seism, acea cladire incadrata in clasa I chiar se va prabusi, fiind necesara luarea in calcul si a terenului pe care este construita sau a directiei din care vine unda seismica. Astfel, constructiile de pe terenurile mlastinoase, cum sint cele din Lunca Bahluiului sint mai expuse in cazul unui cutremur decit cele situate pe teren ferm. In clasa a II-a de risc seismic sint incluse blocurile pentru care probabilitatea de prabusire este redusa. Aceasta inseamna ca blocurile pot suferi avarii, de la darimarea unor pereti de compartimentare, pina la prabusirea scarilor interioare, fara sa fie afectata structura de rezistenta. Imobilele incadrate in grupa a III-a de risc sint cele care, in caz de cutremur, ar putea fi usor afectate, fara insa a fi pusa in pericol siguranta locatarilor. In acest caz s-ar putea inregistra caderea tencuielii sau fisuri ale peretilor. Constructiile incadrate in clasa a IV-a de risc seismic nu prezinta riscuri majore in cazul unui cutremur. (A.Z.)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri