Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Peste 2 ani, populatia Iasului va creste cu 70 la suta

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Pe masa sefului de la judet se afla un program urias: transformarea Iasului in metropola. Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca prima etapa a proiectului va fi finalizata in doi ani. Cele 12 comune-satelit alipite orasului, extinderea retelelor de apa potabila, canalizare, refacerea soselelor si extinderea traseelor de transport public ar fi prioritare. Pentru acest proiect, Flaiser a calculat si costurile: 5.000 miliarde lei. Comparativ, aceasta suma este echivalenta cu bugetul judetului pe doi ani. Seful CJ a afirmat ieri ca resursele proprii, bani guvernamentali si fonduri europene nerambursabile vor fi sursele de finantare ale acestui proiect. Reporterii "Ziarului de Iasi" va prezinta astazi planul in detaliu.
    Iasul cu 500.000 locuitori
    In plansele arhitectilor, Iasul metropolitan va avea, in citiva ani, 500.000 de locuitori. Adica, metropola va concentra aproape doua treimi din locuitorii judetului. Vor fi cooptate cele 12 comune invecinate Iasului: Aroneanu, Barnova, Ciurea, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Tomesti, Letcani, Ungheni, Victoria si Schitu Duca. "Municipiul trebuie sa se dezvolte, iar pentru asta este necesara cooperarea cu comunele din jur. Asta nu inseamna ca ele vor fi inghitite de Iasi. Fiecare va avea administratie proprie", a spus Lucian Flaiser. Insa, intreg acest teritoriu va fi administrat de un singur for de conducere comun. Rolul acestui organism va fi sa dirijeze investitiile importante.
    Costurile au fost estimate la 5.000 miliarde lei
    Au fost alese comunele la care se poate ajunge, de la orice iesire din Iasi, in 30 de minu
    te de mers cu masina si cele care ofera posibilitati de dezvoltare. De exemplu, a spus seful CJ, Schitu Duca are potential turistic, iar Ungheniul face parte din axa de dezvoltare feroviara catre est. "Vom extinde utilitatile pentru ca avem nevoie de spatiu. Exista cereri de terenuri pentru firme, pentru case de locuit. Trebuie sa construim, printre altele, spatii de odihna si un parc tehnologic, ridicate la cel mai inalt standard", a spus Lucian Flaiser. De anul acesta, cele mai multe investitii vor fi facute in zona metropolitana. "Trebuie sa pompam foarte multi bani in aceasta, pentru ca dezvoltarea sa fie cit mai rapida", a spus Claudia Stoica, consilier al presedintelui CJ. Astfel, in 2004 va incepe construirea soselei de centura, pe axa Iasi - Letcani si se va realiza legatura prin internet intre CJ si cele 13 primarii. "Baza de date trebuie sa fie comuna, pentru ca fiecare din cele 13 primarii implicate sa stie ce ofera fiecare comuna in parte", a spus Gheorghe Plesu, directorul Habitat Proiect. Concret, baza va cuprinde informatii complete despre toate terenurile existente, structura lor geologica, harta utilitatilor, mergind pina la numele proprietarilor pentru fiecare metru patrat de pamint. Primarii de linga Iasi isi freaca deja miinile a multumire, fiecare avind planul sau. "Abia astept sa vina iesenii sa-si ridice vile la noi. Asa vom avea cui sa cerem taxe", a spus Vasile Lapusneanu, primarul din Miroslava. Tot in urmatorii doi ani ar urma sa fie refacuta reteaua de drumuri din viitoarea zona metropolitana, construirea unui centru expozitional, extinderea retelei de utilitati in special spre Miroslava, Rediu si Barnova. Aceasta va fi prima parte a proiectului, ce ar urma sa fie finalizata in urmatorii doi ani. Costurile in acest caz au fost estimate la 5.000 miliarde lei.
    A doua faza, in 15 ani
    Intr-o a doua faza, ce se va intinde chiar pe 10-15 ani, se intentioneaza aducerea la acelasi nivel de dezvoltare a tuturor localitatilor din zona metropolitana. Orientativ, costurile au fost estimate la 50 milioane de euro, adica echivalentul a 2.000 miliarde lei. Sefii CJ au afirmat ca au deja pregatite aproximativ 60 de proiecte de investitii. O axa de comunicatii rutiere si feroviare pe relatia Ungheni-Iasi-Letcani, o pista de schi la Barnova, exploatarea zonelor istorice cu potential turistic ar fi citeva din investitiile prevazute pentru etapa a doua.
    Londra metropolitana, cit toata Moldova
    Arhitectii ieseni au afirmat ca ideea nu este noua, si ca a fost aplicata cu succes in vestul Europei si in Statele Unite ale Americii. "Acelasi lucru s-a intimplat in Franta cu Lyon, acum vreo 20-30 de ani. Rezultatul a fost o crestere spectaculoasa din toate punctele de vedere. Acum, orasul Lyon are o suprafata aproape cit cea a judetului Iasi", ne-a declarat arhitectul Virgil Toma. Mai multe exemple ne-a oferit arhitectul Ionel Oancea. "Dupa primul razboi mondial, aceasta a fost metoda de dezvoltare aleasa in majoritatea oraselor mari de pe coasta de est a SUA. Aici se trece practic dintr-un oras in altul. Acelasi lucru se poate spune si despre marile capitale europene, Londra si Paris. Spre comparatie, Londra metropolitana are o suprafata aproape cit toata Moldova de la noi", a spus Oancea. (Cristina MUNTEANU)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri