Pe masa sefului de la judet se afla un program urias: transformarea Iasului in metropola. Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca prima etapa a proiectului va fi finalizata in doi ani. Cele 12 comune-satelit alipite orasului, extinderea retelelor de apa potabila, canalizare, refacerea soselelor si extinderea traseelor de transport public ar fi prioritare. Pentru acest proiect, Flaiser a calculat si costurile: 5.000 miliarde lei. Comparativ, aceasta suma este echivalenta cu bugetul judetului pe doi ani. Seful CJ a afirmat ieri ca resursele proprii, bani guvernamentali si fonduri europene nerambursabile vor fi sursele de finantare ale acestui proiect. Reporterii "Ziarului de Iasi" va prezinta astazi planul in detaliu.
Iasul cu 500.000 locuitori
In plansele arhitectilor, Iasul metropolitan va avea, in citiva ani, 500.000 de locuitori. Adica, metropola va concentra aproape doua treimi din locuitorii judetului. Vor fi cooptate cele 12 comune invecinate Iasului: Aroneanu, Barnova, Ciurea, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Tomesti, Letcani, Ungheni, Victoria si Schitu Duca. "Municipiul trebuie sa se dezvolte, iar pentru asta este necesara cooperarea cu comunele din jur. Asta nu inseamna ca ele vor fi inghitite de Iasi. Fiecare va avea administratie proprie", a spus Lucian Flaiser. Insa, intreg acest teritoriu va fi administrat de un singur for de conducere comun. Rolul acestui organism va fi sa dirijeze investitiile importante.
Costurile au fost estimate la 5.000 miliarde lei
Au fost alese comunele la care se poate ajunge, de la orice iesire din Iasi, in 30 de minu
te de mers cu masina si cele care ofera posibilitati de dezvoltare. De exemplu, a spus seful CJ, Schitu Duca are potential turistic, iar Ungheniul face parte din axa de dezvoltare feroviara catre est. "Vom extinde utilitatile pentru ca avem nevoie de spatiu. Exista cereri de terenuri pentru firme, pentru case de locuit. Trebuie sa construim, printre altele, spatii de odihna si un parc tehnologic, ridicate la cel mai inalt standard", a spus Lucian Flaiser. De anul acesta, cele mai multe investitii vor fi facute in zona metropolitana. "Trebuie sa pompam foarte multi bani in aceasta, pentru ca dezvoltarea sa fie cit mai rapida", a spus Claudia Stoica, consilier al presedintelui CJ. Astfel, in 2004 va incepe construirea soselei de centura, pe axa Iasi - Letcani si se va realiza legatura prin internet intre CJ si cele 13 primarii. "Baza de date trebuie sa fie comuna, pentru ca fiecare din cele 13 primarii implicate sa stie ce ofera fiecare comuna in parte", a spus Gheorghe Plesu, directorul Habitat Proiect. Concret, baza va cuprinde informatii complete despre toate terenurile existente, structura lor geologica, harta utilitatilor, mergind pina la numele proprietarilor pentru fiecare metru patrat de pamint. Primarii de linga Iasi isi freaca deja miinile a multumire, fiecare avind planul sau. "Abia astept sa vina iesenii sa-si ridice vile la noi. Asa vom avea cui sa cerem taxe", a spus Vasile Lapusneanu, primarul din Miroslava. Tot in urmatorii doi ani ar urma sa fie refacuta reteaua de drumuri din viitoarea zona metropolitana, construirea unui centru expozitional, extinderea retelei de utilitati in special spre Miroslava, Rediu si Barnova. Aceasta va fi prima parte a proiectului, ce ar urma sa fie finalizata in urmatorii doi ani. Costurile in acest caz au fost estimate la 5.000 miliarde lei.
A doua faza, in 15 ani
Intr-o a doua faza, ce se va intinde chiar pe 10-15 ani, se intentioneaza aducerea la acelasi nivel de dezvoltare a tuturor localitatilor din zona metropolitana. Orientativ, costurile au fost estimate la 50 milioane de euro, adica echivalentul a 2.000 miliarde lei. Sefii CJ au afirmat ca au deja pregatite aproximativ 60 de proiecte de investitii. O axa de comunicatii rutiere si feroviare pe relatia Ungheni-Iasi-Letcani, o pista de schi la Barnova, exploatarea zonelor istorice cu potential turistic ar fi citeva din investitiile prevazute pentru etapa a doua.
Londra metropolitana, cit toata Moldova
Arhitectii ieseni au afirmat ca ideea nu este noua, si ca a fost aplicata cu succes in vestul Europei si in Statele Unite ale Americii. "Acelasi lucru s-a intimplat in Franta cu Lyon, acum vreo 20-30 de ani. Rezultatul a fost o crestere spectaculoasa din toate punctele de vedere. Acum, orasul Lyon are o suprafata aproape cit cea a judetului Iasi", ne-a declarat arhitectul Virgil Toma. Mai multe exemple ne-a oferit arhitectul Ionel Oancea. "Dupa primul razboi mondial, aceasta a fost metoda de dezvoltare aleasa in majoritatea oraselor mari de pe coasta de est a SUA. Aici se trece practic dintr-un oras in altul. Acelasi lucru se poate spune si despre marile capitale europene, Londra si Paris. Spre comparatie, Londra metropolitana are o suprafata aproape cit toata Moldova de la noi", a spus Oancea. (Cristina MUNTEANU)