Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Rusinea din centrul orasului

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Cladirea Palatului Copiilor, de la poalele Copoului, este considerata de istorici unul dintre cele mai importante monumente arhitectonice ale Iasului. Casa a apartinut celebrei familii boieresti a lui D. Cantacuzino Pascanu, fiind construita inainte de 1834. Pe linga valoarea estetica a monumentului si vechimea acestuia, cladirea este cu atit mai importanta pentru Iasi cu cit, aici, a fost o vreme resedinta familei regale. In timpul primului razboi mondial, mai precis in 1917, in perioada refugiului din Moldova, familia regala a locuit in aceasta casa. "Este una dintre cele mai reusite case boieresti din Iasi, alaturi de fosta Casa a Presei, actuala Stare Civila, cladire care a apartinut tot boierului D. Cantacuzino Pascanu. Sint monumente unicat", a spus istoricul Ioan Caprosu.
    Resedinta familiei regale este acum "palatul" boschetarilor. Incaperile in care odata a locuit Regina Maria, sint acum dormitoarele oamenilor strazii. Ce-i drept acestia nu se bucura de luxul de altadata. Geamurile palatului nu au timplarie, iar vechile ferestre din sticla sint inlocuite de folii din plastic. Singurele usi ramase in picioare sint dintr-un lemn aproape mucegait. Chiar pe usa de la intrarea dinspre bulevardul Copou sta scris "Greva". Doi boschetari se lafaie pe scarile de la intrarea in cladire cu doua sticle de bautura linga ei. Unul sta culcat pe o haina rufoasa, cu capul pe o punga albastra, plina cu gunoaie. Celalalt se uita, asteptind sa-i dau binete, de parca as fi intrat in casa lui. Nu e greu sa-ti faci culcus in fostul Palat al Copiilor. Desi poarta care da in curtea interioara este blocata cu un lacat, in cealalta parte a cladirii, dinspre Casa Pogor, gardul este rupt. Asa intra si boschetarii care s-au aciuat in palat. De aici, intrarea in spatele cladirii se face printr-un geam cu folie din plastic, barat pe dinauntru cu doua bete din lemn. Chiar la intrarea in fosta resedinta regala zace un morman de gunoi. Inauntru, cladirea, intunecata chiar si in timpul zilei, este plina de moloz, praf, ciment. "Este inadmisibil ce se intimpla cu aceasta cladire! Nu avem multe monumente de arhitectura civila veche. Nu este posibil sa fie lasate in paragina cele pe care inca le mai avem", a spus prof.dr. Ioan Caprosu.
    Bani cu tiriita: pe de o parte se repara, pe de alta se strica
    In urma cu zece ani, un cutremur fara putere prea mare ar fi darimat cladirea Palatului Copiilor. Acesta a fost rezultatul expertizei din 1994. Era necesara o consolidare imediata, iar fondurile urmau sa fie asigurate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, institutia care are de fapt in grija si cladirea. In mare graba, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) a organizat in urma cu zece ani o licitatie, cistigata de firma "Inproiect". "Licitatia s-a desfasurat numai pentru o parte din lucrari: consolidarea etajului si turnarea unei placi peste etaj, ca sa nu se darime acoperisul. Sarpanta era in stare critica", a spus ing. Magda Enache, din cadrul departamentului "Tehnic" al ISJ. Lucrarile de consolidare a etajului au inceput astfel in 1994 si au continuat in pasul melcului pina in 2002. "Pentru ca treaba nu s-a facut continuu, pe de o parte se repara, pe de alta se strica. Abia se turna betonul la etaj si imediat cadea ploaia", spunea in urma cu citeva luni, directorul Palatului Copiilor, Filip Onica, adaugind ca lucrarile s-au desfasurat extrem de greu pentru ca ministerul trimitea bani pentru Palat cu tiriita. Intr-un final, consolidarea etajului a fost facuta, lucrare in care s-au investit 5 miliarde lei in sase ani. In 2002, s-a organizat o alta licitatie pentru lucrarile de la Palat. De aceasta data, doar pentru consolidarea parterului. Licitatia a fost cistigata de "Moldrom", care a lucrat timp de un an de zile, pina in 2003. "Consolidarea parterului nu au terminat-o insa. Au facut peretii si o parte din fundatie. Firma nu a mai cotinuat lucrarile, pentru ca ministerul nu ne-a mai trimis bani", a spus ing. Magda Enache. Lucrarile executate de "Moldrom" s-au ridicat la 3 miliarde lei, iar inginera ISJ spune ca ultimul rest de plata la firma, de un miliard, a fost dat la inceputul acestui an. Miliardul care reprezenta o datorie fata de firma constructoare a fost si ultimul ban trimis de minister pentru Palatul Copiilor.
    "Lucrarile vor fi preluate de nu stiu ce agentie a ministerului lui Mitrea"
    Iar acum, cind vine vorba de alte fonduri si de continuarea lucrarilor, adica terminarea consolidarii fundatiei la parter si a finisajelor, autoritatile dau din umeri. "Anul inca nu s-a terminat. Asteptam banii si continuam lucrarile", a spus Cristina Dascalu, director administrativ al ISJ. Seful Inspectoratului Judetean pentru Cultura, Bogdan Birleanu, este insa pesimist. "Nu sint bani. In situatia economiei actuale, cind in toata tara sint disponibile doar 200 de miliarde pentru consolidari, nu sint bani pentru aceasta cladire. Cu totii vrem sa facem ceva, dar nu avem cu ce", a spus Bogdan Birleanu, adaugind ca el nici macar nu raspunde de cladirea Palatului Culturii, aceasta fiind in patrimoniul Ministerului Educatiei. Si Primaria se spala pe miini. "Palatul Copiilor nu reprezinta o prioritate. Deocamdata, fondurile din buget sint alocate platii utilitatilor si finantarilor pentru buna functionare a scolilor", a spus ieri Andrei Trofor, purtatorul de cuvint al Primariei. Propuneri pentru salvarea cladirii de la poalele Copoului au existat. Una dintre ele apartine rectorului Universitatii "Al.I. Cuza", prof. dr. Dumitru Oprea, care zbirniie de citiva ani sa ia in administrare cladirea, o prima varianta fiind aceea a infiintarii unei scoli postuniversitare. "Insa o varianta mai buna ar fi fost sa ii pastram destinatia de Palat al Copiilor si sa oferim elevilor un alt tip de educatie, sub sigla Universitatii. Dupa infiintarea gradinitei Universitatii, puteam astfel sa ne largim oferta cu ciclul primar si gimnazial, asa cum fac si alte universitati din Vest", a spus rectorul Oprea, adaugind ca Universitatea "Cuza" este dispusa oricind sa investeasca in lucrarile pentru finalizarea cladirii, adica 20 miliarde lei. Seful ISJ, Mihai Dumitriu, nici nu vrea sa auda de asa ceva. "Nici nu ma gindesc sa dau cladirea. Lucrarile vor fi preluate de nu stiu ce agentie care tine de ministerul lui Mitrea, agentia pentru inspectii in constructii, parca. Am trimis deja documentatia", a declarat Dumitriu, adaugind: "Guvernul ne-a promis ca ne va da bani. Lucrarile vor fi terminate in septembrie anul viitor". (Marinela RATA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri