Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ziua umilintei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Criza apei calde din Iasi este un alt mare esec al administratiei publice locale si al reprezentantilor iesenilor in Parlamentul Romaniei.
    Cine sint vinovatii?
    Care sint de fapt principalii vinovati ai "crizei apei calde"? Daca ar fi sa intocmim un clasament al celor raspunzatori pentru actuala situatie, pe unul din primele locuri s-ar situa cei 100.000 de ieseni care, din diverse motive, nu si-au platit intetinerea. Insumata, datoria lor este de peste 45 miliarde lei. Din cauza datoriilor acestora la intretinere vor suferi, fara a avea vreo vina, alti 300.000 de ieseni, adica tot orasul. Ocupantul locului doi in clasamentul "vinovatilor" este Guvernul Romaniei. Cu o datorie de peste 65 miliarde lei pe care refuza sa o acorde regiei din Iasi, Guvernul Romaniei ii ignora practic pe toti iesenii. Subventiile pentru anul trecut, tichetele de caldura acordate de guvernarea Ciorbea pentru iarna anului 1997-1998 si plata TVA-ului, pe care conform legii Guvernul este obligat prin Ministerul de Finante sa le dea inapoi regiei, reprezinta 40% din valoarea actuala a datoriei RAT catre principalul furnizor de materie prima, CET Iasi. De situatia actuala se fac vinovati si sefii CET Iasi. Dind dovada de o indiferenta totala fata de problemele unui oras intreg, acestia refuza sa mai dea agent termic Regiei de Termoficare macar pina la sfirsitul lunii septembrie. "Pentru luna septembrie am platit anticipat angentul termic. Am cerut conducerii CET sa ne pasuiasca inca zece zile, timp in care programata rectificare de buget ne aduce citeva zeci de miliarde pentru a supravietui si in aceasta iarna", declara Romeo Mistreanu. Aducind ca argument al cererii sale faptul ca, dupa sistarea apei calde, nici iesenii cu plata la zi nu vor mai da nici un leu regiei, Mistreanu nu a fost inteles. La valoarea actuala a datoriilor pe care RAT le are de virat in contul CET - peste 140 miliarde de lei -, zece zile in plus practic nici nu ar fi contat. "Nu ne permitem sa dam apa calda cind noi avem nevoie de bani sa facem stocul pentru iarna", a replicat sec directorul CET, Ion Mihai. Nu in ultimul rind, vinovata pentru actuala criza a apei calde se face si conducerea Primariei Iasi. Si asta, din doua motive. In primul rind, pentru ca anul trecut, din totalul celor 65 de miliarde destinate subventiilor pentru agent termic si transport in comun, Primaria a acordat diferentiat aceste sume. In timp ce Regia Autonoma de Transport Calatori (RATC) a primit pentru anul trecut subventii in valoare de 50 miliarde lei, Regia de Termoficare a primit numai 15 miliarde, suma evident insuficienta. In al doilea rind, in acest an, pentru subventionarea agentului termic la cei 400.000 de ieseni, Consiliul Local a acordat RAT-ului numai 23 de miliarde, fata de minimul necesar, care era de 65 miliarde lei. Practic, Primaria a subventionat agentul termic numai pe primele trei luni ale anului in curs, neluind in calcul si celelalte trei luni din aceasta toamna-iarna. Motivatia primarului Constantin Simirad a fost una clasica: nu avem bani.
    Iesenii cu plata la zi fierb de furie
    Nemultumiti fara indoiala de aceasta situatie, cei 300.000 ieseni care si-au platit regulat intretinerea se intreaba ce e de facut. Redactia noastra a fost luata cu asalt zilele trecute de zeci de ieseni care, desi platesc sute de mii luna de luna la intretinere, nu vor avea apa calda. Multi au ales solutia extrema si care le poate repara macar un pic din nedreptatea facuta. Sa dea in judecata RA "Termoficare". Pentru ca acest demers sa aiba sorti de izbinda trebuie precizate citeva lucruri. Cei care au cel mai mare cistig de cauza sint cei care au semnat deja contractele individuale cu regia. Familiile care sint cu plata la zi si au incheiat acest contract nu pot pierde acest proces. In contractul individual pe care l-au incheiat cu regia exista o clauza in care RAT isi ia obligatia ca va furniza la parametri normali apa calda si caldura. Pentru ceilalti, care nu au incheiat contractele, solutia este la fel de simpla. Asociatiile, fie ele de locatari sau de proprietari, care sint cu plata la zi, au de asemenea sanse enorme sa cistige un astfel de proces.
    "M-am saturat sa sufar mereu din cauza altora. De ce trebuie eu sa incalzesc apa la aragaz? Sint cu plata la zi si vreau sa mi se ofere serviciul pe care-l platesc luna de luna", a spus Mircea Ciobotaru, un locatar din soseaua Pacurari nr.140.
    Nemultumit este si pensionarul Lucian Melinte, din str. Ciurchi, nr. 6A. "Cei doi nepotei ai mei locuiesc cu mine pentru ca parintii lor lucreaza de dimineata pina seara. Cu ce-i spal? Daca recurg la improvizatii, mi-e teama sa nu raceasca", a spus acesta. Cornel Pohoata, muncitor in constructii, nu stie cum va trece iarna. "Dupa ce ca am un salariu mic cu care imi platesc si intretinerea, de azi nu voi mai fi in stare cind vin de la serviciu sa imi fac igiena elementara". (Razvan MOLDOVEANU)

    la inceput | Stiri locale
    Monitorul --Stiri Nationale --Financiar --Privatizare --Sport --Bomba opinii --Editoriale --Comentarii --Features --Interviuri --Forum

    Stiri Locale Iasi Suceava Botosani Piatra-Neamt Bacau Vaslui Focsani Braila Galati Chisinau Cluj Brasov Sibiu


     

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri