Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Candidatii pentru functia de rector de la UMF fata in fata cu "cancerul" institutiei

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa" se anunta o competitie fara precedent. Ultima pe lista de alegeri a universitatilor iesene, institutia isi alege simbata rectorul si senatorii, dupa un sistem nou de vot, care face aproape imposibila calcularea sau „aranjarea" dinainte a echipelor manageriale. Astfel, conform noului sistem electoral adoptat de rectorul Cristian Dragomir, intreaga comunitate academica va vota atit rectorul cit si echipa Senatului. Pentru functia suprema si-au anuntat candidaturile nu mai putin de sase universitari: prof.dr. Vasile Astarastoae, prof.dr. Adrian Covic, prof.dr. Luminita Iancu, prof.dr. Mihai Nechifor, prof.dr. Marcel Costuleanu si prof.dr. Vasile Burlui. „Ziarul de Iasi" face o ultima dezbatere inaintea alegerilor asupra a patru probleme importante cu care se confrunta Universitatea de Medicina din Iasi: nepotismul, numarul mare de cadre didactice pensionabile, inflatia de discipline de studii, create pentru a face loc pe posturi cadrelor didactice si nu pentru studenti, si cercetarea stiintifica, al carei nivel este mult sub potentialul institutiei. Cum vor rezolva cei sase candidati toate aceste probleme? Au identificat masuri concrete in programele lor manageriale?

     

    Un sistem de vot care da peste cap multe planuri

    Universitatea de Medicina si Farmacie isi va alege Senatul si rectorul conform unui nou sistem electoral adoptat in premiera de actuala conducere, dupa modelul englez de alegere a presedintelui Colegiului Regal de Chirurgie. Astfel, ca si la alegerile pe facultati, va vota intreaga comunitate academica, atit pentru rector cit si pentru senatori. Toti cei sase candidati vor fi votati, in ordinea preferintelor, pe pozitii (pozitia 1- pentru candidatul favorit si pozitia 6 - pentru cel mai putin agreat).

    Tot sub aceeasi forma vor si alesi si membrii Senatului, care vor fi insa impartiti pe unitati electorale, care la rindul lor vor reuni una, doua sau trei sau patru catedre. Fiecare unitate electorala a propus un numar de candidati pentru Senat. Dintre acestia vor fi alesi senatorii, al caror numar este in funtie de marimea facultatii. Fiecare candidat pentru Senat va fi votat insa de toti membrii facultatii din care face parte.

    Astfel, desi un anume candidat face parte dintr-o catedra, el va fi votat de toate cadrele didactice din toate catedrele. Ca si rectorul, senatorii vor fi votati pe pozitii, de la candidatul preferat la cel mai putin dorit. Viitorul rector va fi votat de catre Senatul astfel ales. Senatorii vor tine insa cont de optiunea facultatii din care fac parte.

    Altfel spus, senatorii vor vota candidatul pentru rector iesit invingator in fiecare facultate ca urmare a votului universal al comunitatii academice. Conform aceluiasi nou regulament intern, echipa manageriala, constituita din prorectori si secretar stiintific, nu va fi insa aleasa in aceeasi zi, ci de-abia dupa ce rectorul primeste confirmarea din partea ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului: „Dupa confirmare, noul rector convoaca Senatul pentru alegerea - prin vot secret - a prorectorilor si cancelarului, conform procedurilor prevazute in Carta Universitatii".

    Ce opinii au candidatii la rector despre nepotismele din UMF

    Nepotismele, favoritismele si atitudinea nedemocratica a profesorilor reprezinta o problema grava a Universitatii de Medicina, acuzata de studenti, absolventi, dar si de unii profesori. Desi toti candidatii militeaza pentru promovarea calitatii si excelentei in mediul universitar, nici unul nu a identificat clar in programele lor manageriale solutii pentru combaterea acestor practici. Chestionati insa in problema nepotismului, unii candidati si-au precizat pozitia.

    Prof.dr. Adrian Covic, directorul spitalului „Parhon", el insusi provenind dintr-o familie de profesori de la UMF si considerat un „beneficiar" al legilor de clan din institutie, crede ca sint necesare masuri impotriva nepotismului, asa cum exista si in Occident. Una ar fi adoptarea unei reglementari care sa interzica rudelor sa isi construiasca intreaga cariera in aceeasi institutie cu apropiatii din familie.

    De asemenea, Covic crede ca regulamentul academic „ar trebui sa precizeze in ce conditii se poate angaja cineva in universitatea unde activeaza unul sau mai multi membri ai familiei si, fireste „sa primeze criteriile de excelenta si profesionalism". „Unii ar putea sa aiba o sansa mai mare pentru ca au crescut intr-o familie de renume, dar trebuie sa demonstreze competenta si calitatea lor intr-o competitie si pe criteriile numarului de publicatii, brevete, granturi", explica prof.dr. Adrian Covic.

    Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, prof.dr. Vasile Astarastoae, candidat la rector, considera ca pentru a impiedica aceste rele practici, trebuie respectate patru reguli etice: „1. sa nu se dea niciodata examenul de promovare cu rude pina la gradul 4, inclusiv; 2. evaluarile sa fie realizate de cite o comisie autonoma care sa nu fie cunoscuta dinainte sau de o comisie de la o alta universitate, 3. evaluarea reala a studentilor pe parcursul studiilor, inlaturindu-se favoritismele; 4. sa nu fie la aceeasi disciplina mebri ai aceleiasi familii".

    Prof.dr. Luminita Iancu, directoarea Institutului de Sanatate Publica identifica alte solutii pentru combaterea acestui fenomen: „comisii de evaluare din alte orase si/sau comisii din conducerea universitatii si o comisie mixta si pentru functia didactica de sef de lucrari si pentru cea de preparator. Sint impotriva promovarii pe relatii de rudenie insa nu voi dezavantaja copiii de cadre didatice, etichetindu-i automat ca fiind persoane incompetente care si-au cistigat functia pe nedrept", declara Luminita Iancu.

    Prof.dr. Marcel Costuleanu mentioneaza in programul sau managerial „intrarea cu adevarat in drepturi a Comisiei de Etica a Senatului Universitatii, in acord cu legislatia interna si europeana", ceea ce ar presupune si reguli anti-nepotism, insa nu precizeaza expres solutii la aceasta problema, care lipseste de altfel, din proiectele manageriale ale tuturor candidatilor la rector de la UMF.

    Ce ii asteapta pe pensionabilii din UMF?

    O a doua problema la fel de importanta o constituie la UMF numarul foarte mare de cadre didactice la virsta pensionarii sau care au depasit chiar acesta limita, mentinuti inca in activitatea didactica. Nici aceasta nu a fost insa mentionata in programele manageriale ale celor sase cadre didactice aspirante la functia de rector.

    Marcel Costuleanu precizeaza in proiectul sau managerial doar nevoia de a promova „excelenta, competitivitatea si transparenta" in ce priveste politica angajarilor si „realizarea unei scheme de perspectiva a carierelor", iar Mihai Nechifor propune „realizarea unei structuri echilibrate a catedrelor pe categorii de virsta".

    Intervievat despre problema pensionabililor, profesorul Astarastoae propune ca solutie evaluarea nevoii de cadre didactice pentru specialitatea in care sint incadrati acestia. „Trebuie realizata o evaluare pe profesionalism real si trebuie analizat daca a crescut in jurul lui oameni, daca transmite si celorlalti o parte din eperienta sa. Exista de asemenea posibilitatea ca profesorii sa devina consultanti angrenati in activitati universitare", afirma prof.dr. Vasile Astarastoae.

    Profesorul Covic spune ca trebuie respectata legea: „Senatul va decide foarte clar si se va valorifica in toate planurile excelenta. Unii dintre ei sint oameni exceptionali care aduc bani, granturi si faima universitatii. Trebuie respectate criteriile pe baza de performante, dar pot fi folosite si titlurile de profesori cu atributii limitate".

    Luminita Iancu propune insa aplicarea unei masuri care pina acum nu s-a aplicat la UMF: „evaluarea profesorilor pe baza unei grile serioase, si nu pe baza grilei de autoevaluare pe care o realizeaza fiecare cadru didactic in parte. Se va tine cont si de autoevaluarea fiecaruia, dar comisia desemnata pentru evaluare trebuie sa verifice fiecare dosar in parte. De asemenea nu trebuie pusi toti pensionarii la un loc. Sint discipline dezavantajate si discipline clinice cu acoperire suta la suta a numarului de ore. Trebuie analizata aceasta situatie", explica Luminita Iancu.

    Vor scapa studentii de disciplinele suprapuse si inutile

    Rectorul Cristian Dragomir spunea la inceputul campaniei electorale ca cea mai presanta problema pe care va trebui sa o rezolve viitoare conducere a UMF Iasi este aceea a planurilor de invatamint si disciplinelor. Multe din ele sint suprapuse, infiintate pentru a crea norme profesorilor, inutile pentru formarea studentilor, in dezacord cu planurile de studii de la universitatile europene. Toti cei sase candidati au prevazut in planurile manageriale „restructurarea curriculei" si armonizarea planurilor de studii cu cele europene.

    Astarastoae militeaza in programul managerial pentru cresterea rolului si locului disciplinelor umaniste in curricula universitara si pentru curricule diferentiate pe cicluri de studii si pe orientarea profesionala a beneficiarilor. Chestionat insa de problema numarului multiplicat al diciplinelor din nevoia de a creste numarul de posturi pentru cadrele didactice si nu pentru studenti, Astarastoae propune „reunirea disciplinelor in catedre mari care sa-si stabileasca curricula". El ii linisteste insa pe electorii de simbata, asigurindu-i ca nu vor fi concediati: „Cadrele didactice ramin insa in continuare pe post, daca sint performante. Toate marile universitati sint cotate si in functie de numarul de profesori", afirma prof.dr. Vasile Astarastoaie.

    Profesorul Covic propune mai intii o analiza a platformei curriculare, pentru definirea unor standarde calitative: „Putem produce medici care sa aiba un bagaj de cunostinte generale, medici pentru inalta specialitate sau medici pentru export. Sint insa discipline dublate sau triplate care pot fi unite, de exemplu genetica, sau zone care nu isi doresc unirea, dar sint viabile, spre exemplu medicina interna si semiologia de la Facultatea de Medicina Dentara si nu numai", explica Covic.

    Luminita Iancu sustine simplificarea curriculei prin inlaturarea suprapunerilor tematice intre discipline/ catedre prin redefinirea acestora. „De exemplu, in loc de trei discipline separate de Microbiologie sa fie o singura catedra cu aceasta denumire. Numarul de cadre didactice va ramine insa acelasi. Este o solutie care va putea fi luata numai dupa consultarea insa consiliilor profesorale si senatului, eu nu tin neaparat", explica Luminita Iancu, care crede ca si departamentele trebuie reorganizate.

    Marcel Costuleanu propune in acest scop dezvoltarea unor programe individualizate de pregatire si perfectionare profesionala, in raport cu treptele de specializare (de la student la doctorand) pe fiecare disciplina in parte, realizarea unor oferte de „pachete de servicii educationale" si cresterea raportului discipline optionale/obligatorii, in acord cu dezvoltarea flexibilitatii programelor de invatamint.

    Vasile Burlui identifica aceleasi aspecte ca si Marcel Costuleanu si adauga introducerea unor discipline noi, moderne, regasite in programele altor facultati europene, evaluarea periodica a structurii programelor analitice si deschiderea studentilor catre domenii de supraspecializare. Mihai Nichifor vorbeste doar de cresterea sanselor studentilor de a-si alege disciplinele de studiu.

    Masuri de resuscitare a cercetarii stiintifice

    Ultima problema si cea mai importanta este cercetarea stiintifica, cu rezultate modeste la UMF. Pentru imbunatatirea si cresterea numarului de lucrari stiintifice, granturi sau proiecte de cercetare, fiecare dintre candidati propune o serie de masuri. Adrian Covic propune identificarea punctelor slabe in cercetarea medicala a UMF (prelucrarea statistica; studiile populationale; studiile prospective; analizele moleculare), cresterea nivelului de performanta a cercetarii si realizarea standardelor necesare lucrarilor ISI, o valorificare superioara a rezultatelor cercetarilor. Tot in acest scop are ca prima solutie constituirea unor „teme mari de cercetare, care pot transcede in intreaga universitate. Astfel mai multe colective lucreaza in comun evitind astfel multiplicarea resurselor. De asemenea trebuie creat un suport logistic si colective specializate pe cercetare. Multe granturi se pierd pentru ca nu se stie de existenta lor. Trebuie promovata excelenta si prin cresteri salariale. Daca unii aduc bani din granturi o parte din bani sa revina in salariile lor", explica Covic.

    Vasile Astarastoae sustine publicarea rezultatelor cercetarii in reviste cotate si indexate in baze de date internationale si totodata realizarea de consortii in domeniul cercetarii cu marile universitati din tara si strainatate prin protocoale si acorduri institutionale. Astarastoae propune „crearea unui departament care sa se ocupe strict de cercetare stiintifica (format din asistenti de cercetare si profesori) care va acoperi cercetarea de virf. Acest departament trebuie sa aiba o baza materiala, sa aiba consultanti care sa intocmeasca proiectele. Acest proiect va fi functional in maximum un an jumatate, iar personalul va fi ales ori din cadrul universitatii ori prin organizarea unor concursuri", estimeaza Astarastoae.

    Luminita Iancu sustine plierea pe strategia de cercetare pentru perioada 2007-2013 si propune ca prima solutie tot munca in echipe de cercetare, motivarea cadrelor didactice prin cresteri salariale la grila maxima, in functie de contributia in cercetare: „Baza materiala trebuie valorificata impreuna: in loc de 7 proiecte separate putem face doua care sa convinga. Chiar si in aceste conditii, fiecare trebuie sa-si indeplineasca toate indatoririle corect, atit ca profesor cit si ca medic. MECT trebuie sa asigure baza didactica si de cercetare, iar apoi cadrele didactice trebuie sa avanseze prin granturi si proiecte. Motivarea va veni insa si prin grila de salarizare, care poata fi dusa la maxim in functie de numarul de granturi, munca depusa la nivel de performante didactice", declara prof.dr. Luminita Iancu.

    Mihai Nechifor sustine de asemenea realizarea de lucrari publicate in reviste cotate ISI, lucrari care ulterior sa fie citate in publicatii din intreaga lume si sanctionarea severa a plagiatului. Marcel Costuleanu impartaseste ideea lui Astarastoae, privind realizarea unui departament de cercetare care sa se ocupe de toate aspectele privind managementul granturilor si contractelor de cercetare si adauga constituirea unui fond de premire anual, direct proportional cu realizarile deosebite din cercetare, similare cu premiiile acordate de MECT universitatilor si totodata stimularea prin oferirea bazei materiale necesare. Vasile Burlui sustine si colaborarea cu parteneri externi competitivi pentru adjudecarea unor proiecte.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri