Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Olimpicii Iasului critica dur scoala

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Antrenati de mici

    Doisprezece elevi ieseni au reusit in acest an sa se califice in loturile largite ale Romaniei la matematica, fizica, chimie, biologie, informatica si limba romana. Cei care vor trece de probele de baraj vor reprezenta tara la olimpiadele internationale. Dascalii lor au ajuns la concluzia ca, pentru a da rezultate, pregatirea acestora trebuie sa inceapa de mici.

    Asa se face ca toti olimpicii ieseni calificati in loturile largite sint obisnuiti cu lucrul suplimentar, la fel cum au o traditie in participarea la diferite concursuri scolare si olimpiade, de unde s-au intors invingatori. „Ii este greu unui elev de liceu din primele clase sa ajunga la astfel de performante daca nu a fost obisnuit cu competitiile si cu efortul pentru pregatirea acestora. Ca sa poata avea rezultate, ii trebuie pasiune si perseverenta", a precizat Cristina Valcu, directoarea Colegiului National. Toti elevii din lotul largit au in palmares cel putin un premiu sau o mentiune anterioara la olimpiada nationala.

    Cei mai tineri candidati pentru olimpiadele internationale sint acum in clasa a opta. Juniorii Marius Tiba si Tudor Olariu, de la Colegiul „Costache Negruzzi", ambii pregatiti de Adrian Zanoschi, si Caterina Valcu, de la Colegiul National, eleva a Valericai Benta, spera toti intr-o calificare si apoi medalii la balcaniada de matematica.

    „Sper sa nu mai am ghinion ca la baraj, atunci cind mi-au cazut probleme de geometrie super grele. Daca ar fi sa ierarhizez ce-mi place sa fac si la ce ma pricep mai bine, as spune ca pe locul intii sint problemele de teoria numerelor, apoi cele de combinatorica si abia apoi cele de geometrie", a povestit Marius Tiba.

    Elevii se antreneaza pentru olimpiade de ani, prin concursuri interjudetene si prin exercitiu sustinut. „Este evident ca imi intensific pregatirea in apropierea concursurilor, dar lucrez aproape in fiecare zi la matematica. Este mai greu acum, pentru ca este si testarea nationala. Mi-am facut un program de studiu pe care incerc sa mi-l respect. Imi place mult la concursuri. Anul acesta, pe linga emotii, a fost o saptamina petrecuta super", a spus convingator si Caterina Valcu.

    „Sintem niste tineri normali"

    Competitiile, ca si lucrul inaintea clasei, sint niste obisnuinte pentru olimpicii ieseni. Li se pare firesc sa lucreze suplimentar si isi programeaza timpul in asa fel incit sa se poata bucura si de prieteni, filme bune sau lectura. Acesta este ritmul lor de lucru. Andra Constantinescu este eleva in clasa a noua la Colegiul „Costache Negruzzi" si a reusit, sub indrumarea profesorului Adrian Zanoschi, sa intre in lotul largit la matematica cu toate ca la baraj au fost propuse probleme din materia de toate clasele de liceu.

    „Eu am inceput sa lucrez intens la matematica din clasa a patra. Atunci am participat la primele concursuri", a marturisit Andra. Intr-o situatie similara sint si Georgiana Gilca, olimpica la biologie, pregatita de Lorela Caradan, si colegul ei Vlad Luca, care a intrat in lotul largit de la chimie fiind indrumat de Petronela Ilas, ambii elevi in clasa a zecea la Colegiul „Emil Racovita".

    „Mie imi place variatia. Lucrez mai mereu, dar si la alte obiecte. E ceva de genul ca si cum m-as odihni de munca prin alta munca", a declarat Georgiana, careia ii place sa se plimbe si sa lectureze carti de aventuri. „Sintem niste tineri normali! Sa fim seriosi! Nimeni nu poate lucra 12 ore pe zi continuu. S-ar imbolnavi. Ies mai rar in oras, dar imi plac filmele bune si ma uit la meciuri", a spus Arina Baibarac, olimpica in lotul largit la fizica si eleva a Colegiului „Costache Negruzzi", in clasa profesoarei Rodica Perjoiu.

    „Olimpiada testeaza si limitele tale ca persoana"

    Maturitatea si pragmatismul sint alte doua caracteristici ale generatiei actuale de olimpici ieseni. Ei considera ca astfel de competitii le formeaza personalitatea si caracterul.

    „Participarea la olimpiada a fost pentru mine o experienta de autocunoastere. Olimpiada nu testeaza doar cunostintele, ci si limitele tale ca persoana, cite resurse esti dispus sa investesti in aceasta activitate, cum poti accepta un rezultat fie el pe masura asteptarilor tale sau nu. Deasupra clasamentelor si a premiilor, pasiunea este cea mai importanta", a declarat Alexandra Pinzaru, eleva in clasa a XII-a la Liceul de Informatica. Alexandra, eleva a profesoarei Liliana Andrici, a fost in fiecare an de liceu olimpica nationala la biologie.

    Pasiunea este cea care ii indeamna pe elevii exceptionali din Iasi sa isi doreasca sa faca performanta si in cariera. De aceea, ei iau in considerare foarte serios posibilitatea de studiu la unitatile de invatamint superior din strainatate.

    „Mi-ar placea sa lucrez in cercetare, dar la noi nu sint conditii", a spus Andrei Ungureanu, olimpic de la Colegiul „Emil Racovita", pregatit de profesoara Paula Gavrilescu si calificat deja pentru competitia internationala de chimie care va incepe saptamina viitoare la Minsk (Belarus). Andrada Ianus, eleva de clasa a XI-a la Colegiul National, cu performante deosebite la fizica, ia in considerare deja faptul ca trebuie sa dea o serie de testari pentru admiterea la o universitate din strainatate.

    „Voi depune aplicatiile la inceputul clasei a XII-a. Pentru a fi acceptata va trebui sa iau teste de limba engleza, matematica, fizica si probabil spaniola. Ma voi axa in studiile viitoare, tot pe fizica, sau inginerie. Daca am o sansa sa plec in strainatate nu vreau sa regret mai tirziu ca nu am acceptat-o", a spus Andrada, care este pregatita a de profesorul de fizica Andu Ouatu.

    Plecarea in strainatate, visul olimpicilor

    Olimpicii critica sistemul de invatamint romanesc pe motiv ca nu le da posibilitatea de a se dezvolta. „Nu sint apreciate adevaratele valori, ci e promovata «forma fara fond»", este de parere Teodora Oprea, olimpica la limba si literatura romana sub pregatirea profesoarei Monica Cotofan si eleva la Colegiul „Emil Racovita".

    Ca si colegii ei, Andrei Ungureanu si Georgiana Gilca, considera ca scoala ar trebui sa ii invete pe elevi sa gindeasca, sa promoveze studiul individual, la fel ca in strainatate. „Acum, de exemplu, la bacalaureat, elevii se limiteaza in a invata pe de rost exercitiile publicate pe site-ul ministerului", a exemplificat Georgiana.

    Desi critica sistemul, nu toti elevii de exceptie sint insa atit de hotariti in a pleca in strainatate. Arina Baibarac, de la Colegiul Negruzzi, este hotarita sa dea o sansa invatamintului romanesc.

    „Mi se pare aberant. Daca toti pleaca, atunci cine mai ramine? Cea mai potrivita solutie este din punctul meu de vedere sa faci aici facultatea si apoi un master sau doctorat in afara, ca sa te familiarizezi si cu alte sisteme. Vreau sa dau la Stiinte politice si Fizica, la Bucuresti", a declarat Arina.

    Olimpicii ieseni regreta ca nu isi vad colegii prea des, din cauza programului diferit pe care il au. Datorita programelor de pregatire cu lotul, elevii trebuie sa sustina tezele si sa isi incheie situatia la invatamint inaintea colegilor. Cei mai multi profesori sint insa intelegatori cu olimpicii. Deja intrat la facultate, Adrian Airinei doreste sa ia bacalaureatul: „Nu ma intereseaza cu cit, doar sa-l iau. Nu ma stresez cu bacalaureatul", a declarat olimpicul la informatica, pregatit de Lucia Miron.

    Ingredientele succesului

    Care sint ingredientele succesului pentru acesti elevi care nu se considera diferiti de colegii de generatie? Inteligenta, perseverenta, consecventa si dorinta de a fi mereu in top - spun profesorii lor.

    „Ca sa ajungi la acest nivel, efortul personal este fundamental, alaturi de placerea de a lucra si dorinta de a fi cei mai buni. Efortul elevilor este imens", recunoaste Rodica Perjoiu, profesoara Arinei Baibarac, olimpica Colegiului „Negruzzi"din lotul largit de la fizica.

    „Multi elevi au potential, dar pe linga inteligenta, elevii cu performanta trebuie sa fie perseverenti, consecventi si mai ales pasionati de ceea ce fac", a mentionat Paula Gavrilescu, profesoara de chimie a elevului Andrei Ungureanu de la Colegiul „Emil Racovita".

    Directorul aceluiasi colegiu, Seryl Talpalaru, considera ca avantajul major al olimpicilor de azi este accesul la informatie. „Generatia actuala nu se diferentiaza foarte mult de cele din trecut. Ceea ce ii ajuta foarte mult, cred eu, este ca au acces la biblioteci virtuale si surse de informatie multiple. Sint la fel de muncitori si seriosi, pasionati, dar poate ceva mai deschisi. Ei nu reprezinta succesul scolii romanesti, cit mai curind al unor profesori pasionati", a concluzionat Talpalaru.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri