anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Se intorc "italienii"

Criza financiara ii aduce inapoi acasa pe iesenii plecati la munca in strainatate

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Adina de exemplu, eleva la Colegiul de Arta, scrie amestecat, cu litere romanesti si grecesti. Altii nu-si gasesc cuvintele in frazele romanesti si le "impaneaza" cu italienisme sau spaniolisme. "S-au intors acasa pentru ca in strainatate familiile lor nu isi mai puteau gasi locuri de munca cu salarii bune", spun oficialii ISJ care au luat contact primii cu explicatiile .

     

    Criza economica ii aduce acasa pe stranieri. Iesenii care au muncit ani de zile in strainatate mai dau o sansa Romaniei. Asa se face ca scolile iesene incep din nou sa fie populate de elevii nevoiti sa invete cite doi-trei ani ba intr-o scoala, ba in alta, in Romania sau strainatate, in functie de locul de munca al parintilor. Nu mai putin de 230 de elevi s-au intors acasa in ultimele 5 luni, iar numarul e in crestere. Fata de anul trecut, sint cu 20% mai multe cereri de reinscriere la scolile iesene. Drama acestor copii este ca, trecind de la un sistem de invatamint la altul, ajung sa nu inteleaga mai nimic din ce trebuie ei sa invete. Ajunsi in Romania, gasesc dificil chiar si sa scrie si sa se exprime in limba natala, cu toate ca stiu exact ce vor sa spuna.

    Accent italian

    Peste 60% dintre elevii care s-au intors acasa au deja un veritabil accent italian. Cei 134 de copii ai "italienilor", la fel ca si cei 48 de copii ai "spaniolilor", au revenit pe bancile scolii romanesti din acelasi motiv. "S-au intors acasa pentru ca in strainatate familiile lor nu isi mai puteau gasi locuri de munca cu salarii bune. Parintii ori au fost dati afara, ori erau platiti prea putin", spune Camelia Bucur, referent in cadrul Serviciului Plan al inspectoratului Scolar Judetean, cea care a auzit "la prima mina" povestile iesenilor nevoiti sa se intoarca in Romania.

    Cei mai chibzuiti dintre ei au deja in localitatea natala o casa si ceva agoniseala. In mai mica masura, au inceput sa revina acasa ieseni care au muncit in Israel si Grecia. 10 copii care au invatat in Israel si alti 7 care au studiat in Grecia au depus cereri de reinscriere in scolile iesene.

    Adina Maftei este unul dintre acesti elevi. Dupa trei ani petrecuti in Grecia, a ajuns in Romania direct in clasa a VIII-a. Cind a plecat in peninsula nu stia o boaba de greaca. I-a fost foarte greu sa se acomodeze, mai ales din cauza sistemului diferit de scriere, fiind vorba despre o noua grafie, total diferita de cea europeana.

    "Nu intelegeam nimic. Ceilalti copii ma intrebau diverse lucruri, iar eu pur si simplu ma uitam la ei. Am avut noroc de doamna invatatoare, care mi-a adus carti si am invatat alfabetul, exact ca la clasa intii. In vreo doua luni reuseam sa inteleg cite ceva", a povestit Adina. Fata spune ca acolo scoala era mult mai usoara si ca unele obiecte pe care le face aici nu le-a studiat si in peninsula. Chimia este unul dintre ele. In schimb, facea in fiecare zi gimnastica. In Grecia, clasa a cincea face parte din ciclul primar, astfel incit a fost nevoita si acolo sa schimbe doua scoli si doua rinduri de colegi. "La noi in scoala mai erau inca trei elevi romani", a mai spus Adina.

    Odata intoarsa in Romania, din nou trebuie sa se acomodeze. Mai ales ca are in fata admiterea la liceu. Dar nu este prea ingrijorata. Deocamdata, este multumita ca la tezele cu subiect unic a reusit sa ia note de trecere: doi de 5 si un 6, la matematica. Ii este acum destul de greu. A pierdut din fluenta cu care vorbea limba romana si marturiseste ca mai scrie uneori cind cu litere romanesti, cind cu litere grecesti. Din acest an scolar, fata invata la Colegiul de Arta "Octav Bancila", la clasa de coregrafie.

    Ii place dansul, insa primii pasi de balet ii face acum si se bazeaza pe indulgenta profesorilor. De scoala a aflat de la prietena ei din copilarie si a fost acceptata. Acum amindoua sint colege de clasa.

    Zece elevi "stranieri" s-au inscris la "Bancila"

    La Colegiul "Octav Bancila" 10 elevi au solicitat sa isi continue studiile, iar asta si din cauza caracterului vocational. "Sint copii care au invatat in Italia, Spania, Grecia, Belgia ori Turcia. Cam jumatate dintre ei vor veni la clasa din semestrul al doilea. In general acesti copii au nevoie de o mai mare atentie din partea profesorilor. Nu vorbesc doar de limba romana, ci si de celelalte discipline, din cauza faptului ca programele noastre scolare sint foarte diferite de cele din strainatate", a explicat directoarea Colegiului de Arta "Octav Bancila", Dana Louise Barnea.

    Multi dintre copii sint astfel nevoiti sa piarda un an sau sa dea diferente la unele discipline. Familia este factorul definitoriu care ajuta la integrarea elevilor. "Avem un elev din Belgia, care nu a invatat deloc pina acum in Romania. Este in clasa a zecea si a vorbit romaneste doar in familie. Astfel de copii au fara doar si poate probleme la scriere. Din fericire, sint familii intelepte, care i-au determinat pe copii sa citeasca in limba romana. Acesta este un copil fericit. Are sprijinul total al familiei. Mama sa se intereseaza in fiecare saptamina de cum ii merge la scoala", a mai precizat Dana Louise Barnea.

    Elevii din clasele primare au nevoie de un program special

    Sint insa si familii care se razgindesc repede, iar efectul este debusolarea totala a copiilor lor. "Avem un elev care a venit la inceputul anului, iar acum pleaca din nou cu parintii in strainatate. Abia ce se acomodase aici. Aceasta instabilitate ii va afecta foarte mult", a precizat  directoarea Liceului "Lascar Rosetti" din Raducaneni, Coca Codrianu. Si la Raducaneni, de la inceputul anului scolar si pina in prezent tot 10 elevi s-au intors printre vechii colegi.

    "Elevii se adapteaza mai usor sau mai greu la noile conditii de studiu si in functie de virsta pe care o au. Cei de liceu recupereaza din mers. In schimb, la cei de clase primare este nevoie ca invatatorii sa conceapa un program individualizat. Un  moment critic este pentru elevii care sint in preajma examenelor nationale si care trebuie sa arda mai multe etape", a mentionat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.

    Cei mai multi dintre elevii intorsi acasa sint de clase mici: 93 de clase primare si alti 47 de clase gimnaziale. Doar 21 % dintre elevi au solicitat inscrierea in clase de liceu.

    Cei mai multi elevi reveniti din strainatate sint in scolile de la oras

    Echivalarea studiilor si aplicarea la o scoala din Romania, dupa ce un copil a invatat citiva ani buni in strainatate, este o procedura greoaie, care dureaza. De aceea, multi elevi merg la scoala, dupa ce primesc acordul de principiu al directorului scolii, urmind ca ulterior sa primeasca si actele oficiale. Asta ca sa nu piarda din materie.

    "Inscrierea la scoala este gratuita. Parintii trebuie sa aduca o cerere prin care solicita reinmatricularea copilului intr-o anumita clasa de studiu, vizata de directorul scolii la care doreste sa isi inscrie copilul, documentele pentru anii in care elevul a invatat in tara in original si copie, precum si cele din strainatate traduse si legalizate, doua copii dupa certificatul de nastere si buletin, daca este cazul, si doua copii dupa buletinul unuia dintre parinti care sa ateste domiciliul. Aprobarea poate veni de la minister intr-o luna, o luna jumatate, timp in care se fac echivalarile si compatibilizarile intre cele doua sisteme de invatamint si se stabileste clasa in care va fi inscris copilul", a precizat Camelia Bucur, referent in cadrul serviciului plan al Inspectoratului Scolar Judetean.

    Copii din familii mixte

    In ultima perioada s-au intors in Iasi si o categorie aparte de elevi: cei care provin din familii mixte alcatuite de regula din mama cetatean roman si tatal cetatean strain. 17 copii sint intr-o astfel de situatie. Starea conflictuala din Palestina a facut ca, dintre acestia, 10 elevi sa provina din familii mixte romano-palestiniene.

    Astfel, invata la Iasi doi elevi care pina acum au studiat in Haifa, alti 6 care au invatat in Fisia Gaza si doi in orasele apartinind teritoriului autonom palestinian. Din tari precum Austria, China, Slovacia, Canada, Franta si Turcia doar cite un copil a solicitat intocmirea actelor pentru a se inscrie la scoala in judetul Iasi.

    Elevii care au solicitat inmatricularea sint mai numerosi in mediul urban - 64% - doar 81 (36%) dintre elevi optind pentru scoli din mediul rural.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Un sezon de ducă-se pe pustii

    Nicolae GRECU

    Un sezon de ducă-se pe pustii

    Bine că ne-a mers: bine că a câştigat CFR campionatul după un meci tranşat fără comentarii, bine că a promovat cine trebuie, bine că lobby-ul, uneori deşănţat, pentru salvarea lui Dinamo, a dus la soluţia solomonică destinată a linişti pe toată lumea. Şi bine că a scăpat şi Iaşul de coşmar.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Remanenţe protocroniste în înţelegerea unor momente importante din istoria creştinismului românesc (IV)*

    Eugen MUNTEANU

    Remanenţe protocroniste în înţelegerea unor momente importante din istoria creştinismului românesc (IV)*

    Se argumentează în continuare necesitatea de a face distincţie între declararea de către Sfântul Sinod a Sfântului Andrei drept patron al României şi realitatea istorică a faptului că „cel dintâi chemat” dintre apostolii lui Iisus Hristos a predicat în Scythia (Dobrogea actuală), cu mai multe secole înainte ca poporul român să se fi format ca atare.

    Greyhound - un film pe care-l aşteptam de la Tom Hanks (II)

    pr. Constantin STURZU

    Greyhound - un film pe care-l aşteptam de la Tom Hanks (II)

    În această a doua parte a articolului vom sonda alte câteva elemente ale filmului ce au corespondent în viaţa duhovnicească. Convoiul de nave care pleacă din Statele Unite spre Marea Britanie trece prin trei zone. 

    O călătorie ratată

    Alexandru CĂLINESCU

    O călătorie ratată

    Frumoase sunt, în schimb, ilustraţiile, cărţi poştale aflate în colecţia autorului. Altfel, încercarea lui Radu Mârza de a ne fi ghid într-o călătorie care se anunţa promiţătoare este un eşec. Am dus-o până la capăt din obligaţie profesională: mărturisesc însă că am fost tentat să cobor la prima staţie.

    pulspulspuls

    Hopaa: cine-i musiu?

    Hopaa: cine-i musiu?

    Pe personagiul din prim plan, din ce am văzut, au avut grijă colegii noştri să vi-l prezinte: figurează în dosarul imobiliarilor de la DIICOT ca omul ce făcea legătura dintre imobiliari şi cei cu ştampila din premărie. 

    Caricatura zilei

    Frecția

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.