Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Vrejul de fasole al lui Jack va deveni realitate la Iasi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    La Iasi vor fi cultivate primele plante hidroponice din tara, mai exact plante care nu au radacina in pamint, ci sint alimentate special cu solutii nutritive, iar factorii de vegetatie vor fi reglati cu o aparatura specifica. Aceste culturi urmeaza sa se dezvolte incepind din 2009 intr-o noua sera a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad".

    Sera, denumita stiintific «fitotron», reprezinta un proiect care a fost initiat deja de Facultatea de Agricultura, din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" si are ca termen de finalitate anul 2009.

    "Daca se cunosc toate conditiile care asigura cresterea si dezvoltarea plantelor, poate creste productia, creste si calitatea si se regleaza si pretul. Astfel, totul este eficient", a argumentat utilitatea experimentului prof. dr. Constantin Leonte, decanul Facultatii de Agricultura.

    In noua sera, plantele vor fi alimentate prin intermediul unui jgheab, prin care circula elementele fertilizante de care au nevoie plantele. Factorii de vegetatie - umiditatea, temperatura, luminozitatea, componenta aerului, fertilizatorii - vor fi reglati in permanenta prin intermediul unor aparate care vor fi aduse special din Olanda.

    Lujere de rosii de 40 de metri lungime, zmeura cit capsunile

    Asadar, plantele cultivate aici s-ar putea dezvolta aproape perfect, fie atingind dimensiuni foarte mari, deci o dezvoltare cantitativa, fie o dezvoltare calitativa. Printre culturile care vor fi experimentate la Iasi se numara tomatele. "Lujerul tomatelor ar putea ajunge la 40-50 de metri, de la un metru si jumatate, maximum doi, cit atinge in mod normal in sera. Fructele tomatei vor fi de dimensiuni mai mici, dar foarte dulci", a mai spus prof.dr. Constantin Leonte.

    Pe linga tomate, si zmeura ar putea atinge dimensiunile capsunilor cultivate la noi in tara, in jur de 25 de milimetri, in timp ce capsunii ar ajunge la 30-35 de milimetri. "Odata cu cresterea dimensiunilor, fructele nu-si mai pastreaza insa gustul, se produce o corelatie inversa intre calitate si productivitate. Trebuie sa se gaseasca insa un echilibru", a mai spus decanul Facultatii de Agricultura.

    In sera-fitotron se vor cultiva chiar si flori: lalele, crizanteme, frezii, strelitia, mai rezistente in comparatie cu cele obisnuite, care asigura, asadar, o productie mai mare, dar si culturi de cimp: griu, porumb, sfecla, cartof sau floarea-soarelui. Noua sera ar putea fi construita pe stada Dumbrava Rosie, din spatele universitatii sau la Ferma Adamache, pe Aleea Sadoveanu. 


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri