Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

21 de ani in tribunale

327 de termene de judecata pentru o mostenire

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Cazul unei femei care isi cauta dreptatea arata birocratia romaneasca in toata splendoarea ei. A inceput in 1990 sa recupereze o mostenire de la socrii ei. De atunci a fost la nu mai putin de 326 de termene de judecata in mai multe procese.

    Aurelia Ciolan: "Nu pot sa las atita murdarie sa dainuie"

    Au trecut 21 de ani, iar Aurelia Ciolan aproape ca si-a pierdut orice speranta ca cineva ii va mai face dreptate. Terenul si casa socrilor sint miza proceselor. Pe vremea comunistilor, casa devenise camin cultural in Mogosesti-Siret. Acum, femeia in virsta de 80 de ani spune ca mai are un singur proces pe rol, dar a ajuns la concluzia ca probleme ei prin instantele de judecata nu se vor finaliza in urmatorul deceniu.

    Aurelia Ciolan adauga ca, de-a lungul anilor avocatii nu i-au prea fost de folos, acum ajungind la al 327-lea termen de judecata, care va avea loc la finele acestei luni. Femeia crede ca sistemul juridic din Romania este prost conceput, acesta fiind principalul motiv pentru care procesele dureaza atit de mult.

    De asemenea, aceasta sustine ca si justitiabilii sint de vina, pentru ca incearca sa tergiverseze cit mai mult anumite litigii sau ca folosesc fel de fel de tertipuri pentru ca adevarul sa nu iasa la iveala. Chiar daca octogenara, considera ca "in Romania mori cu dreptatea in mina", aceasta spune ca nu vrea sa renunte la lupta. "Daca este ceva pentru care sa multumesc comunismului, acel lucru consta in puterea de a lupta si de a supravietui. Nu pot sa las atita murdarie sa dainuie", spune Aurelia Ciolan.

    Femeia considera ca birocratia, procedurile greoaie si coruptia din sistemul juridic se fac vinovate, in egala masura cu dorinta unor justitiabili de a tergiversa judecata, de durata proceselor in instantele din Romania. "Am intrat in al 21-lea an de cind ma judec pentru o bucata de teren si o casa. In anul 1952, proprietarul casei era socrul meu. In 1953, acesta a fost condamnat politic de comunisti, pentru ca era chiabur, iar judecatorii au dispus confiscarea intregii averi, respectiv casa si citeva hectare de teren. Casa a fost preluata de Gospodaria Agricola Colectiva, care s-a transformat mai apoi in CAP. In jumatate din casa s-au facut birouri, in cealalta jumatate - camin cultural", spune Aurelia Ciolan.

    Femeia povesteste sirul proceselor in care a fost implicata, din cauza faptului ca autoritatile au refuzat ani de-a rindul sa o puna in posesie. "In 1990, imediat dupa Revolutie, am revendicat casa si terenul in instanta. La un moment dat, am renuntat la a mai cere terenul, pentru ca se pregatea Legea 18, si am asteptat emiterea actului normativ. Dupa mai bine de un an, mi s-a admis actiunea si instanta a dispus retrocedarea, precum si evacuarea celor care se ocupau de caminul cultural. Evacuarea a durat aproximativ trei ani", precizeaza femeia.

    A colindat toate institutiile, de la Primarie pina la Parlament

    Pe terenul familiei Ciolan fusesera ridicate un bloc, o brutarie si o casa. Aurelia Ciolan a fost nevoita sa lupte pentru a putea primi pamintul pe vechiul amplasament, acesta fiind si motivul pentru care procesele s-au tot succedat. "Pe terenul din jurul casei a fost ridicat un bloc, o casa si o brutarie. Nu am vrut sa evacuez pe nimeni. Am cerut la Primarie sa-mi dea alt teren intravilan in schimb, ca sa nu ii scot pe oameni de acolo, dar primarii m-au refuzat. Au vrut sa-mi dea pamint in cariera de piatra si am refuzat. Alte persoane au obtinut in cei 21 de ani terenuri in intravilan, dar mie primarii imi spuneau ca nu pot sa-mi dea", mentioneaza octogenara.

    Aceasta adauga ca nu poate evacua pe cineva din casa sau din blocul ridicat pe acel pamint, insa a incercat sa cumpere brutaria, care fusese ridicata acolo, dar s-a lovit de incapatinarea autoritatilor. "Am cerut sa am prioritate la achizitia brutariei. Fostul CAP s-a transformat dupa 1990 in societate comerciala si a preluat si brutaria. Firma nou-infiintata a vindut brutaria pina la urma unei alte societati. M-am judecat si pe acest motiv. Chiar acum mai am un dosar la Judecatoria Pascani, care are termen la finele lui februarie, in care cer nulitatea unei hotariri. In ciuda faptului ca am o sentinta definitiva si irevocabila in ce priveste terenul din partea Tribunalului Iasi, trebuie sa ma judec pentru a anula contractul de vinzare-cumparare a brutariei", mentioneaza Aurelia Ciolan.

    Aceasta sustine ca, de-a lungul anilor de judecata, a mers la Parlament, Guvern, Presedintie, Parchet, Primarie si Prefectura, in speranta ca i se va face dreptate, insa eforturile ei au fost in zadar. "Uneori, anumite parti sint de vina, pentru ca incearca sa tergiverseze procesele sau sa induca in eroare instantele de judecata. Dar si sistemul este unul cu prea multa birocratie si, uneori, corupt", crede femeia.

    ------

    Cum au decurs procesele

    * 1990 - 1991 - proces cu Comisia de Fond Funciar pentru recuperarea casei si a terenului; in 1991, femeia obtine o sentinta favorabila pentru casa devenita camin cultural, dar renunta la cererea pentru teren, in asteptarea Legii 18, care ar fi trebuit sa simplifice lucrurile; 

    * 1991 - 1994 - incercari (in cele din urma reusite) de evacuare si preluare a imobilului, cu ajutorul executorului; 

    * 1994 - 2008 - proces pentru cele sase hectare revendicate de octogenara; 

    * 2008 - 2011 - procese pentru constatarea nulitatii contractului de vinzare-cumparare dintre cele doua societati, referitor la brutarie.

    Chiar daca are o sentinta definitiva si irevocabila din 2008, prin care edilii sint obligati sa o puna in posesie, femeia nu a obtinut propriu-zis terenul de 6 hectare nici pina acum, din cauza unui contract de vinzare-cumparare intre firma care a preluat avutul CAP-ului si o alta societate, pentru brutarie. Femeia sustine ca nu doreste decit sa rezolve acest litigiu si ca nu vrea sa evacueze din casa construita sau blocul ridicat pe suprafata respectiva, ci se multumeste cu restul de teren si, eventual, o suprafata in alta parte.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri