anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 25.05.2022

Blonda care s-a "tiganit"

Jurnal din cartierul caldararilor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    "Cei din jur imi spun ca m-am tiganit. Ca prea imi pasa de ei, ca parca as fi de-a lor", imi spune Ana Nastasa, mediator sanitar din orasul Hirlau, unde traieste una din cele mai mari comunitati de romi din judetul Iasi, 1.200 la numar, si unde se afla cea mai mare comunitate compacta de romi traditionali, din neamul caldararilor.

    Ana este de etnie romana. E blonda cu ochii verzi si are 36 de ani. Nu i-a fost usor sa se impuna in comunitatea compacta traditionala de romi caldarari. A batut de multe ori la portile lor pina sa ajunga sa se deschida in fata ei, sa o accepte, mai ales ca ea nu le dadea nimic in schimb, pe loc. Cel mai greu a fost sa ii faca sa inteleaga ca ea nu e acolo "ca sa le dea", ci ca sa ii sustina, sa ii invete sa isi rezolve singuri problemele.

    "Nu folosesc niciodata in fata lor cuvintul «ajutor», ci «sustinere si sprijin». Trebuie sa isi schime mentalitatea de vesnici asistati", spune Ana. Eforturile ei au fost rasplatite si in cadru oficial: in 2007, organizatia Romani Criss a invitat-o la Bucuresti sa ii ofere premiul pentru "cel mai implicat mediator sanitar din judetul Iasi".

    Am inteles ca trebuie sa imi apropii femeile in virsta

    "A trebuit sa invat cum sa ma apropii de ei, cum sa ma fac inteleasa. Eram disperata la inceput ca nu voi face fata. Am cerut ajutorul organizatiei Romani Criss, care mi-au spus ca trebuie sa imi fac aliate femeile rome mai in virsta: ele au autoritate in fata celor tinere, care au copii, iar tinta noastra, ca mediatori, tocmai aceasta este in primul rind: educarea femeilor tinere, ca sa isi ingrijeasca mai bine copiii si pe ele insele, sa mearga la medic, sa ii vaccineze, sa ii duca la scoala", spune Ana Nastasa.

    Pina in septembrie 2009, ea a fost deopotriva si mediator scolar la Scoala "Petru Rares", dar a renuntat la acest post pentru ca ea considera ca munca de mediator sanitar i se potriveste mai mult. "In scoala, rolul principal il aveau totusi profesorii", imi explica Ana Nastasa. Prin urmare, si-a apropiat femeile in virsta mai intii. A mers sa vorbeasca cu ele, le-a propus sa bea impreuna o cafea, sa stea la o discutie pe indelete. "Am mers la ele si ne-am facut chiar si manichiura impreuna".

    Pleaca prin tara cu caravanele

    Treptat, a inceput sa afle care sint de fapt problemele cu care trebuie sa se confrunte ca mediator si pe care le are de rezolvat. Sute de romi fara acte de identitate, multi dintre acestia fiind femei care asteptau la rindul lor copii. Anul trecut a facut 425 de acte de identitate cu ajutorul Fundatiei Link Romania Moldavia, unde Ana a lucrat ca voluntar. "Este foarte greu de reconstituit traseul actelor de identitate. Unii au avut, dar le-au pierdut, altii nu au avut niciodata", spune Ana.

    Cei mai multi romi din Hirlau au ajutoare sociale prin Legea 416, intrucit, oficial, nu inregistreaza nici un venit. "Avem inregistrate 280 de dosare de ajutoare sociale la etnicii romi si 250 la romani, un dosar numarind mai multe persoane. In total, avem in Hirlau 1.300 de cetateni asistati", spune primarul Constantin Cernescu.

    Sint, printre caldararii, ursarii si laiesii din Hirlau, si oameni extrem de saraci, dar sint si foarte multi "asistati" la a caror avutie multi dintre cei cu venituri medii din oras nici nu ar putea sa viseze. Pe ulita care duce la cartierul de castele al caldararilor trec pe linga noi masinile Porsche Cayenne, BMW, Touareg.

    Cei mai multi romi din Hirlau prelucreaza fierul, fac cazane de tuica si le vind in Ardeal. Pleaca inca in caravana, cu cortul, ca sa isi caute clienti pentru obiectele de fier si de argint sau cupru. Copiii le ramin acasa, iar in acest timp intrerup scoala. Fetele abandoneaza primele, intrucit se casatoresc foarte devreme, dupa virsta de 8 ani jumatate.

    "Am luat copilul din maternitate pe semnatura mea"

    In timp ce eram cu Ana, pe ulita, o nevasta de 13 ani, Lenuta, care locuieste de trei ani la soacra ei, intr-un castel din apropiere, ma ademeneste sa imi vinda ieftin, cu numai 70 de lei, niste adidasi de firma, adusi din strainatate. Bisnita, comertul la negru, este, se pare, o alta sursa de venit pentru unele familii.

    Femeile in virsta practica ghicitul. Doamna Gina Stanescu insista sa imi spuna bine de tot viitorul. Am refuzat-o politicos, nu aveam timp, i-am spus. A incetat cu propunerea cind i-am scos din geanta o bancnota pentru nepotelul Constantin, in virsta de trei ani. De altfel, motivul vizitei noastre la familia Gina si Mihalache Stanescu era sa il cunosc pe acest baietel de trei ani. El este una din bataliile cistigate de mediatorul Ana Nastasa. S-a nascut prematur, iar familia il abandonase in maternitate. "Pentru ei, nascut prematur echivala cu o rusine, cu o «leguma»", imi spune mediatoarea.

    Mama lui Constantin, Lenuta Stanescu, este nora lui Gina si Mihalache Stanescu. E casatorita cu fiul lor, Franz, de cind ea avea 12 ani. Au acum impreuna doi copii: o fetita de 5 ani, pe care o cheama Andreea, dar toti ii spun Bianca, pentru ca e alba si blonda.

    Pe Constantin nu il mai doreau insa. L-au abandonat acum trei ani la maternitate. "Cind copilul a mai luat in greutate, am mers si am luat copilul de la maternitate, pe semnatura mea. L-am dus mai intii parintilor si bunicilor spunindu-le ca vreau doar sa il vada. Le-a fost drag de el si in cele din urma l-au acceptat, iar acum, e mare, frumos, creste cu parintii sai. Iar cind tatal sau, Franz, ma vede pe strada, ii spune rizind copilului: Constantin, uite-o pe ma-ta", imi povesteste Ana Nastasa.

    Are o multime de astfel de povesti teribile, in care si-a asumat mari riscuri, dar care s-au rezolvat cu bine. "Anul trecut, am aflat ca o familie din Pircovaci tinea nou-nascutul intr-o baraca neincalzita, pe gerul cel mare. Am mers acolo, am luat copilul si l-am dus la spital", imi spune mediatoarea.

    Caietele Anei

    Aproape fiecare zi din munca ei ca mediator este consemnata in trei caiete mari. Acolo a scris, ca intr-un jurnal, si ca o dovada a implicarii ei, in ce locuri a mers, ce familii a vizitat, ce probleme a descoperit, de ce sufera fiecare, ce trebuie facut mai departe. Caietele Anei Nastasa sint cu adevarat istoria vietii obisnuite a romilor din Hirlau, din ultimii trei ani. Peste ani, ele vor fi marturia progreselor pe care acesti oameni care inca traiesc la stadiu de ginta din multe puncte de vedere - de la casatoriile timpurii, ilegale si neoficiate legal niciodata, si pina la situatia lor de cei mai bogati asistati social din Hirlau.

    Pe 29 septembrie 2006, in prima luna de angajare ca mediator sanitar, Ana consemneaza in caiet: "Astazi, 29.09.2006, m-am deplasat la familia Iftimie Elena, care locuieste in str. Eternitatii, iar acolo am constatat urmatoarele: locuieste intr-o camera, impreuna cu copil, nepoti, in total 7 persoane; sotul ei este arestat, nu am putut afla de ce; traieste din ajutor social (Legea 416); conditiile sint insalubre; nu au acte de identitate".

    In aceeasi zi, in caiet, Ana mai consemna ca a mai vizitat alte familii, aceea a Mariei Borcoi, care locuia cu trei copii intr-o casa insalubra, fara geamuri. Femeia era abandonata de sot, o vreme locuise cu parintii, dar a fost nevoita sa plece pentru ca unul dintre fratii ei era bolnav de TBC, altul de HIV si i-a fost frica sa nu se imbolnaveasca si ea sau copiii. In aceeasi zi, la ora 10.30, Ana Nastasa a mai vizitat-o pe Lacramioara Stanescu, din str. Pastorel Teodoreanu, iar acolo a constatat ca traieste decent, intr-o casa buna, ca sotul este bolnav de inima, ca are un copil surdomut, iar soacra are paralizie pe partea dreapta. La ora 11.45, Ana Nastasa a mers la familia Racovina Stanescu, tot pe str. Teodoreanu, unde a fost impresionata ca isi ingrijeste bine copiii, conditiile de trai sint bune, unde a gasit "o curatenie impecabila".

    Este munca de teren dintr-una din primele zile din cariera sa de mediator. Cele trei caiete descriu atit vizite la institutiile statului, la politie, spital, tribunal, pentru a rezolva diverse probleme, de la acte de identitate, la dosare pentru certificate de handicap sau alte probleme. In general, familiile din clanul Stanestilor au probleme mai putine, au case mari, deci conditii bune de locuit, si manifesta grija pentru sanatate, mai ales fata de copii. Mai saraci si neglijenti sint romii ursari si laiesi.

    Pe 28 aprilie 2009, Ana consemneaza: "M-am deplasat la familiile Strungariu si Vadana, fiindca am fost sesizata de cei din comunitate ca ar fi infectati cu hepatita. M-am deplasat la locuintele lor din str. Tataranu, unde asa era: copiii de 3 si 4 ani erau bolnavi de hepatita. I-am luat impreuna cu mama lor si m-am deplasat la Comisia Medicala Iasi, unde au fost confirmati in diagnostic, am mers urgent la Izolare, unde cei de la Izolare au amenintat Serviciul de Ambulanta si astfel i-au adus la Iasi la Spitalul de Infectioase. Copiii sint acum in afara oricarui pericol", scrie Ana Nastasa.

    Nu a mai avut nici un serviciu inainte de a fi mediator sanitar, dar pare facuta pentru aceasta meserie. Urmeaza in prezent si Colegiul de asistenti medicali generalisti, iar recent a obtinut si o bursa de studii din partea Open Society Institute. Nu stie ce va aduce ceasul de miine, dar acum are satisfactia ca, dincolo de cei 650 de lei salariul ei lunar, ajuta niste oameni sa iasa din Evul Mediu.

    ----------

    Materialul a fost realizat in cadrul proiectului "Presa si accesul la sanatate in comunitatile de romi - editia regionala". Proiectul a fost coordonat de catre Centrul pentru Jurnalism Independent si sprijinit financiar de Open Society Institute - Network Public Health Program. Investigatii similare s-au realizat in Bulgaria, Serbia, Macedonia, Ucraina si in alte judete din Romania.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Vârful adversităţii

    Lucian DÎRDALA

    Vârful adversităţii

    Aşa cum o sugerează semnale venite în ultima vreme din multe ţări, inclusiv din Australia, ofensiva chineză pe frontul comerţului şi investiţiilor este extrem de intensă. Şi, din câte se pare, Beijingul se aşteaptă la o contraofensivă de acelaşi calibru: elementul politico-militar este fundamental, dar singurul front deschis în prezent este cel economic.

    opinii

    Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

    Florin CÎNTIC

    Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

    Eram în clasa a XII-a de liceu, în 1980, când a ajuns la noi, pe filierele dirijate de Securitate - care tocmai se antrena pentru societatea de consum controlată de ea - cel mai recent album Pink Floyd. Era o operă rock, care ducea la cel mai înalt nivel compoziţiile „cu mesaj” şi geniul interpretativ al uneia dintre cele mai mari trupe de rock progresiv din istoria genului. Mai ales că vorbea despre libertate!

    Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

    Vorba asta este ştiută şi răsştiută de români, până şi de ultimul ţăran semianalfabet, căruia rusnacii i-au jefuit totul din casă şi i-au violat fetele. Cine se face că nu ştie de politica de rapt rusă, acum după atâţia ani, şi nu e convins de asta, să am iertare - e un ticălos. Şi, în forme diverse, şi alte popoare au cunoscut acestea, căci nu numai românii n-au putut evita „Sfânta Rusie” ticăloasă (apropo, nici o ţară din lume nu se mai autointitulează „sfântă”, sfânt e un atribut al Divinităţii) şi ceatlăul rusesc. Iar acum, în anul de graţie 2022, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus capac la toate - sfidează toate ţările, Uniunea Europeană... însă vom reveni la asta.

    Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

    Alex VASILIU

    Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

    Întrerup însemnările despre interviurile lui George Enescu pentru a schiţa portretul artistului de teatru liric Mariana Cioromila, înălţată în Zborul Înalt la 18 mai.

    pulspulspuls

    Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

    Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

    Au luat-o băieţii în derâdere la început, dar auzim că, după olecuţă de reflecţie caldă la o berică rece, peste uichend, le-a mai venit mintea la cap. 

    Caricatura zilei

    Cireșe, nu ruble

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.