Ce-am avut si ce-am pierdut dupa Unire
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 16.06.2021

Ce-am avut si ce-am pierdut dupa Unire

Un antidot pentru festivism?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Unirea din 1859 a adus Moldova si Iasul la periferia Romaniei. Din cea mai dezvoltata zona a tarii, Moldova este astazi doar una din zonele defavorizate, pierzind suprematia politica, apoi pe cea economica si culturala. Prin cedarea statutului de capitala politica in favoarea Bucurestiului, Iasul a trebuit sa se multumeasca doar cu titlul de capitala culturala, care astazi nici nu mai are acoperire reala. Hora Unirii jucata de ieseni in fiecare an, pe 24 ianuarie, aminteste nu doar de crearea statului national modern, ci si de inceputul propriei lor decaderi.

    „Desi a fost trecuta cu vederea in istorie, trebuie stiut ca, spre 1859, Moldova era net superioara ca dezvoltare economica, infrastructura si functionabilitate a institutiilor publice, celorlalte regiuni. Din punct de vedere economic, absolut toti indicii surclasau Tara Romaneasca, iar in unele cazuri, ca de exemplu in agricultura, aveau chiar o valoare dubla", sustine conf.dr. Mihai Cojocariu, prodecan al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza" si specialist in istoria moderna a Romaniei. Unirea cu Tara Romaneasca a dus la pierderea acestei suprematii si implicit a privilegiilor ce derivau din aceasta pozitie, motiv pentru care ideea unirii atit de agreata la Bucuresti, dar si in unele cercuri importante de la Iasi, a generat si o importanta miscare separatista. Practic, aparitia primelor idei puternice in favoarea unirii a coincis si cu aparitia separatistilor. Potrivit scriitorului pasoptist Nicolae Istrati, autorul celui mai important text separatist - „Despre chestia zilei in Moldova", unirea Principatelor era o operatiune din care Moldova avea numai de pierdut, iar Tara Romaneasca avea totul de cistigat. „Fuzia  - cuvintul folosit in epoca pentru fuziune - era vazuta de  separatisti ca o cucerire a Moldovei de catre Tara Romaneasca. Cu o populatie dubla fata de cea a Moldovei, aceasta ar fi urmat sa detina majoritatea in corpurile legiuitoare, politica ar fi fost una bucuresteana, investitiile ar fi fost indreptate spre teritoriile din sud, elita intelectuala ar fi parasit si ea Iasul in favoarea Bucurestiului, iar Moldova ar fi ramas la periferie. In final, asa s-a si intimplat", spune conf.dr. Mihai Cojocariu. Pentru separatisti, „patria" era redusa doar la Moldova, care avea propriul popor - moldovenesc si propria limba - moldoveneasca.

    Capitala in Iasi, Bucuresti sau Focsani?

    De cealalta parte, sustinatorii Unirii considerau stramutarea capitalei la Bucuresti drept o masura necesara pentru siguranta nationala. Potrivit lui Mihail Kogalniceanu, pozitia capitalei Iasi „la doua ore" de granita ar fi avut efecte dezastruoase asupra statului unitar. „Intr-o noapte, o armata trece granita si ocupa orasul pina dimineata" - spunea el - „Iar daca capitala e cucerita, la fel si tara". Gasind ca argumentele separatistilor impotriva unirii sint pe alocuri justificate, unionistii au incercat sa gaseasca solutii de compromis care sa nu dezavantajeze Iasul in fata Bucurestiului. „Ideea stabilirii capitalei la Focsani a avut o mare aderenta, si numai cheltuielile foarte mari ridicate de crearea unei capitale acolo a facut ca ideea sa cada. La un moment dat a aparut si ideea infiintarii unei capitale intr-un oras nou, la varsarea Siretului in Dunare, undeva intre Galati si Braila. Capitala, care ar fi purtat numele «Cuza» ar fi avut astfel avantajul de a fi si oras port. Si aceasta idee a cazut insa", a precizat conf.dr. Mihai Cojocariu. La 5 ianuarie 1859, separatistii au fost insa invinsi de unionisti, prin propunerea lui Alexandru Ioan Cuza din partea Partidei Nationale (formatiunea politica a miscarii unioniste) ca domnitor al Moldovei. „Om nou, la legi noi", dupa cum spunea Mihail Kogalniceanu. La 24 ianuarie, Tara Romaneasca a urmat exemplul moldovenilor alegindu-l tot pe Cuza. Desi erau conduse de un singur domnitor, Moldova si Tara Romaneasca aveau propriile Guverne si Adunari elective. Singurele institutii comune, mutate la Focsani, erau Curtea de Casatie si Comisia Centrala insarcinata cu elaborarea legilor comune pentru cele doua Principate pina la unificarea institutionala. „Decaderea Iasului nu a inceput din 1859, ci trei ani mai tirziu, in 1862, cind toate institutiile au devenit comune si s-au mutat la Bucuresti. Moldova a facut un mare sacrificiu pentru crearea statului national modern. A pierdut multe in aceasta unire, iar urmarile se vad si se simt si astazi",  a incheiat conf.dr. Mihai Cojocariu. Actiunile separatiste ale moldovenilor au continuat si dupa 1862, cea mai cunoscuta fiind miscarea separatista din anul 1866, anul abdicarii lui Alexandru Ioan Cuza. Printre sustinatorii miscarii de la 1866 s-au numarat carturarul Gheorghe Asachi si mitropolitul Calinic Miclescu.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Joe Biden întâlneşte lumea

    Lucian DÎRDALA

    Joe Biden întâlneşte lumea

    Lipseşte, deocamdată, o întâlnire la vârf cu liderul chinez, dar probabil că în viitor se va discuta despre un moment şi un cadru adecvat de desfăşurare. În orice caz, patru din cinci înseamnă destul de mult.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Metastazele democraţiei

    Florin CÎNTIC

    Metastazele democraţiei

    Una dintre marile enigme ale corpului uman e mecanismul prin care celulele vii se dau peste cap şi în loc să genereze în continuare viaţă încep să se adune în tumori maligne care duc la distrugerea completă a organismului. Acest proces ciudat poartă numele de cancer.

    Generaţii... generaţii...

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    Generaţii... generaţii...

    Fac parte din generaţia care simţea fiori când în liceu, din întâmplare, puneam mâna pe clanţă odată cu o colegă de clasă; o generaţie care era scoasă la tablă şi nu se simţea umilită - dimpotrivă, scria cu mândrie în faţa clasei; generaţia care nu mergea cu maşina la şcoală (nu că ar fi un defect mersul cu maşina la şcoală), ci îngrămădit în autobuzul de navetişti; o generaţie care scria jurnale în secret pe care le împărtăşea numai celor mai buni prieteni şi prietene, căci se cultivau prieteniile pe atunci, prietenii care aveau să ţină o viaţă, transformate în ceva aşa frumos şi greu de descris; o generaţie care se ruşina să stea pe scaun în autobuz când un adult era în picioare; o generaţie care învăţa singură, părinţii nu se pricepeau la chimie şi fizică, iar bani pentru meditaţii nu prea erau; o generaţie crescută cu frica de părinţi, care frică cu anii s-a transformat în respect şi iubire - la fel şi cu profesorii (nu că acum tinerii nu şi-ar iubi părinţii, poate şi profesorii).

    Orchestratorul

    Alex VASILIU

    Orchestratorul

    Astăzi mă voi referi doar la orchestrator pentru că el a fost, a rămas, în multe cazuri, al doilea autor al unei piese, ori lucrări muzicale mai ample. Uneori, chiar cel mai important. Dacă este să ne gândim mai întâi la genul muzicii aşa-zis uşoare, orchestratorul a făcut minuni. Sigur, depinde şi de cine ascultă. Dacă melodia solistului vocal este frumoasă, uşor de reţinut, lirică sau în tempo (ritm) mişcat, unii dau puţină atenţie comentariului orchestral, aproape că nici nu-l observă.

    pulspulspuls

    Iaca de ce a intrat dihonia între Mihăiţă şi cel mai bun amic de şpriţuri al acestuia!

    Iaca de ce a intrat dihonia între Mihăiţă şi cel mai bun amic de şpriţuri al acestuia!

    Iote că vrem să fugim unde om vedea cu ochii după alt subiecţel în afară de ăsta cu dosare penale pentru aleşii locali, dar numai nu reuşim, of, of, căci iar apare ceva nou, neştiut până acuma. 

    Caricatura zilei

    Bloc la cimitir

    Editia PDF

    Bancul zilei

    De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.