Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Elevii au ajuns sa stea la scoala cit parintii lor la serviciu

faceti ceva pentru descongestionarea programelor scolare!

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Indiferent de ciclul de studii, elevii sint incarcati la maximum cu ore si lectii, unele nefolositoare. Supraaglomerarea programelor scolare este o hiba a scolii romanesti reclamata de ani de zile de elevi, parinti si profesori, recunoscuta de ministrii Educatiei, dar nerezolvata pina acum de nimeni.

    "Am colegi care se trezesc la ora 5 ca sa mai invete ceva. Apoi, 6-7 ore la scoala. Daca apucam sa prindem o ora de somn dupa-amiaza este bine, ca apoi sa ne facem si temele in vreo 4-5 ore. Acum, in clasa a opta este si mai aglomerat programul pentru ca facem pregatire suplimentara la scoala si meditatii", a declarat Ingrid Tarlageanu, eleva in ultimul an de gimnaziu la Scoala "Stefan Birsanescu".

    Consecinta? Scolarii care incearca sa tina pasul cu cerintele de la toate disciplinele se imbolnavesc. Altii invata doar la ce le place, iar multi isi pierd total interesul fata de scoala.

    "Saptamina trecuta, din cauza stresului la teze si a temelor de la celelalte discipline, citiva elevi, inclusiv de la clasa la care sint diriginta, au lesinat. Una dintre eleve a fost nevoita chiar sa mearga la Bucuresti pentru un examen neurologic din cauza surmenajului. Alti elevi sint mai smecheri, reduc orarul scolar la 4-5 ore, iar cu complicitatea parintilor, a medicilor de familie, dar si a profesorilor care accepta tacit, aduc scutiri de sanatate. Mai sint desigur si elevii care resping cu totul scoala si informatiile, adica cei care nu mai doresc sa invete nici macar 10%", este de parere Luminita Gradinariu, profesoara de chimie la Liceul "Mihai Eminescu".

    Manuale care nu tin cont de programa

    In afara materiei foarte incarcate, sistemul de invatamint romanesc in forma sa actuala pare sa aiba mai multe hibe. "Este informativ, si nu formativ. Sint necesare mai multe ore practice. Trebuie sa stabilim foarte clar unde dorim sa ajungem, care sa fie competentele atinse de elevii nostri. In invatamintul tehnic, de exemplu, elevii devin specialisti intr-un domeniu foarte vag si generalist. Ar trebui ca pregatirea sa fie mai bine canalizata", a precizat directoarea Grupului Scolar "I.C. Stefanescu", Dolores Voinea.

    Dascalii mai sint de parere ca materiile nu sint corelate intre ele, astfel de situatii fiind semnalate de exemplu la disciplinele matematica si fizica. "Avem in programa trecute ecuatiile timpului, spatiului si distantei pe care elevii trebuie sa le studieze, fara ca sa fi invatat anterior aparatul matematic de care au nevoie", a mai declarat Dolores Voinea.

    Mai grav este ca exista exercitii in manuale care nu corespund materiei cuprinse in programa scolara. "Una cuprinde programa, alta contine manualul alternativ si alta cuprind exercitiile. Unele se bazeaza pe subiecte de teorie care nici macar nu apar in programa. In aceasta brambureala, noi pregatim copiii pentru medicina cu materie de acum 10 ani, pentru ca nu dorim sa riscam sa le dea la examen ceva ce noi nu am parcurs", a mai spus Luminita Gradinariu.

    Dascalii si elevii deopotriva recunosc ca, mai ales in anii terminali, dar nu numai, se invata mai ales la materiile de examen, cele care conteaza pentru admiterea la liceu sau la facultate. In rest, se invata mai putin, spre deloc, pentru ca nu este timp fizic. Daca facem un calcul simplu tinind cont de declaratiile elevilor, acestia ar trebui sa petreaca zilnic studiind, cel putin 12 ore. Demotivarea elevilor pentru scoala reiese din complexitatea materiei.

    "Este invatamint de masa, nu pentru copii superdotati. Nu de putine ori am vazut elevi neputinciosi in fata programei scolare care pina in final au abandonat scoala din cauza repetentiei repetate. Pe linga sistemul de educatie, si parintii au partea lor de vina. De exemplu, ii trimit pe copii la mai multe cercuri odata: pian, pictura, care maninca foarte mult timp si in plus ii incarca cu noi teme si notiuni de invatat", a precizat Maricica Buzescu, seful Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica.

    Ce trebuie scos?

    Ministerul Educatiei cauta solutii pentru o esentializare si o corelare a materiilor pe cicluri de invatamint, insa procesul este de durata. "Dupa 15 ianuarie se va intruni o comisie nationala care va lucra la programele scolare. Nu dorim sa taiem din teme, ci sa reducem din volumul lor, din detalii. De asemenea, am dori ca elevii sa nu aiba mai mult de 5 ore pe zi la scoala, iar temele pentru acasa sa fie mai reduse", a declarat ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei.

    De asemenea, prin aparitia unui nou pachet legislativ se urmareste compatibilizarea sistemului de invatamint romanesc cu cel european. "Trebuie depasit sistemul traditionalist si conservator, invatamintul sa fie centrat pe elev si pe necesitatile lui. Este clar ca programele trebuie aerisite, dar nici o reducere radicala nu este de dorit", a spus sefa ISJ, Camelia Gavrila.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri