Cum va arata Iasul peste 20 de ani
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

vineri, 07.05.2021

Cum va arata Iasul peste 20 de ani

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Daca, prin absurd, un iesean ar adormi astazi si s-ar trezi in 2020 sau 2025, el ar putea gasi un Iasi dintr-o alta lume. Cel putin asa reiese din planurile de dezvoltare aflate in sertarele sefilor orasului. Sa presupunem ca respectivul iesean ar deschide ochii in 2020 in Copou. Coborind dealul si trecind pe linga sediul Romtelecom, el va ajunge pe strada Lapusneanu, pe care insa nu o va recunoaste. In acel moment, el s-ar intoarce in timp cu mai bine de 100 ani. Va gasi cladiri cu o arhitectura veche, va descoperi beraria "Coloseul" in locul cinematografului "Tineretului", va pasi pe o strada pavata cu piatra cubica si se va putea racori bind apa de la cismele. Calatoria va continua pe b-dul Independetei. La intersectia cu b-dul A. Panu va ramine inmarmurit. O pasarela imensa, suspendata, va face legatura Centrului Civic, de la World Trade Center, cu cartierul Tatarasi. Pe laturile podului ar observa sosele suspendate. Daca se va indrepta spre Hala Centrala ar zari, din departare, imensa cupola de sticla care acopera piata subterana. In zona Palatului Culturii, el s-ar putea opri sa bea un suc la un restaurant subteran, amenajat intr-o catacomba. Periplul ieseanului ar putea continua la Baia Turceasca si cea Comunala, unde va gasi un inedit complex de afaceri, o biblioteca si chiar un restaurant. Urcind inapoi pe strada Palat, ieseanul va descoperi un imens centru expozitional, care se va intinde de la vechea curte domneasca si pina la Sala Sporturilor. La capatul orasului, in zona CUG, se va afla Tehnopolis, adica un parc tehnologic intins pe 10 hectare. La celalalt capat al orasului, la padurea Breazu, va gasi un parc de agrement, cu caprioare si zimbri, cu piscine si hotel. Daca ar dori sa plece de la Iasi la Constanta, ieseanul ar avea la dispozitie doua variante: fie cu avionul, fie cu vaporul. Actualul aeroport iesean ar deveni unul international, cu piste moderne, cu zone cargo. Pentru a pleca cu vaporul, ieseanul ar trebui sa mearga pina la portul de la Cristesti. De acolo se va urca pe un vapor care, intii pe Bahlui si apoi pe Prut, il va duce chiar pina la Constanta. Toate aceste obiective, o parte incredibile, sint pe masa de lucru a sefilor orasului si judetului. Insumate, acestea ar necesita in prezent aproximativ 250 milioane de dolari. Adica echivalentul a peste 8.376 miliarde lei, de sase ori bugetul Iasului pentru acest an.
    Pasarela Centru-Tatarasi, estimata la 30 milioane de euro
    In sertarele Primariei zace de mai bine de patru ani proiectul de constructie a pasarelei Centru-Tatarasi, o idee care are, de fapt, virsta unui secol. Costul de realizare a acesteia se ridica la circa 30 milioane de euro, adica mai mult decit jumatate din bugetul Iasului pe acest an. Daca ar exista fonduri, durata de realizare prevazuta in proiect este de 5 ani. Planul presupune construirea, pe linga podul propriu-zis, a unui sistem de sosele suspendate care sa faca legatura intre trei bulevarde (Anastasie Panu, Independentei si Tudor Vladimirescu) si pasarela. Conform proiectului, podul ar incepe din prelungirea b-dului A. Panu, adica de la baza World Trade Center, si s-ar termina pe strada Pictorului, in dreptul dispeceratului RATC din Tatarasi, adica la rondul unde intoarce tramvaiul 11. Lungimea totala va fi de peste 1.200 metri, iar lungimea partii suspendate de 360 metri. Pe pod vor fi 6 benzi de circulatie, cite trei pentru fiecare sens, una fiind destinata circulatiei tramvaielor. De asemenea, vor exista si trotuare pentru acces pietonal, insa la circa 3 metri sub nivelul podului. Pasarela se va sprijini pe trei piloni, doi la extremitati si unul central, inalt de circa 100 de metri, care va sustine printr-un sistem de 27 de cabluri partea suspendata a constructiei. Practic, daca va fi construita vreodata, pasarela, desi mai mica, va fi asemanatoare cu podul Brooklyn din New York.
    O imensa cupola de sticla in fata Halei Centrale
    O alta megainvestitie, care va fi finalizata anul viitor, este piata subterana din fata Halei Centrale. Concret, pe platoul din fata Halei va rasari o cupola imensa din sticla, inalta de circa 15 metri, sub care va functiona o piata agro-alimentara. In subteran, alaturi de piata, vor fi amenajate spatii comerciale, iar deasupra, pe esplanada, o parcare cu 200 de locuri. Accesul in pasajul pietonal subteran se va face atit dinspre restaurantul "Scala" cit si dinspre fostul magazin "Rodex", pe baza unui sistem de scari rulante. In anul 2000, cind a demarat investitia, aceasta a fost estimata la aproape 80 miliarde lei. In 2003, cind constructia trebuie finalizata, valoarea va depasi 150 miliarde lei, tinind cont de inflatie.
    Baia Turceasca si Baia Comunala, incluse intr-un centru de afaceri inedit
    O alta idee a arhitectilor Primariei este reabilitarea fostei Bai Turcesti, a carei cladire se afla in spatele Mitropoliei. Mai mult, in aceasta zona se vrea crearea unui complex de constructii care sa includa si Baia Comunala, aflata mai jos de cea Turceasca, pe strada Uzinei. In acest moment, Baia Comunala este aproape renovata. Ea va fi data in folosinta in luna septembrie. Viitoarea Baie Comunala va avea un bazin de inot, doua saune, o sala cu doua mese pentru masaj si 40 de dusuri. In final, investitia se va ridica la 2 miliarde lei. Ionel Oancea, arhitectul-sef al orasului, considera ca zona ar putea deveni un centru de atractie pentru oamenii de afaceri. "Intre cele doua bai s-ar putea construi un restaurant, o biblioteca si alte amenajari care sa faca posibile intilniri de afaceri", este de parere Oancea. In baia de jos, cunoscuta sub denumirea de Baie Comunala, arhitectul ar vrea sa deschida o scoala de inot pentru copii. Desprinsa din contextul in care arhitectul-sef ar vrea sa fie integrata, refacerea Baii Turcesti ar costa aproximativ 1 milion de euro, adica in jur de 30 miliarde lei la ora actuala. Insa, crearea unui centru de atractie, asa cum isi doreste arhitectul-sef, ar dubla practic suma necesara realizarii investitiei.
    Parc la Breazu cu caprioare si zimbri
    Planurile Primariei au ajuns si in padurea de la Breazu. Aici, primarul Constantin Simirad a lansat ideea amenajarii unui parc ecologic, luminat pe timp de noapte si pazit de gardienii publici 24 de ore din 24. Costul acestei investitii se ridica la 5 miliarde lei si include doar imprejmuirea locului si amenajarea aleilor, aceasta fiind prima etapa de realizare a obiectivului. Arhitectii Primariei si-au pus imaginatia la lucru si au schitat planurile unui veritabil complex de agrement, majorind astfel nota de plata la aproape 100 miliarde lei. Astfel, etapa a doua presupune aparitia in incinta parcului a unui micro-hotel si a doua stranduri, unul pentru copii si altul pentru adulti. In plus, arhitectii au planuit si amenajarea a trei poieni cu destinatie precisa: Poiana Mare, pentru picnicuri si in mijlocul careia sa fie ridicata o sculptura reprezentind arborele cosmic; Poiana Mica, o zona verde pentru picnicuri reduse, si o Poiana a Sahistilor. La acestea ar urma sa se adauge un spatiu special amenajat pentru o rezervatie de caprioare si zimbri. Aleile parcului nu se vor limita doar la alei pietonale. Pe linga acestea ar urma sa fie create piste pentru alergari si pentru biciclisti, dar nu vor lipsi nici parcajele si aleile carosabile ocazionale. Toate aceste investitii nu vor putea fi realizate decit cu bani privati, primarul declarind ca va lasa "urmasilor urmasilor nostri ducerea la capat a acestui proiect".
    Reabilitarea istorica a strazii Lapusneanu
    Un alt proiect, de aceasta data arhitectural, se refera la refacerea centrului istoric al orasului, mai precis a strazii Lapusneanu. Arhitectii Primariei pun la cale un plan prin care sa redea cladirilor din zona aspectul din trecut si sa creeze o zona de atractie atit functionala, cit si estetica. Proiectul va fi finalizat in aceasta toamna, insa reabilitarea strazii nu se va putea realiza decit cu fonduri private. "Oamenii de afaceri ar trebui sa fie interesati de schimbarea fetei acestei strazi. In prezent, zona, asa cum se prezinta, nu este deloc atractiva si ca atare nu aduce profituri oamenilor de afaceri. Numai daca vor investi in dezvoltarea acestei strazi, atit la nivelul cladirilor vechi si noi, cit si la cel al amenajarii urbane, isi vor putea atrage clientii", crede Ionel Oancea. Una dintre ideile arhitectului-sef al orasului este recrearea berariei "Coloseul", unde in prezent se afla cladirea cinematografului "Tineretului". Planul de reabilitare a strazii include si restaurarea vechilor cismele si pavarea cu piatra cubica. Costurile nu au fost inca estimate, insa, pentru detinatorii de imobile care vor sa-si renoveze cladirile, arhitectii vor intocmi proiecte de reabilitare.
    Centru expozitional intre Palatul Culturii si Sala Sporturilor
    Fara sa astearna pe hirtie un proiect concret, arhitectii s-au gindit si la amenajarea unui tirg international expozitional pe strada Palat. Daca acesta s-ar realiza vreodata, aspectul zonei ar deveni de nerecunoscut in comparatie cu ceea ce exista astazi. Astfel, viitorul tirg ar integra strandul municipal, Sala Sporturilor si Patinoarul. Un capat al sau ar fi in prelungirea Pietei Palatului, in dreptul turnului din stinga Palatului Culturii. "Pentru ca este o diferenta suficient de mare de nivel, s-ar putea construi un fel de hala care sa treaca prin fata strandului, si care sa serveasca efectiv pentru organizarea de tirguri. Strandul ar urma sa fie transformat, sa nu mai fie doar un simplu strand, ci o micro-zona de agrement", a precizat Oancea. Constructia ar urma sa fie cuplata cu Sala Sporturilor, Patinoarul si Palatul Culturii, pentru extinderea ariei de expunere a tirgului. Costul de realizare a acestui proiect ar depasi valoarea de construire a pasarelei Tatarasi, adica in jur de 40 milioane de euro.
    Tehnopolis, primul parc tehnologic din Romania
    "Tehnopolis" reprezinta unul dintre marile pariuri cistigate de autoritatile orasului si judetului, fiind primul parc tehnologic care va fi construit in tara. Acesta urmeaza sa fie amplasat la iesirea din oras, in dreptul rondului vechi de la CUG. Parcul va integra activitati din domeniul tehnologiei informatiei, industriei audio-vizualului, biotehnologiilor si industriei alimentare. Daca in prima etapa de realizare vor fi create circa 400 de locuri de munca, in final, activitatile vor antrena circa 2.500 de persoane si 250 de firme.Tehnopolis-ul se va intinde pe o suprafata de 10 hectare, iar valoarea totala a proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6 milioane reprezinta finantarea asigurata prin programul PHARE, diferenta urmind sa fie suportata de Guvern. Finalizarea constructiei este programata pentru anul 2010.
    Catacombele din pintecele Iasului, transformate intr-un lant comercial
    Unul dintre cele mai fascinante proiecte se refera la exploatarea catacombelor Iasului. Practic, reabilitarea orasului subteran ar face din Iasi una dintre cele mai atractive zone turistice ale tarii. Arhitectul Ionel Oancea s-a gindit la o amenajare comerciala a celor 1.000 de tunele care impinzesc pe sub pamint orasul. Pina in prezent nu s-a realizat o harta a acestor catacombe, insa planurile de extindere in subteran a zonei comerciale a orasului chinuie inca mintile arhitectilor. Totusi, construirea unor lanturi de magazine, restaurante sau sali de spectacole in Iasul de sub pamint este posibila. Un exemplu concret in acest sens este Clubul "Diesel" din Cluj, structurat pe doua nivele. La primul a fost amenajata o cafenea in stil medieval, cu pereti din lespezi de piatra si armuri dispuse intr-o dezordine calculata. Al doilea nivel se afla la mai mult de trei metri sub pamint, unde o sala incapatoare gazduieste recitaluri de muzica de jazz si blues. Singurul loc din Iasi unde catacombele sint folosite in scop comercial se afla la Casa Pogor. Buncarele de sub Iasi reprezinta practic un oras in oglinda. Intregul Copou este sfredelit de aceste tuneluri, in fapt fostele galerii negustoresti si boieresti. In centrul orasului, sub Biserica Barnovschi exista o ampla galerie manastireasca. Sub esplanada care gazduieste Palatul Culturii exista o adevarata "intersectie" de tuneluri. Multe fac legatura cu importante cladiri din Iasi care s-au ridicat pe locul fostelor case boieresti.
    Aeroportul International Iasi, marele pariu al Consiliului Judetean
    Un alt pariu al administratiei locale este realizarea unui Aeroport International la Iasi, practic singurul existent in estul Moldovei. Pina acum, Aerogara a fost refacuta in totalitate, spatiul fiind extins prin construirea a doua tunele de acces si a inca doua nivele. Astfel, aerogara si-a marit capacitatea putind primi 3000 de calatori in conditii de trafic intens. Costurile s-au ridicat la cifra de aproximativ 70 miliarde lei, iar pentru finalizarea proiectului mai sint necesari 60 milioane de dolari. Cu acesti bani ar urma sa fie construita o noua pista pentru avioane de capacitate mare, un sistem de hangare si depozite pentru zona cargo (destinata avioanelor de marfa) si o instalatie noua de balizaj. Aceste investitii ar facilita traficul comercial si depozitarea a circa 200 de tone de marfuri. Daca nu obtine finantare externa, finalizarea Aeroportului va intirzia ani buni, deoarece Consiliul Judetean nu dispune de cei aproape 2.000 de miliarde lei necesari.
    Un proiect uluitor: Bahluiul navigabil
    Unul dintre cele mai grandioase planuri care zac in sertarele sefilor de la judet este transformarea Bahluiului in riu navigabil. Planul este aproape incredibil, pentru ca, transformate in canale navigabile, Bahluiul si apoi Prutul ar trebui sa
    faca legatura Iasului cu Marea Neagra. Pentru acest plan, pe harta Iasului ar urma sa apara doua porturi, iar Prutul ar deveni o rezervatie naturala in prelungirea Deltei Dunarii. Toate acestea au termenul initial de finalizare 2015. Pentru punerea in practica a proiectului, specialistii ieseni sustin ca ar fi necesare zeci de milioane de dolari, bani pe care administratia locala nu-i are. Programul de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi (PATJ), intocmit de Habitat, unde este inclus si acest proiect, a fost initiat, finantat si aprobat de Consiliul Judetean.
    Printre problemele cu care se confrunta in momentul actual Iasul, cei care au
    elaborat programul identifica "lipsa circulatiei fluviale pe riul Prut, intre Stinca-Costesti si Dunare" si "lipsa circulatiei pe riul Bahlui". Solutiile prevad amenajarea riului Prut pentru navigatie, infiintarea unui port la Prisecani si regularizarea si
    transformarea in canal navigabil a riurilor Jijia si Bahlui, cu port la Iasi, in zona Tutora-Cristesti. Propriu-zis, tronsonul care poate deveni navigabil, este Bahlui-Jijia, intre satul Cristesti si Prut, pe o lungime de aproximativ 12 kilometri.
    Lucrarile ar presupune largirea canalului si crearea unei adincimi optime, de macar 3 metri, pentru vasele sau barjele de tonaj mediu. Un alt atu al acestui obiectiv ar fi si dezvoltarea turismului, prin posibilitatea organizarii de croaziere cu ambarcatiuni mici, de agrement. Tot in aceasta aceasta zona este prevazuta si amenajarea unei dane portuare. In acelasi timp, daca si albia riului Prut va fi amenajata, transportul de marfa pe apa de la Iasi la Galati sau Constanta ar deveni realizabil. "Sint planuri mai vechi, preluate din perioada comunistilor. Ele au pornit, de altfel, de la Planul de Amenajare Nationala. Ideea de la care s-a pornit este de a crea sisteme mici, locale, care sa faciliteze transportul de marfuri si produse industriale pe calea apei, o varianta mai ieftina, care ar duce la inflorirea economica a intregii Moldove. Numai daca ne gindim ca «Fortusul» este capabil sa produca piese gigant de 500 de tone, cum ar fi arbori sau elici de nave, dar nu o poate face din simplu motiv ca nu are cum sa le transporte, ne dam seama de utilitatea acestor proiecte", a declarat arhitectul-sef al proiectului, Hen Iustin. Chiar daca au identificat solutiile, specialistii ieseni nu au avut curajul sa avanseze costul exact al lucrarilor. "Costurile amenajarii acestor canale navigabile ar ajunge undeva la ordinul a zeci de milioane de dolari", a spus Hen Iustin. Arhitectul a fost completat si de Gheorghe Plesu, directorul Habitat, societatea care a realizat planul: "Aceste obiective nu pot avea alte surse de finantare decit cele oferite de unele programe guvernamentale, organisme sau programe internationale ale Uniunii Europene sau investitori straini".
    Proiectul ca Bahluiul sa devina navigabil nu este nou
    Inca din anul 1785, pe vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, se vorbea, intr-unul dintre rapoartele catre conducator, despre "(...) realizarea unui canal navigabil care va trece prin Iasi". Raspunsul secretarului domnitorului, contele d'Hauterive, a fost nefavorabil:"(...) Ce alt s-ar putea trimite din Iasi decit noroi?"
    Ideea a fost reluata, totusi, in 1832, articolul 158 din Regulamentul Organic prevazind: "Siretul si Prutul (...) trebuie a se curati si a se face mai indeminatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicatie, de pilda unirea Siretului cu Prutul prin riul Bahlui, care ar fi de mare folos si pentru comercia capitalei".
    Dupa mutarea, in 1862, a capitalei Principatelor Unite de la Iasi la Bucuresti, Mihail Kogalniceanu cerea compensatii economice pentru fosta capitala a Moldovei, intre care si realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iasul
    sa devina "port-franc".
    In anul 1891, ideea apare din nou intr-unul dintre procesele verbale ale sedintei "Comitetului iesan pentru apararea intereselor economice si culturale ale Moldovei si in special ale Iasului". Proiectul, care urma sa fie supus aprobarii tuturor Comitetelor din judetele Moldovei, prevedea si realizarea urmatoarelor lucrari: navigabilitatea Prutului, navigabilitatea Siretului si canalizarea si rectificarea Bahluiului
    Secolul urmator aduce din nou in discutie "Navigabilitatea Prutului", printr-un articol semnat de Emanoil Manoliu, in ziarul "Opinia", din 16 octombrie 1929. In 1946 se vehicula deja ideea infiintarii "Societatii de studii si prospectiuni Jijia-
    Baseu", al carui director, C. Ciulei, adresa o scrisoare primarului Iasului prin care era reluata "realizarea acelui frumos vis al redactorilor Regulamentului Organic din 1832". A fost ultima incercare de a convinge autoritatile vremii sa sprijine acest proiect pe care "imprejurarile istorice" l-au impiedicat.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

    Toni HRIŢAC

    Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

    Primarul foloseşte resursele patrimoniale şi juridice ale primăriei ca să-şi gestioneze destinul politic.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Dezastru de sărbători

    Alexandru CĂLINESCU

    Dezastru de sărbători

    Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

    Marte

    Neculai SEGHEDIN

    Marte

    Aşa cum românii au aşteptat în zadar sosirea americanilor (au venit, ce-i drept, dar cam târziu!), aşa şi pământenii au aşteptat invazia marţienilor până când s-au plictisit şi atunci au trimis ei diverşi emisari către planeta vecină.

    De ce romanul? (I)

    Nicolae CREŢU

    De ce romanul? (I)

    A trecut de mult vremea întrebării simptomatic reluate pe atunci „De ce nu avem roman?”. În zilele noastre mai că-ţi vine să (te) întrebi, în faţa producţiei de titluri, altceva: dar oare chiar avem atât de mulţi romancieri? Asta, înainte de a-i citi? După lectură, schimbând ceea ce e de schimbat: oare cum s-o fi explicând iluzia atâtor „romancieri” despre ceea ce scriu ai? Pentru că, la drept vorbind, proporţia de autentice romane din „avalanşa” editorială readuce percepţia realităţii la adevărata şi onesta ei măsură.

    pulspulspuls

    Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

    Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

    Una bucăţică de analiză politico-mondenă de Bahlui pe ziua de azi, stimaţi telespectatori, dacă tot e ziua Izvorului Tămăduirii, sărbătoare cu cruce roşie.

    Caricatura zilei

    Două măști

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.