Faceti ceva cu Bahluiul!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Faceti ceva cu Bahluiul!

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Inlocuirea a 50 m de parapeti, marea investitie de la Ape Prut
    Riul Bahlui strabate Iasul pe o distanta de aproape 14 kilometri, taindu-l practic in doua. Cu toate acestea, riul nu exista pentru Primarie. Aceasta nu a alocat nici un leu pentru amenajarea Bahluiului. Motivul este simplu. "Administrarea luciului de apa si a albiei se face de catre Directia Ape Prut (DAP). Tot ei sint responsabili pentru eventualele lucrari de investitie si intretinere", ne-a declarat inginerul Radu Onofrei, din cardul Directiei Tehnice a Primariei. La rindul lor, sefii DAP s-au aratat mai curind preocupati sa coseasca albia riului decit sa faca lucrari reale de amenajare a acesteia. Spre exemplu, anul acesta DAP si-a propus, cu titlul de "investitii", sa refaca parapetii distrusi de pe malul apei, pe o lungime de 50 de metri. Sefii de la "Ape" sustin ca nu au nici ei bani si se multumesc sa masoare periodic adincimea riului si indicatorii de poluare. "Bahluiul se incadreaza la clasa a patra de poluare - din cinci existente. Practic, apa se poate folosi doar in agricultura si piscicultura", a declarat Corneliu Zait, purtatorul de cuvint al Directiei Ape Prut.
    Cei care locuiesc in zona sint sufocati vara
    In anii ‘60, albia Bahluiului a fost supusa unor lucrari de regularizare. Se elimina astfel pericolul inundatiilor atit de frecvente in zonele unde acum sint
    cartierele Dacia, Alexandru sau Mircea. Investitia a fost imensa pentru acele vremuri, 120 de milioane de lei, echivalentul a 15 milioane de dolari. De atunci insa, nu s-a mai facut nici o igienizare a riului, nici o lucrare de decolmatare, iar Bahluiul s-a transformat intr-o groapa de gunoi. "Vara, cind este foarte cald, nu poti sa stai in casa daca tii geamul deschis. Nici macar noaptea nu poti dormi cu geamul deschis. Te sufoca parca mirosul dinspre Bahlui", sustin locuitorii din apropierea riului. Singurii care profita de pe urma apei sint amatorii de plevusca. Cei mai mari pesti care traiesc in Bahlui nu depasesc 15 centimetri lungime. Nimeni nu indrazneste sa-i manince, dar pescarii impatimiti sustin ca "plevusca de Bahlui" este o momeala excelenta pentru pestii mai mari din alte cursuri de apa.
    Curatarea ar costa putin peste doua miliarde de lei
    "Ziarul de Iasi" a contactat mai multi specialisti, care au schitat citeva posibile planuri de amenajare pentru Bahlui. Am aproximat chiar costurile pentru fiecare solutie adoptata. Prima varianta, si cea mai ieftina, consta in curatarea albiei. Daca luam in calcul faptul ca, in ultimii aproape 40 de ani, pe fundul albiei s-a depus un strat de 30 cm de sedimente, obtinem un volum total de aproape 42.000 mc aluviuni care trebuie eliminate. Conform estimarilor facute de inginerul Dumitru Burlacu, de la Institutul de Studii, Proiecte si Imbunatatiri Funciare (ISPIF), costul dragarii unui metru cub de sedimente, al uscarii partiale si al transportarii ulterioare intr-o zona de depozitare este de aproape 40.000 lei. "La acesta trebuie adaugat un procent de 20% reprezentind cheltuieli de proiect, organizare de santier si alte servicii ale executantului. Se ajunge la o valoare de aproximativ 50.000 lei/mc sediment", a explicat, acum citva timp, Burlacu. Prin urmare, decolmatarea albiei Bahluiului ar costa in jur de 2,1 miliarde lei, cit o vila mai aratoasa. Problema principala nu ar fi insa curatarea albiei, ci mentinerea ei curata. In amonte exista mai multi poluatori. Solutia ar fi ca principalii poluatori sa fie obligati sa se doteze cu statii de epurare a apei.
    Cit ar costa transformarea ca la carte a Bahluiului
    A doua varianta presupune transformarea Bahluiului intr-o mica Sena, cu promenade si cafenele pe margini, cu pesti si chiar cu posibilitatea de a deveni cale navigabila. Astfel, albia riului ar urma sa fie betonata pe o lungime de circa 10 kilometri. "Deschiderea medie a albiei este de 50 de metri. Dintre acestia, 10 metri sint luciu de apa. Un metru patrat de beton turnat costa circa 360.000 de lei. Inmultit cu 40 de metri de maluri, rezulta ca un metru liniar de albie betonata costa aproximativ 14,5 milioane de lei", a explicat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. Calculat pentru o lungime de 10 kilometri, patul de beton ar urma sa coste 145 de miliarde de lei. De asemenea, si aleile de pe marginea riului ar trebui asfaltate. Urmind acelasi rationament, la un cost de 340.000 de lei/mp de asfalt si 6 metri latimea insumata a trotuarelor, rezulta ca asfaltarea ar costa 2 milioane de lei/metrul liniar, deci 20 de miliarde de lei pentru intreaga portiune. Dotarea cu mobilier urban, adica felinare de epoca si banci, ar fi un mizilic comparativ cu sumele vehiculate anterior. Astfel, luind in calcul plasarea pe portiunea centrala a riului, de 2 kilometri, la o frecventa din 20 in 20 de metri, a pieselor de mobilier urban, rezulta ca intreaga promenada va costa circa 3 miliarde de lei. Pe splaiurile Bahluiului ar putea fi aduse tonetele de carte din centrul orasului, dupa cum propunea, in urma cu un an, fostul primar Constantin Simirad. "Daca ar fi sa ne luam dupa parizieni, ar trebui sa-i insiram pe toti anticarii pe malul Bahluiului", spunea atunci Simirad. O amenajare completa care ar costa circa 170 de miliarde de lei. Adica de doua ori pretul Ateneului din Tatarasi.
    Primarul ia in calcul fondurile europene
    O varianta secundara, care ar putea fi aplicata independent de planurile prezentate mai sus, presupune crearea unei "perdele verzi". Practic, spatiile verzi de pe splaiurile Bahluiului ar urma sa fie refacute, cu eforturi financiare minime. Primaria dispune de pepiniera proprie, de unde isi poate procura material saditor, iar ca forta de munca pot fi folositi cei 500 de beneficiari ai venitului minim garantat, obligati prin lege sa presteze munca in folosul comunitatii. Aceasta varianta ar rezolva din start doua probleme: pe de o parte ar imbunatati aspectul dezolant, apoi ar reduce mirosurile neplacute.
    Toate aceste planuri de amenajare a Bahluiului pot fi puse in practica prin colaborarea institutiilor interesate, pentru atragerea unor finantari de la Guvern sau chiar a unor finantari externe. Uniunea Europeana aloca anual sume imense, de sute de milioane de euro, mare parte nerambursabile, pentru proiecte de mediu. La modul ideal, pe ieseni s-ar putea sa nu-i coste nici un ban, dupa cum a aratat primarul Gheorghe Nichita. "Trebuie sa evaluam intr-o prima faza situatia, printr-un studiu de specialitate, apoi sa cautam sa obtinem finantarea necesara. Am putea sa «marsam» pe componenta de protectie a mediului, caz in care am avea sanse bune sa atragem bani europeni", a subliniat Nichita.
    CUM ESTE IN ALTE ORASE?
    Alte orase mari din Romania, comparabile ca marime cu Iasul, au investit sau au planuri concrete pentru valorificarea cursurilor de apa. Clujul cu Somesul, Oradea cu Crisul, Aradul cu Muresul, Timisoara cu Bega si Bacaul cu Bistrita ar fi doar citeva exemple.
    Vaporase de agrement la Timisoara
    In strategia de dezvoltare a Primariei Timisoara exista citeva planuri si pentru amenajarea riului Bega care strabate orasul. Acum, in zona centrala a orasului pe unde trece Bega, malurile sint betonate, iar pe cursul de apa plutesc primavara si vara vaporase de agrement. Parcurile si terasele pe malurile Begai ar fi alte amenajari deja facute. Periodic, riul este curatat de murdarie. "Asociatia pescarilor a facut un proiect de repopulare a canalului cu peste", a declarat pentru "Ziarul de Iasi" Dorel Borza, viceprimarul Timisoarei. Intr-adevar, acum citeva saptamini, in cursul ce strabate orasul au fost aruncate sute de exemplare de pesti. In strategia Primariei, de pe site-ul oficial, se prevede pentru viitorul apropiat reamenajarea canalului Bega pentru transportul naval de marfuri. Modernizarea si intretinerea Padurii Verzi si a zonei de agrement urban dezvoltata pe malurile canalului Bega este un alt proiect.
    In Crisul ce trece prin Oradea se investesc 300 miliarde lei
    La Oradea se lucreaza puternic la amenajarea riului Crisul Repede. Astfel, exista un proiect de 300 miliarde lei numai pentru cursul Crisului ce trece prin oras. "Se deruleaza de anul trecut. Pina acum am reusit ca intr-un cartier sa amenajam un debarcader. Astfel, vara aici oamenii se plimba cu vaporasul", a declarat Petru Filip, primarul din Oradea. Acesta a adaugat ca finantarea este suportata din fonduri guvernamentale, de la Ministerul Mediului. Acesta este al doilea an al proiectului in care se vor amenaja malurile, aleile, urmind ca anul viitor investitia sa fie finalizata. "Pe maluri se vor deschide complexe de agrement. Va fi o zona extraordinara de petrecere a timpului liber din week-end", a mai spus primarul Filip.
    Pescuit si sporturi nautice in Cluj
    La Cluj, albia Somesului e betonata de acum 50 de ani. Insa autoritatile au lucrat la amenajarea zonelor de agrement. "Intr-un cartier pe unde trece riul, avem alei amenajate, peluze cu iarba unde clujenii ies la picnic, la o bere. In alta zona am amenajat pe unul din maluri un parc cu alei unde oamenii isi pot plimba ciinii. Iar pentru pescari am realizat 3 lacuri populate abundent cu peste, dar unde se pot practica si sporturi nautice", a declarat viceprimarul Clujului, Mircea Gavrila.
    Bahluiul e in penultima clasa de poluare
    Apele de suprafata sint incadrate in cinci clase de poluare, in functie de substantele chimice care se gasesc in apa. In urma analizelor periodice ale Directiei Ape Prut pentru cinci grupe de indicatori - regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, metale si substante toxice organice -, Bahluiul este incadrat intre clasa a patra si a cincea. Cu cit un curs de apa este incadrat la o clasa mai mare, cu atit este mai poluat, ultima fiind clasa degradabila. "Valorile analizelor variaza in functie de anotimp, zona, temperatura. Apa din Bahlui poate fi folosita doar in piscicultura si agricultura", a declarat Nicolae Trofin, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Iasi. Conform buletinului de calitate a apelor prezentat lunar de Directia de Ape Prut, in martie 2004, clasa a patra a Bahluiului este dictata de regimul de oxigen si nutrienti. Poate cel mai important indicator cu efecte imediate asupra faunei este oxigenul dizolvat. Reprezentantii directiei au spus ca, in cazul in care acest indicator depaseste o anumita valoare, supravietuirea pestilor este imposibila. In Normativul privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata, aprobat prin Ordinul 1.146 din 2002, se stabileste ca limita a indicatorului de oxigen 4 mg/l. Din analiza din data de 13 aprilie anul curent a DAP reiese ca acest indicator a fost depasit, inregistrindu-se in aval de statia de epurare de la Dancu o valoare de doar 3,60 mg/l. "In acest caz se resimte puternic influenta statiei de epurare a municipiului Iasi, care evacueaza ?n apa riului Bahlui un debit semnificativ de ape uzate insuficient epurate", se mentioneaza in buletinul de calitate a apei emis de DAP. In media lunara, acest indicativ se incadreaza in norme. In afara de statiile de epurare ale RAJAC care alimenteaza cu apa orasele Hirlau, Tirgu Frumos, Podu Iloaiei, Iasi, gradul de poluare a Bahluiului mai este intretinut si de solurile peste care trece. "Pina in 1989 s-au depus namoluri cu azotati si fosfati care continua sa deterioreze apa si in prezent", a explicat Corneliu Zait, purtatorul de cuvint al DAP.
    Pina in 2015, Bahluiul ar urma sa lege Iasul de Marea Neagra
    Un plan grandios este transformarea Bahluiului in riu navigabil. Planul este aproape incredibil, pentru ca, transformate in canale navigabile, Bahluiul si apoi Prutul ar trebui sa faca legatura Iasului cu Marea Neagra. Pentru acest plan, pe harta Iasului ar urma sa apara doua porturi, iar Prutul ar deveni o rezervatie naturala in prelungirea Deltei Dunarii. Toate acestea au termenul initial de finalizare 2015. Programul de Amenajare Teritoriala a Judetului Iasi (PATJ), intocmit de firma "Habitat Proiect", unde este inclus si acest proiect, a fost initiat, finantat si aprobat de Consiliul Judetean. Printre problemele cu care se confrunta in momentul actual Iasul, cei care au elaborat programul identifica "lipsa circulatiei fluviale pe riul Prut, intre Stinca-Costesti si Dunare" si "lipsa circulatiei pe riul Bahlui". Solutiile prevad amenajarea riului Prut pentru navigatie, infiintarea unui port la Prisecani si regularizarea si transformarea in canal navigabil a riurilor Jijia si Bahlui, cu port la Iasi, in zona Tutora -Cristesti. Tronsonul care poate deveni navigabil este Bahlui - Jijia, intre satul Cristesti si Prut, pe o lungime de aproximativ 12 kilometri. Lucrarile ar presupune largirea canalului si crearea unei adincimi de macar 3 metri, pentru vasele sau barjele de tonaj mediu. Un alt atu al acestui obiectiv ar fi si dezvoltarea turismului, prin posibilitatea organizarii de croaziere cu ambarcatiuni mici, de agrement. Tot in aceasta aceasta zona este prevazuta si amenajarea unei dane portuare. In acelasi timp, daca si albia riului Prut va fi amenajata, transportul de marfa pe apa de la Iasi la Galati sau Constanta ar deveni realizabil. Sint planuri mai vechi, preluate din perioada comunistilor. Chiar daca au identificat solutiile, specialistii ieseni nu au avut curajul sa avanseze costul exact al lucrarilor. Acestea ar ajunge undeva la ordinul a zeci de milioane de dolari, iar finantarea se poate face prin programe guvernamentale sau programe ale Uniunii Europene.
    Cind au aparut primele idei cu Bahluiul navigabil
    - Inca din anul 1785, pe vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, se vorbea, intr-unul dintre rapoartele catre conducator, despre "(...) realizarea unui canal navigabil care va trece prin Iasi". Raspunsul secretarului domnitorului, contele
    d’Hauterive, a fost nefavorabil: "(...) Ce alt s-ar putea trimite din Iasi decit noroi?"
    - Ideea a fost reluata totusi, in 1832, articolul 158 din Regulamentul Organic prevazind: "Siretul si Prutul (...) trebuie a se curati si a se face mai indeminatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicatie, de pilda unirea Siretului cu Prutul prin riul Bahlui, care ar fi de mare folos si pentru comercia capitalei".
    - Dupa mutarea, in 1862, a capitalei Principatelor Unite de la Iasi la Bucuresti, Mihail Kogalniceanu cerea compensatii economice pentru fosta capitala a Moldovei, intre care si realizarea canalului navigabil Bahlui-Prut, prin care Iasul sa devina "port-franc".inregistrindu-se in aval de statia de epurare de la Dancu o valoare de doar 3,60 mg/l. (Mihai POPA, Felix GUZGA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Grilă de lectură pentru conflictul din Orientul Mijlociu

    Alexandru LĂZESCU

    Grilă de lectură pentru conflictul din Orientul Mijlociu

    Încercând să revină la formulele tradiţionale de abordare în chestiunea conflictului israeliano-palestinian, formule care au eşuat de fiecare dată în trecut, şi la negocierile cu Iranul, administraţia Biden nu a făcut decât să destabilizeze şi mai mult situaţia din regiune facilitând probabil ascensiunea grupării teroriste Hamas.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Eu, El, Supremul

    Nichita DANILOV

    Eu, El, Supremul

    În ciuda dansului diplomatic mai mult sau mai puţin impus din afară, fiecare parte stă la cotitură şi aşteaptă ca partea adversă să facă un pas greşit şi să clacheze.

    Plugarul şi moartea

    Dana ȚABREA

    Plugarul şi moartea

    Nu e foarte evident ce se petrece în Plugarul şi moartea deoarece, dincolo de revolta protagonistului faţă de fenomenul morţii - o revoltă deopotrivă disperată şi sfidătoare - sau de justificările aduse de personajul Moartea, nu avem o poveste aşa cum poate ne-am fi aşteptat. Cu toate acestea, datorită proiecţiilor şi a filmărilor, unele realizate de sus, a modului în care se jonglează cu decorul din scenă şi cu cel proiectat, deşi oarecum static, luând forma unei meditaţii de scenă, spectacolul are un ritm al său, chiar dacă unul mai mult interior, la care contribuie culorile, formele, hiperbolele artistice (imagini supradimensionate) şi sunetele.

    Cale bătută de la ţară la oraş

    Michael ASTNER

    Cale bătută de la ţară la oraş

    Gata. Bagajele-s făcute.

    pulspulspuls

    Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

    PULS

    Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

    Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

    Caricatura zilei

    WC spațial

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.