anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 13.08.2022

Printul Dimitrie Sturdza a intrat in posesia castelului din Popesti

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    In luna mai a acestui an, printul Dimitrie Sturdza, descendent din familiile de domnitori Cantacuzino, Mavrocordat si Sturdza, a formulat o cerere catre Judecatoria Iasi, in care solicita constatarea calitatii sale de mostenitor al imobilului cu 36 de camere situat in Popesti, fosta proprietate a bunicii sale Olga Sturdza. Dimitrie Sturdza locuieste la Zürich (Elvetia), si actiunea judecatoreasca a introdus-o prin intermediul cabinetului de avocatura Niculae Tanasescu, din Bucuresti. Castelul se afla in vecinatatea soselei Iasi - Madirjac, in apropiere de Podu-Iloaiei. Printul a chemat in judecata Prefectura Iasi, Consiliul Judetean si Consiliul Local Popesti, solicitind instantei sa constate ca, in calitate de mostenitor, a dobindit dreptul de propietate asupra imobilului si obligarea partilor de a-i lasa bunul in deplina proprietate plus inscrierea in cartea funciara. Dimitrie Sturdza a specificat ca nu solicita cheltuieli de judecata. Dupa cum argumenta in actiunea introdusa in jusititie, Dimitrie Sturdza este nepotul pe linie dreapta al Olgai Sturdza, nascuta Mavrocordat, aceasta mostenind imobilul prin testament de la mama sa, Lucia Cantacuzino. Dupa reforma agrara din 1945, domeniile castelului de la Popesti masurau 50 de hectare. La scurt timp de la preluarea puterii de catre comunisti, Olga Sturdza a fost arestata, fiind intemnitata timp de un an. Prin Decretul 83/1949, castelul a fost trecut abuziv in propietatea statului. In calitate de presedinte al Consiliului National al Orfanilor de Razboi, Olga Sturdza a reusit sa emigreze la inceputul anilor '60 in Franta, fiind sprijinita personal de generalul Charles de Gaulle. Decedata in 1971, ea a lasat mostenire domeniile de la Popesti nepotului sau, Dimitrie Sturdza, care, din 1997, se ingrijeste personal de conservarea palatului, ajuns intr-o stare avansata de degradare. Autoritatile locale chemate in judecata de printul Sturdza au fost de acord in fata instantei ca imobilul sa intre in posesia mostenitorului de drept, motivul principal fiind acela ca nu sint fonduri pentru conservarea si intretinerea acestuia. In anii trecuti, dupa evacuarea in 1995 a copiilor orfani, abandonati sau bolnavi care au fost adapostiti multa vreme in aceasta casa princiara, Inspectoratul Judetean pentru Cultura a incercat transformarea palatului intr-un centru european de cultura, initiativa nefiind pusa in practica din cauza lipsei banilor. Judecatoria Iasi a admis in final cererea printului Dimitrie Sturdza, hotarind ca imobilul din Popesti sa fie trecut in propietatea acestuia, in calitate de mostenitor legal. (Dan ISTRATE)
    Cine este Dimitrie Sturdza
    Familia Sturdza este atestata documentar in Moldova din secolul al XV-lea. Doua secole mai tirziu, Sturdzestii sint innobilati in Transilvania de catre principele Mihai Appafi. In acelasi secol, XVII, Chiriac Sturdza a asigurat perpetuarea familiei prin doi dintre fiii sai: Ioan si Sandu. Acestia vor sta la baza celor doua ramuri genealogice ale familiei. Ioan este stramosul lui Mihail Sturdza, domn al Moldovei intre 1834 si 1849. Sandu este sursa ramurii cadete, din care se trag Ionita Sandu Sturdza, domn al Moldovei inaintea lui Mihail Sturdza si adversar politic al acestuia. Familia a dat si un prim-ministru, pe D.A. Sturdza, liderul PNL intre 1892 si 1908.
    Dimitrie Sturdza se trage din ramura care porneste de la Ioan Sturdza. Dimitrie s-a nascut la Iasi, la 12 octombrie 1938. A fost botezat de regina Elena si de fiul acesteia, Mihai, la Popesti. Scoala primara a facut-o la Bucuresti, la Liceul Francez. I-au placut matematica si istoria. Razboiul l-a facut sa intrerupa scoala si i-a indemnat familia sa paraseasca tara. Initial, a ajuns in Norvegia, apoi s-a stabilit in Elvetia. O vreme si-a ocupat timpul facind sport: intii schi si, mai apoi, dupa un accident, tenis. A absolvit Facultatea de Fizica Atomica in Lausanne. In 1968, se casatoreste cu Monique Wagner, cu care are doi copii.
    Dimitrie Sturdza este acum om de afaceri. Firma sa de produse cosmetice, "Desse", este cea mai puternica din ramura in Elvetia, avind sucursale in 16 tari.
    top Local News

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Pohtiţi la fotbal!

    Nicolae GRECU

    Pohtiţi la fotbal!

    N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

    opinii

    Mitocanul de la volan (I)

    Eugen MUNTEANU

    Mitocanul de la volan (I)

    Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

    Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

    Aurelian-Petruș PLOPEANU

    Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

    Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

    O limbă din prefabricate

    Alexandru CĂLINESCU

    O limbă din prefabricate

    Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

    pulspulspuls

    O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

    O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

    Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

    Caricatura zilei

    Ambulanța

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.