anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Unde odihnesc acum statuile iesene ale Epocii de Aur

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Pe locul doi dupa Bucuresti, judecind dupa numarul statuilor sale de for public, Iasul nu s-a intrecut insa sa-i reprezinte pe ideologii materialismului dialectic si istoric, "Epoca de Aur" nelasind prea multe "urme" in piatra. Asa se face ca iesenii nu prea au avut ce cobori de pe soclu dupa decembrie 1989. Mult mai numeroase au fost "epurarile" cu patru decenii mai devreme, cind oamenii "noii ordini" au trimis la topit statui precum cea a lui Titu Maiorescu ori a lui A. D. Xenopol. In 1990, Statuia Eroului Sovietic Eliberator, aflata in dreptul Parcului Expozitiei, pe bulevardul Copou, a fost stramutata, in liniste, pentru a menaja susceptibilitatile vecinilor din rasarit, in Cimitirul Eternitatea. Asezata in apropierea mormintelor soldatilor sovietici, statuia a ajuns "in locul care i se cuvenea", dupa cum apreciaza profesorul Gheorghe Macarie, critic de arta. "Dezvelirea acestei statui, care a avut loc in 1945, a ramas multa vreme in amintirea celor prezenti. Cind a fost indepartata pinza care acoperea monumentul, s-a produs rumoare in public, ceea ce i-a contrariat pe reprezentantii ambasadei sovietice ", povesteste Gheorghe Macarie. Amuzamentul asistentei era justificat de faptul ca statuia avea in jurul gitului un ceas mare de bucatarie. Cineva se strecurase in timpul noptii care a precedat dezvelirea si atirnase ceasul de gitul statuii. "Rusii obisnuiau sa ceara ceasurile celor pe care-i intilneau, si daca acestia refuzau sa li-l dea puteau ajunge chiar sa-i impuste pe «neascultatori». Nu intimplator, Constantin Tanase, artistul de revista, avea mare succes cu cupletul «De la Nistru pin' la Don, / Davai ceas, davai palton»", spune Gheorghe Macarie.
    Chiar daca mai "nevinovate", reprezentind infratirea dintre tarani, muncitori si intelectuali, patru statui au fost coborite de pe Universitatea "Al. I. Cuza" si "depuse", in bucati, in Gradina Botanica, atit pe motive ideologice dar si pentru ca prezenta lor pe Universitate ameninta siguranta celor care treceau prin fata institutiei. Otelarul, taranca, studenta si intelectualul, depusi, in bucati, pe una din aleile gradinii botanice, au fost sculptati in granit, doi cite doi. Statuile sint atribuite de catre unii lui Iftimie Barleanu. Potrivit profesorului Gheorghe Macarie, statuile sint realizate de sculptorul Constantin Baraschi. Doua statui inca mai neutre decit cei patru "eroi" depusi in Gradina Botanica se mai afla in dreapta si in stinga partii din fata a antablamentului aripii din dreapta a cladirii Universitatii. Cea din extremitatea de jos a cladirii, "Femeia ginditoare", executata de Zoe Baicoianu, este din punct de vedere artistic o lucrare de valoare, in cealalta extremitate a cladirii pastrindu-se ultima dintre lucrarile din sec. XIX care au impodobit cladirea, reprezentare alegorica a stiintei. (Daniela IRIMIA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    O reformă care nu se va face (II)

    Cătălin ONOFREI

    O reformă care nu se va face (II)

    Poveste cu doi înecaţi.

    opinii

    Mahalaua digitală

    Florin CÎNTIC

    Mahalaua digitală

    Deşi nu prea îmi pierd timpul cu comentariile sterile de pe social media, nu încetez să mă minunez de ticăloşia, prostia delirantă şi reaua credinţă care parazitează până la sufocare opiniile articulate, chiar dacă uneori provocatoare din bula mea, ale lui Dan Alexe, Sorin Ioniţă sau Mădălin Hodor. Când scriam acest text, în urmă cu foarte mulţi ani, credeam că se va atenua în timp cotcodăceala otrăvită a smintiţilor care intervin obraznic şi contondent pe internet. După cum vedem azi, maladia s-a agravat.

    A plecat ministrul. Ce ne facem?

    Ioan Alexandru TOFAN

    A plecat ministrul. Ce ne facem?

    Aşadar, o lege scurtă şi clară (150 de pagini sau chiar 120 este deja prea mult), generală şi fără elanuri civilizatoare, împreună cu o responsabilitate mare acordată celor care predau şi învaţă. Nu ştiu dacă este soluţia potrivită. Dar măcar ne putem gândi la ea, ca alternativă la începuturile care nu se mai termină ale reformelor din educaţie şi la legile care vor să fie săpate în piatră cu mina de la pix.

    Despre copilărie (I)

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    Despre copilărie (I)

    Copilăria mea a coincis cu primii ani ai deschiderii „domniei” lui Ceauşescu, când se instaurase o efervescenţă în societatea românească. M-am gândit să povestesc despre perioada aceea, fiindcă este bine să nu uităm învăţămintele de atunci. 

    pulspulspuls

    Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

    Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

    Astăzi vom trece în revistă câte ceva din comportamentul hormonal de vârsta aproape septuagenară a unor dezvoltatori imobiliari din târgul nostru, stimaţi telespectatori. 

    Caricatura zilei

    Tractorul

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.