Interviu cu Jerry Lindbergh, reprezentantul guvernului suedez, care incearca sa vanda Romaniei avionul de lupta Gripen
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 23.01.2021

Interviu cu Jerry Lindbergh, reprezentantul guvernului suedez, care incearca sa vanda Romaniei avionul de lupta Gripen

"Politica joaca un rol important in achizitiile militare"

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Iesirea din serviciu a flotei de avioane de lupta de productie ruseasca MiG 21 pana in 2015 a pus presiune pe Ministerul Apararii care se vede nevoit sa gaseasca fonduri pentru inlocuirea avioanelor rusesti. Solutia gasita de actualul ministru al apararii, Corneliu Dobritoiu, este achizitionarea de aparate de productie americana F 16 second hand din Olanda sau Portugalia, cu speranta ca, intr-un viitor indepartat vom putea achizitiona aparate de generatia a cincea F 35, aflate acum in teste in SUA. Contracandidatii din cursa pentru dotarea Fortelor Aeriene cu noi aparate de lupta, nu se gandesc sa renunte la competitie si sunt gata sa faca noi concesii pentru a obtine contractul. Jerry Lindbergh, reprezentantul guvernului suedez, care incearca sa vanda Romaniei avionul Gripen, ne-a precizat pozitia sa in cadrul unui interviu acordat Ziarului de Iasi.

    R: Potrivit unor declaratii recente ale minstrului apararii, Corneliu Dobritoiu, Romania pare sa fi decis sa achizitioneze avioane de vanatoare americane F 16, la mana a doua din Olanda sau Portugalia. Care este pozitia Suediei in aceasta problema avand in vedere ca de mai multi ani guvernul dumneavoastra incearca sa vanda Romaniei aparate Gripen?

    JL: Am auzit zvonurile cum ca Romania este interesata de avioane F-16 la mana a doua. Personal, cred ca este un lucru bun faptul ca Romania isi analizeaza toate optiunile posibile. Dar, din punctul meu de vedere, as dori sa spun ca, daca Romania cauta un avion de vanatoare nou, avionul Gripen, alaturi de pachetul pe care il putem oferi - training, cooperare industriala si finantare - reprezinta o oferta greu de depasit.

    R: Si offsetul (contractul de offset insoteste contractul de achizitie de tehnica militara si garanteaza cumparatorului ca va beneficia de investitii echivalente cu valoarea contractului de achizitie de armament-n.r.)?

    JL: Pentru a clarifica, eu reprezint guvernul suedez, iar offsetul este gestionat de Saab, asadar nu eu sunt persoana in masura sa vorbeasca despre asta. Insa un contract cu Saab ar garanta un offset de 100% din valoarea totala a contractului. Dar in ceea ce priveste proiectele specifice, va trebui sa ii intrebati pe cei de la Saab. Si as mai dori sa adaug, in ceea ce priveste sistemul Gripen... cred ca Romania ar trebui sa analizeze toate optiunile posibile, inclusiv avioanele F-16 la mana a doua de oriunde ar fi ele, dar daca Romania doreste un avion nou, sistemul Gripen este cel mai modern de pe piata si cel mai eficient din punct de vedere al costurilor.

    R: Ati luat in considerare oferirea de avioane second-hand din dotarea Fortelor Aeriene Suedeze?

    JL: Nu, Fortele Aeriene Suedeze au nevoie de avioanele pe care le au in prezent.

    R: Olanda ofera Romaniei avioane dupa ce i-a blocat aderarea la Schengen. Credeti ca exista vreo legatura intre cele doua evenimente?

    JL: Chiar nu am idee si nu pot face speculatii in legatura cu asta. Dupa cum am mai spus, consider ca e bine ca toate optiunile sa fie analizate.

    R: Exista in prezent schimbari fata de ultima oferta a guvernului suedez?

    JL: Da, fata de oferta pe care am prezentat-o ultima data - asta a fost cu cativa ani in urma - exista desigur schimbari... Avionul a fost dezvoltat si el in permanenta. Astfel ca aceasta este o oferta care trebuie actualizata constant. Am dori sa facem parte dintr-un proces transparent si sa ne putem actualiza oferta.

    R: Si cand va fi actualizata oferta?

    JL: Nu va pot spune cu exactitate in momentul de fata, deoarece depinde de reactia Romaniei, daca guvernul roman doreste ceva anume.

    R: Cand a trimis guvernul Romaniei ultima cerere de informatii referitoare la avionul Gripen?

    JL: Trebuie sa verific, dar daca nu ma inseala memoria, s-a intamplat in 2008. Am raspuns respectivei cereri, am actualizat-o in 2009 si 2010, insa nu s-a mai intamplat nimic de atunci.

    R: Nicio discutie, niciun contact?

    JL: Nu, am avut cateva intalniri la momentul respectiv, dar de atunci nu s-a mai intamplat nimic, nicio discutie. Intelegem nevoia de a evalua avioanele F-16 la mana a doua si asa mai departe... Dar este foarte important sa stiti ca Suedia este in continuare foarte interesata sa aduca Romania in comunitatea Gripen. Romania ar fi un membru apreciat in familia Gripen.

    R: Recent, au existat discutii cum ca Romania, Bulgaria si Croatia ar putea cumpara avioane impreuna. Ati luat in considerare posibilitatea unui pachet pentru toate cele trei tari?

    JL: Ideea este ca momentul cumpararii nu conteaza atat de mult - daca cele trei tari cumpara in acelasi timp sau nu - economiile se vad in stadiul operational, cand deja ai avionul. Desigur, pentru sistemul Gripen avem deja un program de pooling & sharing care functioneaza foarte bine.

    R: Ce inseamna asta mai exact - ca ungurii si cehii impart ceva?

    JL: Da, toti utilizatorii de Gripen impart piese de schimb. Teoretic, asta inseamna ca daca Fortele Aeriene Thailandeze au nevoie de un motor nou, il vor primi dintr-un stoc central si va fi un motor ce a apartinut unui Gripen maghiar sau suedez. Asta e frumos la sistemul Gripen.

    R: In afara de avionul Gripen, mai negociati si alt contract cu Romania?

    JL: Stiu ca Saab are afaceri in Romania, dar guvernul suedez nu poarta in prezent negocieri decat privitoare la Gripen si tot ce presupune sistemul Gripen.

    R: De unde ar veni finantarea?

    JL: Finantarea este inclusa in aceasta parte. Daca ma intrebati de o finantare pe termen lung, nu e nicio problema, putem imprumuta bani de la propriul guvern - putem imprumuta bani Romaniei, cu o dobanda mica si rate pe mai multi ani.

    R: Daca Romania nu are bani sa plateasca, este posibila o perioada de gratie?

    JL: Exista posibilitatea unei perioade de gratie, dar cu cat este mai lunga, cu atat va fi mai scump. Cel mai bine este sa se inceapa cu o plata. Dar pentru a va raspunde - da, Suedia poate oferi o finantare avantajoasa pe termen lung.

    R: Ati mai avut recent vreo discutie cu oficialii Romani, dupa ce au anuntat ca vor trimite o comisie de specialitate in Portugalia? V-au mai contactat?

    JL: Nu, nu ne-au contactat. Am auzit doar zvonuri, nu stiu daca au fost intr-adevar acolo, dar nu am auzit nimic in legatura cu asta.

    Ce este important atunci cand vine vorba de avioane de lupta, in afara de a-si indeplini misiunea, importanta este economia facuta, pentru ca trebuie sa iti permiti sa utilizezi un astfel de avion, altfel nu ai ce face cu el. Iar un sistem la mana a doua, unul vechi, poate parea mai avantajos la inceput, dar in majoritatea cazurilor nu este asa, din cauza costurilor de intretinere si asa mai departe. In acest pachet nu este important doar costul de achizitie, deoarece va fi si un cost anual de operare, iar daca ai un cost operational scazut, poti face economii mai repede, asta desigur cu un sistem nou.

    R: Credeti ca politica este importanta in cazul achizitiilor militare?

    JL: Da, cred ca joaca un rol important.

    R: Deci asta ar explica interesul Romaniei pentru F-16?

    JL: Da, sunt convins ca asta explica o parte din interesul pentru F-16.

    Ar fi interesant de stiut si faptul ca noi putem livra avioanele foarte repede, perioada normala de livrare e de 24 de luni, dar am reusit acest lucru si mai repede cu unii clienti, deci este negociabil. Daca e nevoie de o solutie urgenta, exista varianta de leasing sau imprumut, totul este negociabil. Noi, suedezii, ne pricepem la gasit solutii, trebuie doar sa stim problema.

    Deseori se pune problema NATO. Oamenii cred ca, pentru ca Suedia nu este membru NATO, ar fi o problema in ceea ce priveste avioanele Gripen, dar Cehia si Ungaria sunt membre NATO si utilizeaza Gripen. Suedia este un partener de incredere. Nu vom fi niciodata la fel de mari ca, de exemplu, SUA si nu putem face nimic in privinta asta, dar putem colabora foarte bine si putem impartasi informatii. De asemenea, foarte important este faptul ca, in cadrul sistemului Gripen, fiecare client are dreptul sa isi spuna parerea si poate influenta urmatorul pas al procesului de dezvoltare. Avem intalniri anuale la diferite nivele in cadrul grupului de utilizatori Gripen - de la sefi ai Fortelor Aeriene, pana la piloti si tehnicieni - unde discutam si impartasim experientele operationale, pentru a fi cat mai puternici cu putinta ca grup.

    R: Cate tari fac parte din acest grup?

    JL: Toti cei cinci utilizatori de Gripen fac parte din grup. Africa de Sud este in grupul de utilizatori, dar nu si in cel de pooling & sharing. Africa de Sud nu e un client sau partener tipic. Ei nu au cumparat avioanele de la guvernul suedez, ci direct de la Saab. Deci este posibila si o achizitie directa, dar este mult mai avantajos ca aceasta sa fie facuta prin guvernul suedez, exista mai multa siguranta. Iar daca cineva nu doreste sa faca parte din programul de pooling & sharing, si acest lucru este posibil.

    R: Mai sperati ca veti incheia acest contract in Romania?

    JL: Absolut. Deja avem parteneri Gripen in regiune, deci ar fi foarte usor sa gasim solutii regionale avantajoase pentru a reduce costurile. De asemenea, Romania are Forte Aeriene care se bucura de o traditie lunga si aveti experienta chiar si in producerea propriului avion. Asadar, Romania ar fi un membru de valoare in program. Nu suntem activi peste tot, suntem activi acolo unde vedem oportunitati, dar si in cazul partenerilor cu care consideram ca am colabora bine - totul trebuie sa fie reciproc avantajos.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Ce model alegem?

    Nicolae GRECU

    Ce model alegem?

    În speranţa că sportul românesc va redeveni el însuşi un model în Europa, înclinăm spre Slovenia.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Un corifeu al „gândirii politice corecte”- Noam Chomsky (II)

    Eugen MUNTEANU

    Un corifeu al „gândirii politice corecte”- Noam Chomsky (II)

    Sunt evidenţiate în continuare accentele antiamericane şi antioccidentale din discursul public al reputatului om de ştiinţă.

    Prudenţi, nu fricoşi; blânzi, nu naivi

    pr. Constantin STURZU

    Prudenţi, nu fricoşi; blânzi, nu naivi

    În contextul primei trimiteri a ucenicilor la propovăduire, Domnul le spune, între altele: "Iată, Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi, dar, înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii" (Matei 10, 16). Imaginea unei oi aflate în mijlocul lupilor stârneşte frisoane, mai ales printre credincioşii îngrijoraţi de mersul actual al lumii. Însă mesajul e mai degrabă sursa unei mari nădejdi. Căci nu ne cere Mântuitorul să acţionăm precum "lupii" - grupaţi în haite, agresivi, sălbatici -, ci să cultivăm ascultarea şi blândeţea specifice "turmei celei cuvântătoare".

    O poveste sordidă

    Alexandru CĂLINESCU

    O poveste sordidă

    Dezvăluirea a fost făcută prin intermediul unor cărţi, literatura, substituindu-se actului de justiţie, având aşadar - teoretic cel puţin - şi o funcţie terapeutică. Ceea ce nu-i absolvă pe cei care, din inconştienţă, din spirit de castă ori din dorinţa de a provoca au tolerat sau chiar au încurajat tot felul de aberaţii.

    pulspulspuls

    Pe senatoarea Baubau de la Iaşi ştim bine că o ştiţi. Dar pe mama ei?

    Pe senatoarea Baubau de la Iaşi ştim bine că o ştiţi. Dar pe mama ei?

    Câteva informaţii pe azi şi despre noii aleşi ai ieşenilor mai puţin cunoscuţi publicului în ce priveşte viaţa lor privată. 

    Caricatura zilei

    Cerere

    Editia PDF

    Bancul zilei

    In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

    Parteneri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.