Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Inventatorii ieseni, intre iluzie si afaceri

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Saptamina viitoare, pe 26 aprilie, inventatorii sarbatoresc Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Unii dintre cercetatorii ieseni vor  marca aceasta zi prin medaliile si diplomele obtinute la Saloanele de Inventica, altii prin cifra de afaceri a firmelor pe care le-au creat pentru a-si materializa descoperirile. La Iasi isi desfasoara activitatea o serie de intreprinderi private, care au aparut din necesitatea de implementare a inventiilor si care lucreaza in acest regim. Unul dintre cercetatorii ieseni care au hotarit sa devina "patronii" propriilor inventii este Constantin Chirita, director  la "Hydramold", unul dintre inventatorii care au descoperit si secretul afacerilor. Reteta acestuia este foarte simpla, "inventiile mele sint pentru oameni, le proiectez cu gindul la ei, la cerintele pietei", spune el. Aceasta este diferenta dintre Constantin Chirita si alti inventatori "de parada" care "creeaza iluzii", spune el, si ale caror descoperiri ramin la etapa de brevet din cauza orgoliilor. De partea cealalta sint inventatorii ale caror idei au ramas in laborator in slujba tinerilor. Dan Cascaval, profesor la Faculatatea de Chimie din cadrul UTI, crede ca inventatorii au o misiune speciala, si anume aceea de a crea, unii creeaza pentru piata, iar altii pentru stiinta si educatia tinerilor.

    Problema cu fondurile europene

    "Iasul este de mai bine de 40 de ani lider la acordarea brevetelor de inventie", a declarat Boris Plahteanu, directorul Institutului National de Inventica. Putine dintre acestea ajung sa fie insa implementate in industrie si sa intre pe piata. "Investitiile in inventii se fac fie cu ajutor de la stat, fie de la mediul privat. Niciodata nu se poate spune daca o inventie va avea sau nu succes. Ca o inventie sa ajunga macar la nivelul de prototip, este nevoie ca cercetatorul sa-si aduca produsul la performanta, sa scoata untul din el. Daca veriga aceasta care se cheama realizarea prototipului nu poate fi facuta, atunci o inventie ramine pe hirtie", a declarat Plahteanu.

    Inventatorul a precizat ca ideile cercetatorilor trebuie preluate de marea industrie, insa in momentul de fata, in Iasi, nu sint firme mari care sa preia aceste inventii. Solutia este ca inventatorii sa-si deschida propriile firme pentru a-si materializa decoperirile. O alta alternativa sint fondurile europene, insa accesarea acestora este ingreunata de birocratie. "Fondurile europene functioneaza dupa un principiu care este greu de atins pentru un inventator. Astfel, cercetatorul trebuie sa faca toate cheltuielile si apoi Uniunea Europeana le deconteaza. Noi am facut un calcul si am ajuns la concluzia ca este nevoie de aproximativ 45 de mii de euro pentru a incepe sa functioneze rotita si apoi sa faci decontarile. Multi dintre inventatori nu au insa acesti bani", a precizat Boris Plahteanu.

    Mai nou, a fost introdus si conceputul de Tirg de Inventii, unde cercetatorii se intilnesc cu firmele private, pentru a incheia contracte de colaborare, dar si pentru a-si vinde ideile. Boris Plahteanu a declarat ca astfel de situatii fericite de "dialog" cu mediul de afaceri sint putine si ca singurele colaborari incheiate in cadrul acestor tirguri sint cu centre de cercetare din alte judete. "In mediul de afaceri trebuie sa se nasca alti patroni, sau sa se trezeasca cei prezenti ca lucrurile trebuie sa mearga altfel", a declarat Boris Plahteanu.

    Se pliaza pe piata

    Constantin Chirita

    Unul dintre cercetatorii ieseni care au hotarit sa-si puna inventiile la lucru este si Constantin Chirita. Secretul lui este ca tot timpul este atent la piata si la cerintele ei. Aceasta este diferenta dintre Constantin Chirita si toti ceilalti inventatori "de parada care creeaza iluzii", spune el si ale caror descoperiri ramin la etapa de brevet. Chirita este directorul firmei "Hydramold", care are ca obiect de activitate proiectarea, executia si comercializarea de echipamente hidraulice de forta. Astfel, firma creeaza echipamente speciale pentru industria petroliera, navala si chiar agricola.

    Printre clientii "Hydramold" se numara RATB Bucuresti, pentru care firma ieseana a creat echipament special pentru curbat sine de tramvai, "Petrom" - pentru care aceasta a creat un agregat de probat pompe la adincime si tevi de extractie, echipamente de reparat cazane si schimbatoare, Centrala de la Cernavoda, Uzinele Sodice Govora, CET Iasi.

    "Hydramold" a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de un milion de euro, spune el. Potrivit site-ului Ministerului de Finante, in 2009, firma a avut o cifra de afaceri de 3,3 milioane lei si un profit de aproape un milion de lei, performante realizate cu 25 de angajati. Cercetatorii de la "Hydramold" condusi de Constantin Chirita au creat peste 150 de produse unice si competitive la nivel international, toate inventii proprii. Aceasta este una din putinele firme iesene care acorda o importanta deosebita componentei de cercetare  industriala, lucrind in parteneriat cu Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi".

    Laboratorul "Hydramold", unde cercetatorii condusi de Constantin Chirita au creat peste 150 de produse competitive la nivel international

    "Firma a aparut inaintea unor cercetari pe care le-am facut inainte de 1989 si pe care le-am considerat intotdeauna ca pot fi implementate numai intr-un regim de firma care sa isi poarte amprenta domeniului. In felul acesta, toata dezvoltarea celor 20 de ani de cind este infiintata firma a fost pusa in aceasta directie. Actionarea hidraulica nu se face decit in regim privat. Sintem o intreprindere mica, pina la 40 de salariati, iar cu ajutorul lor am reusit sa facem lucruri mari", a declarat Constantin Chirita. Acesta este de parere ca o inventie se face pentru un numar cit mai mare de oameni si obligatoriu aceasta trebuie sa se raporteze la cerintele pietei. Inventiile care nu tin cont de piata nu au viitor, spune Chirita.

    Totodata, acestea trebuie sa depaseasca prezentul si sa prezinte idei inovatoare utile pentru oameni, crede invenatorul. "Nu mai avem dreptul sa ne uitam in urma. Dupa parerea mea, inventatorul care sta intr-un apartament si creeaza iluzia inventiei a disparut, el trebuie sa se integreze obligatoriu intr-un circuit de valori. N-ai voie sa fii in afara lumii, in turnul de fildes, nimeni nu mai accepta ideea de inventator de parada, fac parada ca uitati ce frumos si destept sint eu", a declarat Constantin Chirita.

    Acesta este de parere ca foarte multe inventii s-au pierdut din cauza orgoliilor. "In tehnica, orgoliile nu au ce cauta, deci sa zici ca am o inventie si nu o dau decit pe un million de euro este o iluzie. In primul rind, piata decide daca produsul tau este competitiv. Degeaba vine un inventator si spune uitati ce inventie fantastica am facut eu daca  acea inventie nu are corespondentul in realitate. Inventia este valorificata daca isi gaseste corespondentul in piata, daca nu, se breveteaza, expira si, poate dupa multi ani, printr-o minune o gaseste cineva", a declarat Constantin Chirita. Activitatea firmei pe care o conduce se desfasoara intr-o strinsa legatura cu mediul academic.

    Constantin Chirita crede ca trebuie sustinute parteneriatele dintre universitati, institute de cercetare si mediul economic, astfel ideile si banii vor fi valorificati altfel. Inventatorul crede ca acest lucru nu s-a intimplat la noi, tot din cauza orgoliilor. "Intrarea universitatilor in competitia pietei este obligatorie. Tu ca universitate trebuie sa vii in mediul de afaceri, sa faci oferta, sa fii credibil. La noi, acest lucru, la nivelul orgoliilor universitare, nu a putut fi depasit, si o declar cu toata responsabilitatea. Dupa parerea mea, un doctorat nu trebuie facut decit pe baza unui contract de cercetare cu industria, atunci acel produs va tine pasul cu piata si va avea un viitor", a declarat Constantin Chirita.

    "Refuzam sa-i tratam demn pe inventatori"

    De aceeasi parere este si profesorul Varlam Florin, de la Facultatea de Constructii.  Unele din inventiile sale, profesorul le-a materializat in cadrul firmei "Rex Pod", la care acesta este director. Firma este specializata in constructii individuale, are opt slariati si o cifra de afaceri anul trecut de 700.000 lei. "Am gindit aceasta firma ca o continuare a activitatii mele de cercetare. In 1984 am creat o instalatie pentru incercarea constructiilor, in special a podurilor, in regim dinamic, iar dupa asta am incercat sa o pun in practica, eforturi din care a rezultat aceata firma", a declarat Florin Varlam, care a povestit ca inainte de 1989 a testat o serie de poduri importante din Romania, printre care Podul de la Cernavoda si cel de la Mangalia.

    In ultimii ani insa au scazut solicitarile  pentru serviciile firmei si asta pentru ca lumea este mai rezervata in a testa "starea de sanatate" a cladirilor si chiar a podurilor. Solutia este sa umbli din poarta in poarta  si sa gasesti beneficiari, spune profesorul. "Probabil ca atunci cind o sa fie victime si o sa se prabuseasca cladirile, atunci o sa-si puna lumea un semn de intrebare", a spus Florin Varlam, care a precizat ca la fel se intimpla si in cazul inventatorilor.

    "Problema cercetatorilor este o boala romaneasca mai veche. Refuzam sa-i tratam demn pe inventatori, sa le materializam ideile. In Romania, unui inventator ii trebuie forta economica ca decoperirile lui sa aiba rezonanta. O alta problema este ca la noi totul, ca durata, trebuie inmultit cu zece. Am aceasta firma de 20 de ani si nu pot sa spun ca m-am imbogatit de pe urma ei sau a inventiilor mele", a conchis Florin Varlam.

    Anomaliile din legislatie

    Victor Hagiu: "Pe acel curent facut de mine imi vin facturi pe care trebuie sa le achit. Din cauza legislatiei, eu nu pot sa dau drumul caselor mele pe piata"

    Casele ecologice si cladirile inteligente energetic sint si principalele teme ale inventiilor lui Victor Hagiu, profesor la Facultatea de Constructii si Instalatii din cadrul UTI. Din necesitatea de a da o forma ideilor si inventiilor sale, Victor Hagiu a infiintat firma "Gemanic", specializata in expertizare, proiectare si executie de constructii.

    In cadrul acestei firme, Victor Hagiu a lansat in 2008 la Iasi, in zona Bucium, o vila prototip care se dorea a fi o locuinta cu larga independenta energetica, care foloseste surse neconventionale de incalzire a locuintei, de obtinere a apei calde si a curentului electric la un loc. Pretul intregului echipament de incalzire si instalare a lui este cuprins intre 22.000 si 24.000 de euro. La toate acestea se adauga alimentarea cu energie electrica prin 12 panouri solare cu celule fotovoltaice de ultima generatie,  iar pretul unui singur panou este in jur de 1.000 de euro. "De atunci, multa lume s-a aratat interesata sa o cumpere, insa momentan nu pot sa o vind, si asta pentru ca in Romania inca nu este reglementat foarte clar sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Astfel, de doi ani de zile eu platesc curentul facut de mine, este o anomalie. Eu produc curent prin sistemele de incalzire neconventionale pe care le-am creat, iar pe acel curent facut de mine imi vin facturi pe care trebuie sa le achit. Din cauza legislatiei, eu nu pot sa dau drumul caselor mele pe piata", a declarat Victor Hagiu, care crede ca mentalitatea iesenilor este pregatita pentru implementarea acestor case.

    Din cauza legislatiei, Victor Hagiu si-a aminat pentru un timp inventiile si acum lucreaza in cadrul firmei pe o serie de proiecte  care raspund programelor Ministerului Mediului de inlocuire sau completare a sistemelor de caldura clasice cu sisteme care utilizeaza energia neconventionala, ajungind in 2010 la o cifra de afaceri de 250 de mii de euro. "La noi nu poti sa te imbogatesti de pe urma inventiilor, mai degraba te imbolnavesti", a precizat Victor Hagiu.

    "Le par fanteziste"

    De partea cealalta sint inventatorii care si-au dedicat descoperirile studiului academic. Dan Cascaval, profesor la Facultatea de Chimie din cadrul UTI, nu are o firma, insa are cistigate o serie de granturi care au facut posibila brevetarea si materializarea inventiilor sale in laboratoarele universitatii. "Pina in anul 2000, ceea ce am lucrat am reusit sa punem in practica la intreprinderile de profil din Iasi, dar si din tara. De pe urma acelor colaborari nu am ramas neaparat cu bani, dar am ramas cu satisfactia ca am creat ceva. Acum, in industria chimica, investitorii sint mai zgirciti cu cercetatorii. Nu prea mai avem sustinere in industrie", a declarat Cascaval.

    Profesorul a precizat ca inventiile sale au fost aplicate in laborator pentru activitatea de cercetare a doctoranzilor, dar si pentru formarea tinerilor. "Ei sint averea mea, pentru ca de pe urma inventiilor nu te poti imbogati, ca nu are cine sa ti le cumpere sau sa le finanteze pentru a intra in productie. Eu am 17 medalii cistigate la Saloane de Inventica, ceea ce este o recunoastere a calitatii inventiei. Cu toate acestea, multe firme nu privesc cu incredere inventiile, le par fanteziste", a declarat Dan Cascaval.

    Profesorul crede ca inventatorii au o misiune speciala, si anume aceea de a crea, unii creeaza pentru piata, iar altii pentru stiinta si educatia tinerilor.

    -------

    A ajuns cu firma in faliment

    Intr-o situatie ceva mai speciala se afla si Alexandru Stanila, unul dintre inventatorii care au stirnit multe dezbateri in mediul iesean. Inventatorul a iesit pe piata in 2005 cu o afacere ce se anunta de mare viitor, case din lemn la preturi sociale.

    Societatea "Original Construct Comp" condusa de Alexandru Stanila oferea case ecologice, ieftine si rezistente la cutremur pe baza unor sisteme ingenioase care au fost brevetate de inventatorul iesean. In 2005, inventatorul declara ca aceste case sint mai ieftine decit un apartament la bloc. Pretul  pe care il propunea inventatorul era de maximum 250 euro metrul patrat construit, fata de 350-500 euro metrul patrat la structurile clasice. Structurile erau proiectate pentru locuinte cu o suprafata dasfasurata cuprinsa intre 70 si 350 metri patrati, acestea fiind adaptate in functie de solicitarile beneficiarilor. Atunci, casele create de aceasta firma puteau fi admirate in Iasi, Suceava, Tirgu Neamt si Tulcea. Desi sectorul constructiilor s-a dezvoltat in anii urmatori, firma nu a inregistrat succesul scontat si a intrat in faliment. "Casele mele s-au pierdut pe drum din cauza birocratiei. O alta problema, constructiile au scazut ca ramura economica, dar sint sigur ca acest domeniu va iesi primul din criza pentru a rezolva o alta problema, criza locuintelor", a declarat Alexandru Stanila, care a precizat ca are pregatite pentru aceasta perioada mai multe inventii specifice dezvoltarii durabile si o noua firma.

    Profesorul crede ca va avea succes, si asta pentru ca locuintele ecologice pe care le propune sint de o calitate net superioara si mai putin costisitoare, iar "pretul spune totul", crede inventatorul. Pina atunci lucreaza cu studentii si tinerii cercetatori de la UTI. "Noi incercam sa privim lucrurile pe dos de realitate. Mai-marii nostri nu au ajuns niciodata sa stie ce este aceea o inventie si ca izvorul dezvoltarii e creatia tehnica", a declarat Alexandru Stanila, care a declarat ca nu s-a imbogatit de pe urma inventiilor, dimpotriva, de multe ori a trebuit sa rupa de la familie pentru a-si materializa ideile. "Poti sa traiesti din inventii, dar nu in Romania", a mai spus Alexandru Stanila.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri