Nici un ban de la UE pentru Iasi anul acesta
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 20.06.2021

Nici un ban de la UE pentru Iasi anul acesta

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Din cauza birocratiei si nepasarii autoritatilor, iesenii mai au de asteptat pina sa vada beneficiile intrarii in Uniunea Europeana. Din cele doua miliarde de euro la care viseaza sefii judetului, sau aproape un miliard, cit i-ar reveni Iasului proportional cu populatia din ce pune UE la dispozitia tarii pina in 2013, in acest an nu va ajunge la Iasi absolut nimic.

    Ploaia de fonduri europene asteptata de autoritatile locale pentru acest an s-a aminat cel putin pina la inceputul lui 2008. Seceta de fonduri europene va fi accentuata de faptul ca Romania va trebui sa-si achite constiincios obligatiile financiare de stat membru. Singurul beneficiu direct pentru ieseni al primului an de UE va fi acela ca vor putea merge in Europa doar cu buletinul. Practic, timp de un an, ne vom plati biletele la cinematograf, dar filmul va rula cu intirziere, iar floricelele de porumb si sucul din partea casei le vom primi, poate, abia la urmatorul spectacol.

    "Mai devreme de luna septembrie nu se va putea depune nici un proiect, iar banii vor veni din 2008. Anul acesta este unul ratat. O sa platim si nu o sa cheltuim nimic", a spus presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flasier. Pentru primarii din comune, situatia se anunta inca mai dificila. Pina sa vada primele bancnote europene, consiliile locale vor trebui sa scoata bani la tot pasul. Mai mult, nici regulile jocului nu sint cunoscute, haosul pentru primarii din judet fiind total. "Ce vor face toate comunele, aia vom face si noi", a spus resemnat primarul comunei Dagita, Mirel Damaschin.

    Proiecte de doua miliarde euro

    In birourile Consiliului Judetean, teancuri de proiecte asteapta startul pentru a incepe cursa "primul venit, primul servit". Numai proiectele de interes judetean sau regional, contabilizate de sefii administratiei judetene, se ridica la o valoare aproape fantastica: doua miliarde euro. In aceasta suma ar urma sa intre refacerea drumurilor judetene majore, realizarea unui SMURD regional, operational pe intreaga Moldova, reabilitarea unor situri arheologice sau reconstruirea aproape din temelii a Aeroportului.

    Cifra avansata de sefii CJ se refera la o lista de 33 de proiecte importante, intre acestea nefiind insa incluse si cele aproape 200 de proiecte asteptate de la nivelul comunelor din judet. "Cele 33 de proiecte majore sint evaluate la peste doua miliarde de euro. Din acesti bani, partea de cofinantare a CJ este de peste 6 milioane euro, iar TVA este de 47 de milioane euro. Astfel, valoarea totala cu care trebuie sa contribuie CJ este de 54 de milioane euro pentru cele 33 de proiecte", a precizat Stefan Chirila, consilier in cadrul Directiei de Integrare si Europeana si Dezvoltare (DIED) din cadrul CJ.

    Pe linga aceste necesitati de la nivelul judetului, alte proiecte ale fiecarei comunitati locale asteapta sa fie depuse. "Fiecare comuna a primit in 2006 bani pentru a redacta cel putin doua studii de fezabilitate pentru proiecte care vor fi demarate cu fonduri europene. In general, sint proiecte pentru lucrari de canalizare si alimentare cu apa sau modernizarea drumurilor comunale", a spus Flaiser.

    Probleme peste probleme

    In fata teancurilor de solicitari ale administratiei, se ridica probleme care fac ca fondurile europene sa devina mult mai greu accesibile decit se preconizase inainte de aderare. Concret, desi trebuiau redactate inca de anul trecut, la nivel national, doar o parte din Programele Operationale au fost aprobate de Guvern si transmise oficialilor UE.

    Concret, programele operationale contin directiile de dezvoltare negociate de Guvern cu UE si stabilesc criteriile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca viitoarele proiecte de investitii. Toata aceasta documentatie ar fi trebuit votata de Guvern si trimisa la Bruxelles spre aprobare cel tirziu la inceputul lunii ianuarie. La rindul sau, Comisia Europeana ar fi urmat sa analizeze si sa aprobe programele operationale in decurs de patru luni de la primirea documentatiei de la Guvernul roman. Teoretic, in conditiile in care nu ar fi existat intirzieri, primele proiecte ar fi putut fi depuse la inceputul lunii iulie. Cu mai bine de o luna intirziere pina acum, termenul la care ar putea fi inaintate primele proiecte va fi decalat cel putin pina in august.

    O alta problema este insa faptul ca pina acum nimeni nu stie exact cum va trebui sa arate un proiect pentru a primi bani din partea Bruxelles-ului. La aceasta ora, la nivel national, nu a fost redactat inca Ghidul Solicitantului, act esential, care precizeaza concret pasii legali pe care trebuie sa-i urmeze fiecare beneficiar pentru a depune un proiect eligibil.

    "Primarii au fost sfatuiti sa pregateasca studiile de fezabilitate, iar cind va aparea Ghidul Solicitantului si programele vor fi aprobate la Bruxelles, doar sa le ramina sa completeze cererea de finantare si sa depuna proiectele", a precizat Claudia Stoica, directorul DIED. De la depunerea cererii de finantare si pina la semnarea contractului, ar mai putea trece pina la 60 de zile. Cu alte cuvinte, daca Ghidul Solicitantului ar fi adoptat in timp util, primele proiecte vor fi sigure de obtinerea finantarii cel mai devreme in octombrie-noiembrie.

    Jumatate din banii pentru un proiect vor trebui pusi deoparte

    Conducerea CJ s-a aratat insa sceptica cu privire la momentul in care vor putea fi depuse primele proiecte. "Eu asa vedeam initial, ca dupa 1 ianuarie voi avea pe masa conditiile care trebuie indeplinite ca sa depun proiectele, iar pe 3 ianuarie voi depune primul proiect", a spus Flaiser.

    Pe linga problema lipsei documentatiei la nivel national, care intirzie cu mult accesarea banilor europeni, administratia locala se mai confrunta si cu lipsa banilor necesari pentru acoperirea contributiei proprii. Teoretic, contributia autoritatilor locale la proiectele finantate din fondurile structurale ale UE ar trebui sa se ridice la doar 2% din valoarea proiectului.

    Practic insa, autoritatile vor trebui sa puna deoparte macar jumatate din valoarea proiectului daca vor macar sa viseze la banii europeni. "Cind se semneaza contractul, beneficiarul trebuie sa asigure fondurile pentru demararea proiectului, ca la programul SAPARD, unde prima transa era de 30%, si fila de buget prin care se precizeaza cofinantarea de 2% si contravaloarea TVA de 19%", a precizat Chirila. In total, la prima strigare, in bugete vor trebui prinse 51 de procente din valoarea proiectului finantat de UE.

    Reprezentantii CJ au apreciat ca primele plati din partea UE pe proiecte vor veni abia la inceputul lui 2008, si doar catre cei care pot suporta costurile care le revin. Astfel, pentru un proiect depus, administratia locala trebuie sa scoata din bugetul propriu banii pentru demararea investitiei, TVA, cofinantare, ca si cheltuielile neeligibile ca taxe, impozite, sau cheltuieli juridice. "Nu cred ca bugetul local poate suporta asemenea cheltuieli. Daca nu vom primi ajutor de la CJ sau de la Ministerul Finantelor, nu exista nici o posibilitate sa demaram proiectele pe care le mai avem", a spus Gheorghe Furtuna, primarul din Deleni, una dintre cele mai mari comune din judet.

    Reprezentantul Guvernului in teritoriu, prefectul interimar, Nicusor Paduraru, a precizat ca achitarea TVA pentru contractele administratiei publice este un act de intrare in normalitate, desi pentru comune gasirea banilor pentru o taxa poate reprezenta diferenta dintre accesarea unor fonduri si renuntarea la ele. "A venit momentul ca primarii sa nu se mai comporte ca niste oameni care cumpara dintr-un supermarket, ci sa demonstreze ca sint manageri. Sa nu mai fim romani, ci sa incepem sa fim europeni. Sa nu ne mai gasim scuze ca de fiecare data cineva sa ne ajute. Mai degraba as vrea sa vad din partea primarilor lista cu proiecte", a afirmat Paduraru. Cu sau fara liste, Iasul va ramine in acest an din aderare doar cu paguba.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Italia sau Finlanda?

    Nicolae GRECU

    Italia sau Finlanda?

    Ce cale se va alege pentru naţionala României în urma Euro2020?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

    Eugen MUNTEANU

    Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (2)

    Autorul serialului rememorează în continuare cu emoţie şi descrie amănunţit primele lecţii de pe parcursul iniţierii sale în umila sectă a pescuitorilor cu undiţa de la Dunăre.

    Îndemnuri de la Maica Siluana

    pr. Constantin STURZU

    Îndemnuri de la Maica Siluana

    Tot cu gândul la Maica Siluana (1944-2021). Şi la ceea ce ne-a învăţat. Nu atât din cărţi, cât din cele trăite, experiate. Deschid un volum al său care-mi este foarte aproape de inimă: "Uimiri, rostiri, pecetluiri". Cuprinde o sută de "capete de învăţătură", de folos celui ce caută ieşirea din starea de păcat şi intrarea în bucuria lui Dumnezeu. Împărtăşesc cu voi câteva sclipiri din îndemnurile şi încredinţările sale.

    Perspectivă inversă

    arh. Ionel OANCEA

    Perspectivă inversă

    O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

    pulspulspuls

    Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

    Ce are firma de lactate a soacrei cu relaţiile de biznis ale lui dom’ premare? Ehe: are, şi încă foarte multe...

    Dacă tot auzim că unii cetitori se plictisesc în casă de la atâta ploaie pe afară, am zic că numai bine pe azi să vă servim la lectură ceva fain, uşurel, fără colesterol şi, evident, cu multă coenzima Q10, ca să meargă şi chircit la birou, dar şi lăfăit în fotoliu. 

    Caricatura zilei

    Asta zebră!

    Editia PDF

    Bancul zilei

    De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.