O sperietoare bintuie prin scolile din Iasi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

O sperietoare bintuie prin scolile din Iasi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Ca urmare a descentralizarii, ISJ pierde dreptul de a mai organiza concursuri de titularizare. Controlul asupra posturilor a fost cea mai importanta sursa de putere a Inspectoratului Scolar

    Descentralizarea scolilor este subiectul fierbinte astazi la Cotroceni. Trecerea scolilor in subordinea directa a Consiliilor locale, considerata cheia mult asteptatei reforme, agita spiritele la Iasi, judet pilot in acest proces. Sindicatele protesteaza, invocind reaua credinta si incompetenta primarilor, politizarea excesiva a sistemului si posibilitatea ca profesorii sa ramina fara posturi in functie de buna dispozitie a directorilor. Inspectoratul Scolar sustine ca primariile nu sint pregatite inca pentru a-si spori atit de mult atributiile. Primarii vad descentralizarea diferit. Unii se bucura ca vor putea conduce coerent scolile, iar altii se sperie de ce anume va aduce schimbarea. In orice caz, marea descentralizare care ar putea fi aplicata la nivel national din aceasta toamna risca sa se transforme intr-un mare esec. Reforma asteptata de 20 de ani e pe cale sa se transforme intr-o mare pripeala, marca Ecaterina Andronescu.

    Despre descentralizare nu se stie nimic concret, nici cum va fi aceasta aplicata cu certitudine, nici unde sau de cind. Ipotezele si zvonurile care circula la nivel national nu reusesc altceva decit sa induca panica prin cancelarii, compromitind ideea care, potrivit specialistilor in educatie, va schimba pozitiv fata educatiei. Iasul este din 2005 unul dintre cele trei judete pilot in care s-a simulat descentralizarea: a fost reorganizata reteaua scolara, concursurile pentru ocuparea catedrelor au avut loc pe grupuri de scoli, in consiliile de administratie ale scolilor si-a facut loc cite un reprezentant al administratiei locale, au fost simulate bugetele, pe hirtie, in functie de finantarea per elev. Asta nu ii scuteste insa pe profesorii ieseni sa fie mai putin panicati.

    Cert este ca prin descentralizare, primariile vor avea o mai mare influenta asupra unitatilor de invatamint, iar scolile o mai mare liberate cu privire la atributiile administrative. De aceea, inspectoratele scolare isi vor reduce din functii, pastrind pe cele de orientare si control, gestiune a unui centru de resurse la nivel judetean si instanta de apel in relatiile dintre scoli si angajati. Numirea directorului a fost de departe cea mai controversata parte a descentralizarii. Mai ales dupa ce in cadrul Adunarii generale a Asociatiei Oraselor din Romania a fost lansata ideea ca directorul de scoala sa fie numit de catre primar, iar titularizarea profesorilor sa fie realizata numai cu acordul consiliilor de administratie ale scolilor, constituite din o treime membri ai autoritatilor locale, o treime profesori si o treime parinti. Finantarea scolilor in cadrul procesului de descentralizare va fi mixta: buget de stat, buget al primariilor, autofinantare. De aici si o alta serie de controverse potrivit carora unitatile de invatamint vor fi la mina primariilor.

    "E mai bine ca banii sa fie pe mina primarului"

    Prevederile descentralizarii chiar si asa cum sint ele avansate, destul de neclar, nu sint cunoscute decit in mica masura de primarii ieseni. Parerile sint impartite printre edili, stiu ca vor avea pe mina scolile si cam atit. La Tibana, primarul Danut Spita abia asteapta descentralizarea. "Sint de acord cu intreg procesul. Ziceti si dumneavoastra, nu e mai bine ca banii sa fie pe mina primarului, decit a unui director de scoala care ii foloseste in diverse scopuri si cind ramine fara, vine tot la Primarie sa ceara? Nu avem nici un control al modului in care sint folositi banii de catre scoala. Apoi, cum sa platesc naveta unor profesori care sint angajati de ei pentru un an si tot ce fac este sa stea in cancelarie sa bea cafele? Cum sa acordam tichete cadou care inseamna in total 7 miliarde de lei, cind din taxele locale stringem 3 miliarde? Primarul este in ochii comunei si tata si mama, de aceea consider ca electoratul va fi foarte atent pe cine alege, pentru ca primarul va avea de acum mult mai multe responsabilitati pe toate domeniile", a declarat primarul social-democrat al comunei Tibana, Danut Spita. Controlul mare pe care il va avea consiliul local asupra institutiilor din comuna, mai ales asupra scolii, nu pare sa il sperie pe primarul din Tibana. Si nici nu crede ca prin descentralizare unitatile de invatamint vor fi politizate. "Odata ce ajungem primari cam uitam de problemele politice. Altele ne sint prioritatile. Ne amintim de partid atunci cind avem nevoie de sustinere pentru o investitie, dar este cu totul altceva", argumenteaza primarul Danut Spita.

    Nu toti primarii se gindesc cu optimism la descentralizare. Procesul e vazut de altii drept o sursa de cheltuieli in plus, si nu de economii financiare. "Este foarte greu sa ne gindim ca descentralizarea ar putea fi generalizata din toamna. Sintem o comuna foarte saraca, trebuie sa ne descurcam exclusiv cu ce bani vin de la bugetul de stat. Nu exista nici macar agenti economici. Cu ce sa platim, sa mentinem, sa intretinem unitatile de invatamint?" se intreaba Elena Curcudel, primarul comunei Mironeasa. Iar in plus, ea considera ca angajarile in educatie ar trebui sa ramina apanajul Inspectoratelor Scolare.

    "Multi primari sint incompetenti"

    Mai mult decit atit, semnalele din teritoriu ii alarmeaza pe unii sindicalisti. "Am luat legatura cu primarii care vad descentralizarea ca pe o modalitate de a reduce din cheltuieli. De exemplu, din punctul lor de vedere pot economisi cu naveta, angajind in loc cadre didactice necalificate, dar din comuna. Apoi, asteapta sa externalizeze servicii precum cel de curatenie si paza, pe contracte din care si-ar putea trage partea", a spus Laviniu Lacusta, liderul zonal al Uniunii Sindicatelor Libere din Invatamint (USLIP). "Cele mai multe localitati din mediul rural nu se afla in acest moment la nivelul la care sa poata prelua toate sarcinile pe care descentralizarea le presupune. Sint probleme atit la nivelul constiintei financiare, cit si in privinta colaborarii cu conducerile scolilor", spune Seryl Talpalaru, seful Inspectoratului Scolar Judetean. Mai mult decit atit, sindicalistii se tem ca in consiliile locale nu sint oameni specializati sau competenti in probleme de educatie. "Sistemul de administratie este gestionat de incompententi, in cea mai mare masura. Unii au doar 8 clase. Am realizat un filmulet cu aproximativ 10 primari din judet, in care i-am intrebat despre chestiuni legate de finantarea per elev si cofinantarea pe care le presupune procesul de descentralizare. Concluzia noastra este ca multi dintre ei nu sint capabili sa citeasca coerent o hirtie, se exprima cu dificultate", a mai declarat Laviniu Lacusta.

    O speranta pentru descentralizare ar putea fi chiar si in aceste conditii. Solutia este gasita de un alt membru de sindicat, vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint (FSLI), Violeta Amariei. "Nu este un sistem care trebuie implementat de azi pe miine. In Franta procesul a durat 18 ani. Consider ca primul lucru care trebuie pus la punct este cadrul legislativ, care sa armonizeze cerintele educationale cu realitatile administratiilor locale", a declarat Violeta Amariei, vicepresedinte a FSLI.

    Cum va fi desemnat directorul de scoala este o necunoscuta
    Alegerea directorului de scoala a stirnit printre cele mai multe reactii nefavorabile. Poate si din cauza ideii lansate precum ca directorii unitatilor de invatamint vor fi numiti de catre primar, asa cum s-a stabilit in Adunarea Generala a Asociatiei Oraselor, de la sfirsitul lunii trecute. "Primarul ar trebui sa dea eventual un aviz de principiu in cazul directorului scolilor din localitatea sa, nu sa il numeasca", considera seful Inspectoratului Scolar Judetean, Seryl Talpalaru. Ipoteza numirii de catre primar pare sa fie lasata deoparte de catre Ministerul Educatiei, la insistentele sindicalistilor. Cu toate acestea, se anunta schimbari la nivelul conducerii scolilor. Printre ideile anuntate de Ministerul Educatiei este si aceea ca unitatile scolare ar putea fi conduse de un manager, care nu trebuie sa fie obligatoriu profesor si care sa se ocupe cu precadere de gestionarea aspectelor financiare si economice. De asemenea, managerul este cel care angajeaza intregul personal din unitate, urmind ca partea educativa sa fie asigurata de un director adjunct sau educativ. Nu in ultimul rind, consiliul de administratie nu se va mai ocupa de partea didactica, aceasta revenind doar consiliului profesoral. "Nu sint de acord cu ideea ca directorul sa fie de alta specialitate. Trebuie sa detina competente manageriale, dar nu numai. O scoala este o institutie in care se formeaza copiii, un profesor stie sa orienteze. In plus, la nivelul inspectoratelor scolare trebuie realizata o baza de date care sa fie mereu la dispozitia managerilor si, in plus, sa asigure transparenta concursurilor de angajare. Angajarea personalului nedidactic sau didactic auxiliar ar putea fi la latitudinea autoritatilor locale", si-a expus parerea Camelia Gavrila, directorul Colegiului „Costache Negruzzi".

    Descentralizarea impune totusi o profesionalizare a functiei de director de scoala, asa cum sustine si presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul educatiei si cercetarii, Mircea Miclea. "Managerii ar trebui sa intre in programe de formare pe parcurs, iar cei care nu fac fata, inlaturati. Descentralizarea fara profesionalizarea managementului unitatilor scolare va fi un esec. Trebuie infiintat un Centru de Resurse pentu managementul unitatilor scolare, care sa fie si accesibil online si care sa ofere astfel permanent asistenta, exemple de bune practici si instrumente necesare in procesul descentralizarii", a declarat Mircea Miclea.

    Angajarea cadrelor didactice va fi organizata in scoli. De aici pornesc si cele mai multe temeri ale profesorilor din sistem, precum ca vor fi la mina directorilor sau si mai rau, in mediul rural, a primarilor. Mircea Miclea crede ca aceasta problema e falsa: "Scolile vor avea tot interesul sa aleaga cadre didactice de calitate si sa nu se bazeze pe afinitati, mai ales daca tinem cont de faptul ca un profesor bun atrage elevii, iar elevii atrag finantarea de baza", a spus Mircea Miclea.

    Consilierii locali, membri in consiliile de administratie

    Responsabilitatea consilierilor locali si implicarea comunitatii in viata scolara vor creste odata cu descentralizarea. Consilierii locali vor face parte din consiliile de administratie ale scolilor si sa vor lua parte la mai toate deciziile. "Sint anumite consilii locale, in special din mediul urban, care doresc sa ia cu orice pret sub control unitatile de invatamint, sa detina baza materiala, putere. Sa fim seriosi. De cite ori au fost reprezentantii Consiliilor locale la intilnirile consiliilor de administratie ale scolilor, chiar daca pina acum era vorba de doar un singur reprezentant", s-a intrebat Violeta Amariei, vicepresedinte al FSLI. De aici si dificultatea de intrunire a cvorumului.

    "Prevederea ca in consiliile de administratie sa existe trei membri ai consiliilor locale este nerealista. Daca tinem cont ca la nivelul municipiului Iasi sint aproximativ 100 de unitati de invatamint si 27 de consilieri, asta ineamna ca fiecare consilier va trebui sa faca parte din trei astfel de consilii de administratie", a specificat inspectorul general, Seryl Talpalaru.

    Scolile vor primi bani in functie de numarul de elevi

    Una dintre mizele cele mai importante ale descentralizarii, cred opozantii acesteia, este puterea, controlul pe care il vor avea primariile asupra patrimoniului unitatilor de invatamint, dar si asupra finantarii. Potrivit ideilor privind descentralizarea, scolile vor primi finantare de la bugetul de stat, in functie de numarul de elevi, pentru cheltuieli de personal, asigurarea manualelor scolare, a dotarilor si intretinerii unitatii de invatamint, dar si de la bugetele locale pentru reparatiilor capitale si dezvoltarea retelei scolare. Scolile vor fi nevoite sa se descurce si singure prin asigurarea unei autofinantari. "Primariile nu reusesc sa isi achite fata de noi nici macar obligatiile stabilite prin lege, asa cum este plata navetei sau acordarea tichetelor cadou. Detinerea de catre primarii a controlului financiar nu ar face decit sa acutizeze problemele. O solutie cred ca ar fi aceea ca scolile sa primeasca direct fondurile de la Guvern pe care sa le gestioneze dupa necesitati. Practic, cred ca autodescentralizarea este o solutie", a mai precizat Laviniu Lacusta. De aceeasi parere este si seful ISJ, Seryl Talpalaru, care vede in consiliile locale doar o veriga in plus in gestionarea fondurilor.

    Ca judet pilot, Iasul este familiarizat deja cu sistemul de finantare per elev, 18 unitati de invatamint fiind de citiva ani buni referinta la nivel national pentru simularea pe hirtie a modalitatii in care scolile se pot descurca cu acesti bani. Costul mediu per elev pe an a fost pina acum doua saptamini estimat la 2.340 de lei, prea putin pentru realitatile actuale, mai ales pentru ca fusese stabilit la nivelul anului 2007. "A fost realizata in urma cu doua saptamini o simulare de buget in care au fost luate in considerare veniturile si chltuielile pentru stabilirea finantarii de baza actualizate. Fiind luate in calcul cheltuielile de personal, utilitatile si sumele pentru perfectionare, numarul de elevi, de cadre didactice, precum si toate influentele posibile, s-a ajuns la concluzia ca 3.300 de lei ar fi un cost acceptabil mediu per elev, pe an", a precizat contabilul sef al Inspectoratului Scolar Judetean, Adriana Aftanase.

    Presupunind ca si asa finantarea ar fi prea mica, Mircea Miclea, sustinator clar al procesului de descentralizare, spune ca solutii ar putea exista. "Scolile ajunse in impas ar putea beneficia de bani dintr-un fond de rezerva special infiintat pentru interventie in cazuri extreme. Astfel, sistemul ar putea fi reglat", a argumentat Mircea Miclea.

    Mircea Miclea: "Trebuie inceputa descentralizarea reala"

    La Iasi, potrivit referendumului realizat de sindicalisti, cancelariile sint impotriva descentralizarii. "Sa se inteleaga. Noi nu sintem impotriva procesului, ci a modalitatii pripite in care se realizeaza acesta. Celor mai multi dintre colegii nostri le este frica de intrarea politicului in scoli, mai ales ca in mediul rural, cu precadere, influentele politice se simt de mult timp", a declarat Violeta Amariei, vicepresedinte a FSLI. Cu toate acestea, trebuie inceput de undeva, cit de curind, sint de parere specialistii in educatie. "Trebuie inceputa descentralizarea reala, nu simulata. Trebuie inceput ferm si etapizat. Este si normal ca unele inspectorate sa nu doreasca acest lucru, pentru ca isi pierd o parte din atributii. Prima etapa ar trebui sa fie descentralizarea liceelor, capabile si prin conducere si prin faptul ca fac parte din comunitati locale dezvoltate sa ofere un puls real in legatura cu acest proces. Pe baza acestor experiente s-ar putea trage concluzii, s-ar putea alcatui modele de bune practici. De asemenea, ar putea fi create manuale de descentralizare pentru scoli generale", ne-a declarat Mircea Miclea. Reprezentantii Ministerului Educatiei si ai sindicalistilor au astazi o intilnire la Cotroceni pentru a discuta tocmai despre punctele controversate referitoare la descentralizarea din educatie.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine, ce, cum în 2024

    Pavel LUCESCU

    Cine, ce, cum în 2024

    Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Drum fără pulbere (V)

    Neculai SEGHEDIN

    Drum fără pulbere (V)

    Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

    Atenţie, cade tencuiala!

    Radu POPESCU

    Atenţie, cade tencuiala!

    Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

    Între şoşocism şi cîţism

    Nicolae CREŢU

    Între şoşocism şi cîţism

    Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

    pulspulspuls

    Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

    Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

    Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

    Caricatura zilei

    Submarin francez

    Editia PDF

    Bancul zilei

    - Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.