anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

vineri, 10.07.2020

Panaci - comuna care a dat judetului primul miliardar

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    La Glodu, urgentele medicale le rezolva preotul
    Dintre cele sase sate ale comunei Panaci, Glodu este cel mai indepartat de centru si, in acelasi timp, cel mai "inglodat" in probleme, datorita drumurilor aflate intr-o stare deplorabila. Satul Glodu a avut, insa si sansa de a fi singura asezare rurala din judetul Suceava, cuprinsa in Confederatia pentru Dezvoltarea Satului Roman, patronata de PHARE, activitatea umanitara corespunzatoare fiind desfasurata de reprezentanti austrieci. Demn de mentionat este faptul ca, aceasta confederatie s-a rezumat, intr-o prima faza, la doar 3 sate din Romania, pe linga cel din Panaci fiind ajutate, pe drumul dezvoltarii, comunitatile rurale din Banet, judetul Mures si Paulis, judetul Hunedoara. Desigur, aceasta "supraveghere" nu a insemnat si sfirsitul tuturor problemelor majore cu care se confrunta firava asezare de munte sau chiar comuna din care face parte. Micutii din sat, insa, au fost cei carora Dumnezeu le-a pus mina in cap odata cu sosirea strainilor pe meleagurile Glodului. La "parafarea" contractului ce prevede trecerea satului amintit sub obladuirea Confederatiei, urmata de un "banchet" pe cinste, cei 18 copilasi de la gradinita din Glodu au fost entuziasmati de pelerinele cu elefantei si de tricourile si jucariile nostime pe care le-au primit. Si Mos Nicolae a venit tot din Austria, aducindu-le, de data aceasta, tuturor copiilor satului, daruri occidentale. In plus, austriecii au amenajat un modern loc de joaca, dotat cu tobogane si leagane, ce ar fi invidiate chiar si de micii tirgoveti. Au urmat la rind modernizarea punctului sanitar existent la Glodu, care a "cistigat" un pat de spital si si-a completat "garderoba medicamentoasa", desi asistenta medicala, aici, in acest satuc, este facuta sporadic, unicul medic al comunei fiind navetist de la Vatra Dornei. Satenii, mai in gluma, mai in serios spun ca, aici, urgentele medicale le rezolva preotul.
    Austriecii, insa, au gasit nu doar glod, ci si cite ceva ce le-a incintat privirea. Ei s-au intrecut in a imortaliza, atit pe film foto cit si pe pelicula video, cea mai batrina casa din zona, de peste 200 de ani. Constructia, realizata integral din lemn, cu imbinari mestesugite si cuie din lemn de tisa, a fost ridicata direct pe pamint, fara temelie. Arhaicul este cu atit mai evident si mai impresionant cu cit, nici la ora actuala, casa nu este electrificata, chiar daca stilpul de energie electrica se opreste chiar in poarta ei. In plus, aici locuieste una dintre cele mai batrine femei din sat, care-si respecta, cu strasnicie, conditia de om al muntelui.
    Cea mai mare realizare facuta cu "biciul verbal" al austriecilor a fost saparea santurilor ce strajuiesc drumurile, in scopul crutarii acestora, si asa ca vai de ele. Practic, strainii au reinstaurat atit de blamata "munca patriotica", deviza lor in acest sens fiind "cu oamenii, pentru oameni", iar argumentul lor forte a fost ca numai prin contributia tuturor se poate schimba fata comunei.
    "Ceea ce noi n-am fi reusit niciodata, probabil, au reusit strainii. A fost impresionant cum s-au conformat satenii. Mai mult a durat pichetarea teritoriului, pierzindu-se aproape o luna cu impartirea exacta a suprafetei ce urma a fi sapata si ingrijita de fiecare in parte. Primul care a pus mina pe sapa si a dovedit ca este gospodar de frunte, a fost tot un strain de sat, un tinar ardelean venit nu de mult la Glodu", ne-a precizat primarul comunei Panaci, Vasile Cozan.
    Drum pitoresc, ce lipseste, insa, cu desavirsire
    Lasind, insa, gluma la o parte, tinarul primar (de fapt cel mai tinar primar din judet, care s-a vazut in fruntea obstii la nici 28 de ani) ne-a spus ca, in opinia sa, drumurile Panaciului au nevoie de o reanimare serioasa, "balonul de oxigen" al acestora reprezentindu-l, de fapt, bugetul statului, in care ar trebui prevazute sume destul de importante. In afara de cei 16 km de drum comunal ce necesita a fi asfaltat, restul trebuie macar reparat. Cea mai critica situatie se intilneste la nivelul caii de acces Catrinar- Dirmoxa, care, la ora actuala, este impracticabila, desi este un traseu destul de solicitat in perioada verii, fiind trecut in ghidurile turistice drept traseu pitoresc. "Pentru ca drumurile noastre sa ajunga la standarde, ar fi necesare circa 50 de miliarde de lei, numai pentru pietruire. La ora actuala au fost facute studii de fezabilitate, pe care, insa, nu avem nici cu ce sa le platim.
    Drumul Judetean 174, Panaci - Glodu, necesita, pentru betonare, 10 miliarde de lei, si este parte componenta a uneia dintre cele mai importante cai de traversare a muntilor intre Moldova si Ardeal, Panaci - Bilbor, localitatea din urma fiind situata in judetul Harghita", ne-a informat primarul comunei. Daca acest drum ar fi practicabil, calea de acces in si dinspre Ardeal s-ar scurta cu circa 100 de km. Rusinos este ca cei din judetul Harghita au reusit sa gaseasca bani pentru drum, ei incheindu-si lucrarile in partea lor de traseu, in timp ce la nivelul judetului Suceava mereu este invocata lipsa fondurilor financiare. Cu greu s-au obtinut ceva bani pentru modernizarea a 3,6 km din acest drum, investitie facuta in cursul anului trecut, dar lucrarile s-au blocat si in anul respectiv. "Ne-am oprit la constructia unui pod betonat, de 25 de metri, din care insa nu se poate vedea, la ora actuala, decit un pilon, si care trebuie sa treaca prin domeniul silvic. Pina s-a reusit obtinerea aprobarilor necesare de la Romsilva, pentru a permite munca in teritoriu, a trecut timpul propice de lucru. Poate ca anul acesta se va schimba situatia si se va continua amenajarea, asa cum s-a prevazut, a inca 11 km de drum, pina in virful muntelui Vamanu", a adaugat primarul Vasile Cozan.
    Miliardarul de la Panaci
    Drumurile prapadite ale comunei, dar si pozitia ei de la periferia judetului, inconjurata de munti, au facut ca nici activitatile economice sa nu fie dintre cele mai infloritoare. Zona scapata ca prin urechile acului de jugul colectivizarii, Panaciul a reprezentat, dintotdeauna, patria crescatorilor de animale, in special a vitelor. Acesta activitate s-a aflat la egalitate cu cea de exploatare a lemnului, constituind ocupatiile de baza ale localnicilor. Daca inainte de decembrie 1989, din cei 2.300 de locuitori ai comunei erau angrenati in activitati economice circa 60%, in prezent, lucreaza doar 10%, numai citiva dintre ei facind naveta la unitatile economice din Vatra Dornei, oras situat la 16 km de centrul comunei. Putina forta de munca este absorbita de cele 28 de societati comerciale si 10 asociatii familiale, care au fost infiintate pe teritoriul Panciului. Dintre acestea, cea mai reprezentativa este cea condusa de Aurel Ungureanu. Societatea, cu profil de prelucrare a laptelui, este una dintre primele infiintate in aceasta zona, inca din anul 1990. De fapt, Aurel Ungureanu, fost sef al sectiei ICIL din Saru Dornei, originar din Panaci, a preluat sectia ICIL existenta in comuna sa, pe care a dezvoltat-o pe an ce trece. La finele anului 1991, cifra sa de afaceri atinsese un miliar de lei, ceea ce, evident, i-a conferit titlul de prim miliardar al judetului. Prelucrarii laptelui i s-au adaugat, rind pe rind, o carmangerie, o pensiune turistica, un restaurant cu minihotel situat la Dorna si, mai nou, o sectie de prelucrare a lemnului, dotata cu aparatura ultramoderna din Italia.
    "Pe vremea lui Ceausescu, am fost dat de 3-4 ori la ilicit, cu toate ca eu munceam atunci enorm de mult si cresteam cite 8-10 vaci pe terenurile parintilor si socrilor mei. Dupa revolutie, cind am inceput afacerile, nimeni nu mai avea nimic de comentat, desi munceam la fel de mult ca si inainte. Ma trezesc la 5.00 si ma culc la ora 24.00, insa dorm foarte linistit", a precizat Aurel Ungureanu, patronul societatii care prelucreaza zilnic circa 20.000 de litri de lapte. In prezent, cifra sa de afaceri este de peste 10 miliarde de lei/an. El are aproape 100 de angajati, majoritatea muncitori, doar 5 persoane fiind "birocrate". In opinia lui Ungureanu, moartea intreprinderilor de stat este personalul TESA, care, la o intreprindere de talia celei pe care o conduce el ar fi de 40-45 de angajati. "Lucrez cu banca, pentru ca nu am incotro, dar este extraordinar de greu. Numai anul trecut am platit dobinda de 920 de milioane de lei, deci destul de usturatoare. Nu am reusit sa beneficiez nici de credite de la PHARE sau de genul celor care cica ar fi trebuit sa-i sprijine pe intreprinzatori", a adaugat Aurel Ungureanu.
    In ciuda celor citeva locuri de munca create in comuna, viata economica exista doar in visele optimiste ale unora dintre locuitori, de aceea se poate spune despre cei din Panaci ca nu stau chiar pe roze din punct de vedere financiar si, implicit, social.
    "Starea materiala a oamenilor de la noi poate fi apreciata de la modest in jos. Lipsa fondurilor a impus ca din cele 120 de dosare inregistrate pentru ajutor social sa se selecteze, in final, doar 29, aflate in plata si la ora actuala. Nu le-am dat banii, insa, chiar degeaba", a adaugat primarul Vasile Cozan. Cei buni de munca au fost "inzestrati" cu cite o statie de autobuz, de care trebuie sa se preocupe pentru a arata cit mai bine. Acesta in ciuda faptului ca autobuzul vine la Panaci doar de 2 ori pe zi. "Vara, cind apar buretii si tiganii dau iama prin paduri ca sa-i culeaga, Autogara din Vatra Dornei suplimenteaza numarul de autobuze si, culmea, le prelungeste traseul pina la Glodu, pentru ca, in rest, statia terminus este la 30 de km departare de acest sat", a mai precizat primarul Cozan.
    Ca "razbunare" pentru glodul de la Glodu, turistii au promis ca-si vor trimite prietenii sa inoate si ei prin noroi
    "Mai ajung si straini pe plaiurile noastre. Niste turisti nemti, veniti aici cu masina, au strins de un deget praf pe roti mergind sa viziteze casa de la Glodu. Au fost destul de incintati de cele vazute si au promis ca-si vor trimite si cunoscutii, dar au trecut vreo doi ani si nu a mai venit nimeni. Nu stiu, poate n-or fi avut dusmani, pentru ca prietenii in nici un caz nu si-i pedepseste nimeni pe drumurile astea", ne-a povestit, nu fara umor, primarul Vasile Cozan. Satenii din Panaci, insa, nu s-au dat batuti. In comuna exista, deja, patru case intrate in reteaua agroturistica, prin ANTREC Vatra Dornei si alte 20 de gospodarii spera sa fie omologate in acest an.
    Situata in microdepresiunea Dornelor, comuna Panaci are o "zestre" florala si cinegetica de exceptie. Aici pot fi intilnite, in mediul lor natural, monumente ale naturii, cum ar fi: bulbucul, singele voinicului (la Paltinis), curechiul de munte (in mlastina din rezervatia de la Tinov), ruginarea, mesteacanul pitic. Aici ajung, insa, nu doar "virfurile" societatii romanesti, ci si pasionati ai vinatorii din intreaga lume, care vin aici sa se "lupte" cu exemplarele superbe de ris, urs, cerb carpatin sau cocos de munte. Chiar anul acesta, nu cu mult timp inainte de Pasti, la Ocolul Silvic Panaci au poposit doi costaricani, pasionati ai vinatorii, care au platit bani grei pentru a putea pleca acasa cu cocosi de munte. "Cel mai frumos trofeu de vinatoare pe care am avut ocazia sa-l vad, a fost cel al unui cerb, vinat acum doi ani de niste austrieci", ne-a precizat padurarul de la Ocolul Silvic Panaci, Filaret Costeliuc.
    La ora actuala, nu mai are nici cine sa vina la discoteca
    Populatia comunei Panaci este relativ imbatrinita, mai cu seama ca tinerii isi iau zborul spre scolile din oras, destul de timpuriu, intorcindu-se doar in vacante. In timpul anului, pe ulitele satului nu pot fi vazute decit persoane in virsta, fapt pentru care si activitatea culturala a intrat in stare de letargie. "Acum, nici nu are cine sa vina la discoteca. S-a mai incercat cite o actiune culturala, dar localnicii n-au fost prea receptivi. Doar la scoala se mai face cite o serbare sau vreun spectacol pentru parintii copiilor, fiindca, altfel, ar uita complet oamenii nostri ce inseamna cultura", ne-a precizat, cu tristete, primarul Vasile Cozan. Pentru ei, singurul loc de intilnire saptaminala este biserica satului, cu atit mai mult cu cit cea din Panaci este una cu totul aparte. Situata la circa 150 de metri de la drum, pe o panta inverzita, biserica a fost construita in anul 1948, iar in perioada anilor '60 a fost imbracata in fresca atit in interior cit si in exterior, ceea ce o face sa fie unica in zona si poate chiar in tara. Autorul frescei, Vasile Pascu, din Focsani, a dat viata operei sale in aproximativ 3 ani. Pe frontispiciul bisericii, in tencuiala, a fost imprimat simbolul ochiului biblic, ce parca privegheaza la linistea comunei. N-a fost insa sa fie asa, pentru ca, dupa revolutie, preotul a si fost luat la intrebari de unii sateni, ca de ce a pus la biserica simbolul PNTCD. Apele s-au linistit abia cind preotul le-a explicat ca ochiul respectiv nu are nimic in comun cu politica.
    Totodata, aici s-a pierdut si obiceiul locului de a merge imbracati in costume nationale. Singurii pastratori ai acestor costume, care si-au transformat casa intr-un adevarat muzeu etnografic, sint sotii Dorina si Veniamin Odochianu, inimosi dascali ai comunei. Dintre cele 10 costume pastrate de ei si alte citeva zeci de piese disparate, cel mai vechi este cel care a apartinut strabunicii Dorinei Odochianu, vechi de peste 100 de ani. O alta chestiune interesanta este ca majoritatea acestor costume sint lucrate in intregime in casa, inclusiv pinza, doar camasile mai fine fiind realizate pe marchizet, o pinza delicata, luata din comert. Cu pricepere, Dorina Odochianu ne-a explicat ca, in zona, costumele erau specifice atit pe virsta, sex cit si destinatie, in toate remarcindu-se celebrul rosu de Panaci. La fel de renumita in zona este si Eugenia Taranu, vestita pentru talentul ei in scrierea oualor de Pasti. In ultimul timp, insa, mai multe femei din zona au prins o "arta de oras", cea a executarii goblenului. Faimoasa in aceasta tehnica este Maura Costeliuc, sotia padurarului din Panaci, care, dind dovada de o rabdare iesita din comun, a realizat, in circa sase ani si jumatate, o adevarata opera de arta avind dimensiunile de 130/70 cm, reprezentind casuta vrajitoarei din povestea fratilor Grimm, "Hansel si Grettel".
    top Local news    

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Chiar sunt jocurile făcute pentru Primărie?

    Florin NICULA

    Chiar sunt jocurile făcute pentru Primărie?

    Dansul practicat de tandemul Alexe - Chirica pare să-i fi hipnotizat pe oamenii lui Popa. Dacă până acum puseseră cruce fotoliului de primar, deodată s-au reactivat când la orizont a apărut şi înfrângerea de la judeţ.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Nostalgii

    Alexandru CĂLINESCU

    Nostalgii

    Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

    Cristofor I. Simionescu (I)

    Neculai SEGHEDIN

    Cristofor I. Simionescu (I)

    L-am văzut pentru prima oară pe academicianul Cristofor Simionescu la televizor, la o emisiune „Prim-Plan”, pe care o realiza Alexandru Stark. Era prin anii '70. Cadrul era neobişnuit, într-o sală maiestuoasă, cei doi fiind aşezaţi la parter, în stal, filmarea făcându-se de undeva de sus. Această imagine m-a urmărit multă vreme. Ceva ani mai târziu aveam să descifrez enigma: se filma în Aula Institutului Politehnic din Iaşi, de la balcon.

    C(i)olacul careului de „aşi”

    Nicolae CREŢU

    C(i)olacul careului de „aşi”

    Cu una, cu alta, cu… „reluări” (în economie), „relaxări” ale noastre (nu şi ale ţeposului Covid), cu „dezvăluiri” ale inculpatului Dragnea (Teldrum) şi episoade ale meciului Nicuşor Dan vs. Firea, calendarul ne apropie de vremea urnelor. 

    pulspulspuls

    Primele ciorne ale listelor liberale de Iaşi: cine este pe scut şi cine stă sub el?

    Primele ciorne ale listelor liberale de Iaşi: cine este pe scut şi cine stă sub el?

    Pentru că începe să devină interesant, haideţi să aruncăm pe astăzi una bucată privire iscoditoare şi înspre loviturile la gioale care se dau în aceste zile pe lângă ciorna liberalilor ieşeni cu nume de pus pe listele electorale în zona eligibilă pentru parlamentarele de la sfârşitul acestui an, stimaţi telespectatori! 

    Caricatura zilei

    Fără mască

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

    Linkuri

    Alte ziare locale

      Intrebarea zilei

      Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.