Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Tot gimnaziul au luat numai zece

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    "Daca greseste calculatorul?", a motivat mama uneia dintre absolvente. Chiar daca elevii nu mai au emotii, abia asteapta sa vada negru pe alb ca au intrat in clasele pe care si le-au dorit. Toti spun ca isi vor pastra o mare parte dintre colegi. Daria Condrea, Cezara Lozneanu si Stefan Mihalache, de la Colegiul 'Costache Negruzzi", Anais Colibaba si Tudor Giurgila Tiron de la Colegiul National, precum si Ana Maria Istrati, de la Colegiul 'Emil Racovita" pariaza in continuare pe invatamintul romanesc."La noi se formeaza o cultura generala solida", spun parca intr-un cor, cu mici variatii, cei mai buni sase elevi din judet. Cu toate acestea, cind vine vorba despre studii universitare, deja iau serios in calcul universitatile din strainatate. 

    „Nu m-am pregatit in mod special pentru admitere, ci pentru scoala si mai ales la obiectele care imi plac mie: chimie, matematica si limba romana", mi-a spus direct Ana Maria Istrati, de la Colegiul „Emil Racovita" care in clasa a opta a participat la Olimpiada Nationala de Chimie. „Am luat mentiune pentru ca la proba practica am incurcat niste eprubete", a marturisit Ana Maria. La fel si Cezara Lozneanu, de la Colegiul „Costache Negruzzi". „Am participat anul acesta doar la olimpiadele de matematica si chimie. Nu am mai fost la romana ca anul trecut doarece s-ar fi suprapus si as fi fost nevoita sa aleg", a declarat Cezara. Cit despre pregatirea pentru tezele cu subiect unic, zecistii spun ca atuul lor principal a fost pregatirea constanta din timpul celor patru ani de gimnaziu. „A fost exact ca si cum as fi invatat pentru tezele de la clasa. Numai ca acestea au fost mult mai usoare. As fi putut iesi dupa 40-45 de minute", a declarat Anais Colibaba, de la Colegiul National. Si colegii ei de generatie de la „Negruzzi" au incuviintat. „La un moment dat ma cam plictiseam pentru ca eram obligati sa asteptam sa treaca o ora pina sa iesim din teze", a declarat Daria Condrea. Elevii spun ca tezele au fost de un nivel mediu de dificultate, dar ca au fost si citeva subpuncte care le-au dat de gindit. Cu totii sint de acord ca sistemul de admitere prin teze cu subiect unic i-a avantajat, insa doar pe ei, in timp ce „elevii de nivel mediu au avut probabil de suferit. Ei fie au luat note foarte mici, fie foarte mari, dezavantajind pe ceilalti copii. Nu cred ca arata cu adevarat calitatea absolventilor", este de parere Ana Maria Istrati, de la „Racovita". Volumul de studiu, considera ei, a fost mult mai mic. „La testele nationale ar fi trebuit sa invatam 19 sau 20 de opere la limba romana. Asa, am avut pe semestrul intii doar poezii, iar in semestrul al doilea, doua opere", a declarat Stefan Mihalache, sau Mutu, dupa cum il alinta profesorii si colegii de la „Negruzzi". Desi ceilalti colegi de generatie de-ai lui spun ca nu au facut nici macar o ora de meditatii, Mutu spune ca pentru limba romana a fost nevoie de citeva ore suplimentare. „Eu am inclinatii mai ales pe partea reala, sint olimpic national la fizica. Ma descurc si la limba romana, dar am simtit nevoia sa aprofundez unele lucruri", a spus Mutu.

    „Secretul nu este in a sta toata ziua sa inveti"
    Performantele celor sase elevi nu sint intimplatoare. „Consider ca este foarte important sa ai puterea de a intelege ceea ce inveti. De a-ti clarifica aspectele mai greoaie. De exemplu, de multe ori mi-am pus problema de ce o teorie este intr-un anumit fel. Faceam prin reducere la absurd si imi dadeam seama. Important este sa nu lucrezi pentru o nota sau pentru o lauda, ci pentru satisfactia pe care o ai cind descoperi ceva", este de parere Anais Colibaba de la Colegiul National. Elevii mai spun ca profesorii sint cei care trebuie sa te atraga. „Conteaza mult cum explica, daca fac lucrul acesta cu pasiune si daca nu sint foarte rigizi. De exemplu, la noi la ore se mai face si cite o gluma. Avem noroc de profesori foarte buni", a declarat Cezara Lozneanu, de la Colegiul „Costache Negruzzi". Ambitia si vointa proprie, precum si sprijinul familiei sint alte ingrediente principale ale succesului scolar, considera Ana Maria Istrati de la Colegiul „Emil Racovita". „Daca reusesti sa imbini utilul cu placutul, invatatul si distractia, este foarte bine. Secretul nu este in a sta toata ziua sa inveti. Daca reusesti sa cuprinzi in 3-4 ore tot ceea ce ai nevoie, restul de ore le poti petrece lucrind sau facind ceea ce iti place", a completat Ana Maria.
    Cu totii au ales sa isi continue studiile la aceleasi unitati de invatamint la care au terminat gimnaziul. Prima optiune este clara: profilul real, clasa de matematica-informatica. Ei spera chiar sa pastreze si mare parte din colegi si profesori. Cei trei zecisti de la „Negruzzi", de exemplu, au fost cu totii colegi de clasa in gimnaziu, iar diriginta le-a fost chiar inspectorul scolar general, Camelia Gavrila. „Am avut cu totii medii peste 9,40. Desi mai auzim comentarii rautacioase, numai noi stim cit muncim cu adevarat pentru mediile si premiile de la olimpiade pe care le obtinem", a declarat Daria Condrea.

    Zecistii de la „National" vor ramine colegi
    Colegi au fost in gimnaziu si cei doi elevi de media 10 de la Colegiul National. „Dorim sa studiem mai departe matematica-informatica intensiv germana", a declarat Anais Colibaba. Chiar daca Tudor nu a putut fi contactat, Anais a vorbit foarte frumos despre colegul si prietenul ei. „Are foarte multe calitati. Chiar daca punctul lui forte sint disciplinele reale, fiind olimpic la fizica, inca din primul an in care am facut obiectul, are inclinatii si spre limbile straine. Noi sintem cu totii prieteni in clasa. El este foarte sociabil si apropiat cu cei din jur. De aceea, cred ca si este apreciat de colegi", l-a descris in citeva cuvinte Anais pe Tudor Giurgila Tiron.
    „Nu sintem pregatiti psihic sa fim departe de parinti"
    Desi deschiderea spre invatamintul din strainatate s-a produs, elevii de media 10 din Iasi considera ca pentru studiile liceale educatia din Romania va fi un atu pentru o eventuala admitere la universitatile de peste granite. „Deocamdata nu sintem pregatiti psihic sa fim departe de parinti. Pe de alta parte, sistemul de invatamint din Romania este unul foarte bun, asigura o baza solida de cunostinte", considera Daria Condrea. „Am urmarit o serie de documentare despre educatia din America. Ei spun ca invata atit cit trebuie, cu toate acestea, intrebati, elevii de 15-16 ani despre care este cea mai mare insula din America Centrala, ei au raspuns ca Africa. Studentii care vin din Romania sint bine primiti pentru cunostintele generale pe care le au", a completat colegul ei, Stefan Mihalache. Ana Maria Istrati de la Colegiul „Racovita" este de parere ca invatamintul din Romania este de calitate, insa depinde si de modalitatea in care fiecare scoala si fiecare profesor isi trateaza propiii elevi. „Copiii buni trebuie motivati, incurajati si sprijiniti", a declarat Ana Maria. De aici si discrepanta intre diferite scoli. Zecistii sint de parere ca invatamintul din Romania nu face altceva decit sa „stimuleze gindirea foarte mult pentru cei care sint dispusi sa faca acest efort", dupa cum afirma Anais Colibaba, de la Colegiul National. Din punctul lor de vedere, tinerii sint in continuare interesati de studiu. „Viitorul depinde de o educatie buna pentru ca deschide optiuni si oportunitati", a incheiat Cezara Lozneanu, de la Colegiul „Negruzzi". (Ioana POPA)


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri