anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Turnul strajerilor si doua tuneluri vor fi restaurate in acest an

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    O legenda veche spune ca dinspre Palatul Domnesc se putea ajunge prin subteran pina la Manastirea Cetatuia. Chiar daca legenda nu a putut fi confirmata, in centrul Iasului este cunoscuta o adevarata increngatura de hrube si pivnite. In premiera, doua dintre tuneluri, parte a Iasului subteran, vor putea fi vizitate. 

    Cele doua tuneluri sint pozitionate sub turnul din dreapta Palatului Culturii, sint paralele si comunica printr-un culoar transversal. „Tunelurile sint pozitionate pe directia Palatul Culturii - strada Palat si sint inchise la capete, fara sa putem sti daca mai continua. Este posibil ca peretele de inchidere sa fi fost doar unul de segmentare. Din structura lor ne dam seama ca au fost realizate in perioade diferite. Hruba mai indepartata de turn este realizata din piatra mai putin fasonata, de dimensiuni variabile si de aici tragem concluzia ca este mai veche. Cealalta este mai bine finisata. De asemenea, este posibil chiar ca hrubele sa nu fi avut initial nici o legatura cu turnul", a precizat arhitectul Daniel Visan, specialist in cadrul Atelier Proiectare, angajat de Palas sa reabiliteze si sa integreze aceste obiective in ansamblu.

    Tunelurile si turnul vor fi incluse in circuitul turistic, ca o componenta istorica in cadrul centrului multifunctional. „Capetele hrubelor dinspre strada Palat sint foarte aproape de suprafata. Vom face o decapare si vom proteja intrarea catre hrube cu sticla speciala, cu grad ridicat de rezistenta si claritate. Astfel, oricine are curiozitatea, va putea observa detaliile hrubelor. Dimensiunile reduse nu permit vizitarea lor in mod curent", a precizat arhitectul Visan. Cele doua tuneluri au  fiecare cite aproximativ 22 de metri lungime, doar 1,70 latime si cel mult 1,80 m inaltime. 

    Solutia de a folosi sticla speciala care va impiedica deopotriva vandalismul si degradarea va fi folosita si in cazul turnului. „Am hotarit sa nu alteram obiectivul cu materiale care nu-si gasesc locul, ci mai degraba sa protejam ceea ce exista. Astfel, intrarea in turn, supusa intemperiilor, precum si terasa turnului vor fi, de asemenea, protejate cu sticla", a completat arhitectul Daniel Visan.

    Turnul este o constructie din secolul al XIX-lea si, potrivit specialistilor, nu are elementele unui turn de aparare. „A fost construit pe fundatia unui turn mai vechi, ca o aducere aminte a ceea ce a existat in zona. Arhitectura sa este direct legata de cea a regimentului din Copou. Unii spun ca stilul ar fi maur, altii, romantic", a detaliat citeva dintre aspectele tehnice arhitectul Daniel Visan. Reabilitarea turnului va dura inca 2-3 luni. „Totul depinde de ceea ce vom gasi in spatele tencuielilor. Trebuie sa vedem daca nu sint infiltratii, sa lucram la ventilatiile acoperite de ani de zile. In plus, trebuie sa reabilitam scara interioara, ingusta, astfel incit sa facilitam accesul in turn", a oferit detalii specialistul. Turnul are 9 metri inaltime si laturi de 4 si 4 metri jumatate.  Neobservabil si vandalizat, turnul isi pierduse in ultimii ani din frumusetea de odinioara. „Ca viitor obiectiv turistic in cadrul Palas, turnul va fi pus in valoare ca silueta din mai multe directii. De exemplu, dinspre ansamblu va fi in capatul circuitului pietonal si, de asemenea, se va putea ajunge la el coborind dinspre zona de promenada si Palatul Culturii. Daca nu ar fi fost Palas, probabil ar mai fi durat pina cind s-ar fi gasit fonduri pentru restaurarea turnului si punerea in valoare a acestor hrube", a subliniat arhitectul Visan. De altfel, pe intreg teritoriul complexului multifunctional Palas, iesenii vor regasi indicii istorice importante. „Au fost descoperite elemente de jgheaburi din lemn care au legatura cu lacul care a fost odinioara aici. De asemenea, s-au gasit fragmente importante din roata care ridica apa sus, pina la Palatul Domnesc. Cu toate acestea, se va face o intreaga expozitie in situ sau in aer liber. Apoi, constructia pavilionului de vara a fost pornita de la o platforma originala gasita pe acest loc. In apropierea teatrului de vara, pe suprafata verde, vor iesi in relief ruine din piatra si din caramida care, in contrast cu gazonul, vor da un aer aparte zonei. Consider importanta aceasta componenta de conservare a istoriei. Iesenii nu numai ca vor vedea ruinele, dar vor putea sa cunoasca mai multe deoarece vor fi montate ti placute informative", a incheiat arhitectul Daniel Visan.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Nimic de salvat

    Pavel LUCESCU

    Nimic de salvat

    Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

    opinii

    Love story la “om la lună”

    George PLEȘU

    Love story la “om la lună”

    Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

    Tencuiala antiseismică

    Neculai SEGHEDIN

    Tencuiala antiseismică

    Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

    Metamorfozele lui Eugenides

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Metamorfozele lui Eugenides

    Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

    pulspulspuls

    Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

    PULS

    Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

    Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

    Caricatura zilei

    Cireșe, nu ruble

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.