O legenda veche spune ca dinspre Palatul Domnesc se putea ajunge prin subteran pina la Manastirea Cetatuia. Chiar daca legenda nu a putut fi confirmata, in centrul Iasului este cunoscuta o adevarata increngatura de hrube si pivnite. In premiera, doua dintre tuneluri, parte a Iasului subteran, vor putea fi vizitate. 

Cele doua tuneluri sint pozitionate sub turnul din dreapta Palatului Culturii, sint paralele si comunica printr-un culoar transversal. „Tunelurile sint pozitionate pe directia Palatul Culturii - strada Palat si sint inchise la capete, fara sa putem sti daca mai continua. Este posibil ca peretele de inchidere sa fi fost doar unul de segmentare. Din structura lor ne dam seama ca au fost realizate in perioade diferite. Hruba mai indepartata de turn este realizata din piatra mai putin fasonata, de dimensiuni variabile si de aici tragem concluzia ca este mai veche. Cealalta este mai bine finisata. De asemenea, este posibil chiar ca hrubele sa nu fi avut initial nici o legatura cu turnul", a precizat arhitectul Daniel Visan, specialist in cadrul Atelier Proiectare, angajat de Palas sa reabiliteze si sa integreze aceste obiective in ansamblu.

Tunelurile si turnul vor fi incluse in circuitul turistic, ca o componenta istorica in cadrul centrului multifunctional. „Capetele hrubelor dinspre strada Palat sint foarte aproape de suprafata. Vom face o decapare si vom proteja intrarea catre hrube cu sticla speciala, cu grad ridicat de rezistenta si claritate. Astfel, oricine are curiozitatea, va putea observa detaliile hrubelor. Dimensiunile reduse nu permit vizitarea lor in mod curent", a precizat arhitectul Visan. Cele doua tuneluri au  fiecare cite aproximativ 22 de metri lungime, doar 1,70 latime si cel mult 1,80 m inaltime. 

Solutia de a folosi sticla speciala care va impiedica deopotriva vandalismul si degradarea va fi folosita si in cazul turnului. „Am hotarit sa nu alteram obiectivul cu materiale care nu-si gasesc locul, ci mai degraba sa protejam ceea ce exista. Astfel, intrarea in turn, supusa intemperiilor, precum si terasa turnului vor fi, de asemenea, protejate cu sticla", a completat arhitectul Daniel Visan.

Turnul este o constructie din secolul al XIX-lea si, potrivit specialistilor, nu are elementele unui turn de aparare. „A fost construit pe fundatia unui turn mai vechi, ca o aducere aminte a ceea ce a existat in zona. Arhitectura sa este direct legata de cea a regimentului din Copou. Unii spun ca stilul ar fi maur, altii, romantic", a detaliat citeva dintre aspectele tehnice arhitectul Daniel Visan. Reabilitarea turnului va dura inca 2-3 luni. „Totul depinde de ceea ce vom gasi in spatele tencuielilor. Trebuie sa vedem daca nu sint infiltratii, sa lucram la ventilatiile acoperite de ani de zile. In plus, trebuie sa reabilitam scara interioara, ingusta, astfel incit sa facilitam accesul in turn", a oferit detalii specialistul. Turnul are 9 metri inaltime si laturi de 4 si 4 metri jumatate.  Neobservabil si vandalizat, turnul isi pierduse in ultimii ani din frumusetea de odinioara. „Ca viitor obiectiv turistic in cadrul Palas, turnul va fi pus in valoare ca silueta din mai multe directii. De exemplu, dinspre ansamblu va fi in capatul circuitului pietonal si, de asemenea, se va putea ajunge la el coborind dinspre zona de promenada si Palatul Culturii. Daca nu ar fi fost Palas, probabil ar mai fi durat pina cind s-ar fi gasit fonduri pentru restaurarea turnului si punerea in valoare a acestor hrube", a subliniat arhitectul Visan. De altfel, pe intreg teritoriul complexului multifunctional Palas, iesenii vor regasi indicii istorice importante. „Au fost descoperite elemente de jgheaburi din lemn care au legatura cu lacul care a fost odinioara aici. De asemenea, s-au gasit fragmente importante din roata care ridica apa sus, pina la Palatul Domnesc. Cu toate acestea, se va face o intreaga expozitie in situ sau in aer liber. Apoi, constructia pavilionului de vara a fost pornita de la o platforma originala gasita pe acest loc. In apropierea teatrului de vara, pe suprafata verde, vor iesi in relief ruine din piatra si din caramida care, in contrast cu gazonul, vor da un aer aparte zonei. Consider importanta aceasta componenta de conservare a istoriei. Iesenii nu numai ca vor vedea ruinele, dar vor putea sa cunoasca mai multe deoarece vor fi montate ti placute informative", a incheiat arhitectul Daniel Visan.