Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un baron calare pe banii iesenilor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Desi legea este cum nu se poate mai clara, Toma are versiunea proprie: "Nu sint nici demnitar, nici ales". "Dati-ma in judecata daca nu va convine", le transmite el iesenilor din banii carora isi ia imensa leafa. Sseful sau, Lucian Flaiser, pare a nu fi in stare sa-l aduca pe Toma la ordine. Cine mai intra in vizorul ANI la Iasi? Cine sint in aceeasi situatie ca si "Baronul RAJAC"? ."Ziarul de Iasi" demonstreaza astazi negru pe alb ca atit Toma, cit si ceilalti in situatia sa trebuie sa-si declare public salariile. 

     

    Desi doua legi il contrazic, seful RAJAC, Ion Toma, continua sa creada, incurajat se pare si de atitudinea neutra a sefilor sai, ca venitul incasat ca manager al regiei este "confidential". Legea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), care specifica in mod expres faptul ca persoanele cu functii de conducere in cadrul regiilor autonome de interes local trebuie sa-si declare averea, a intrat in vigoare de la sfirsitul anului trecut, pe 10 decembrie.

    Cu toate acestea, directorul RAJAC sustine in continuare ca el nu este obligat sa-si faca public venitul incasat din banii iesenilor, pentru ca nu este ales local. "Eu am un contract de munca incheiat cu regia, iar veniturile de natura salariala sint confidentiale. Daca dumneavoastra considerati ca procedez ilegal, dati-ma in judecata", a precizat Toma.

    Conform Legii ANI, chiar si persoanele care nu cistiga atit de bine din banii contribuabililor, precum directorii de scoli, sau inspectorii scolari sint obligati sa-si faca publice declaratiile de avere si sa mentioneze care este venitul incasat in anul fiscal precedent. Asta in timp ce seful regiei se ascunde in spatele unei adrese de la Curtea Constitutionala prin care se precizeaza ca venitul incasat lunar ar fi confidential.

    Reporterii "Ziarului de Iasi" vor demonstra astazi ca, potrivit legii, Toma ar trebui sa faca publica declaratia de avere completata integral, iar venitul realizat de acesta sa fie la fel de public ca numarul de guri de canal din patrimoniul regiei.

    Ce nu intelegeti din lege, domnule Toma?

    Conform Legii ANI, 144/2007, "persoanele care detin functii de conducere in cadrul regiilor autonome de interes national sau local au obligatia de a-si declara averea". Desi Toma si-a facut publica declaratia de avere pe pagina de internet a RAJAC, el a refuzat sa-si declare si salariul incasat de la regie. In dreptul rubricii "venituri" din declaratia de avere a fost trecut un sec "confidential". Aceasta, desi legea este clara sub acest aspect.

    Astfel, articolul 41 din Legea ANI precizeaza faptul ca "declaratia de avere se face in scris, pe propria raspundere, si cuprinde bunurile proprii, bunurile comune si cele detinute in indiviziune, precum si cele ale copiilor aflati in intretinere, potrivit art. 3 alin.(1) din Legea nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, precum si prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declaratia de avere si pentru declaratia de interese, aprobata prin Legea nr. 158/2005, care se aplica in mod corespunzator".

    Astfel, in propria declaratie de avere, completata la mijlocul anului trecut, directorul RAJAC mentioneaza cele doua apartamente pe care le detine, cele doua autoturisme Volkswagen Golf si cei aproximativ 74.000 lei in conturi bancare, dar venitul incasat ca director general al unei regii autonome il considera "confidential".

    Prin OUG 14/2005, la care face referire Legea ANI, se modifica formularele pentru declaratia de avere. Astfel, la punctul VII, cel privind veniturile declarantului si ale membrilor sai de familie, realizate in ultimul an fiscal incheiat, se precizeaza ca vor fi trecute cistigurile obtinute din activitatile prevazute in articolul 42 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal.

    Potrivit acestui articol din Codul fiscal, Toma ar trebui sa-si treaca in rubrica de venituri a declaratiei de avere pe linga alte surse de cistig si "venituri din salarii, definite conform art. 56". Acest articol al Codului fiscal precizeaza ca "sint considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda".

    Pe de alta parte, conform Legii ANI, "prin avere dobindita, supusa verificarii in sensul prezentei legi, se intelege totalitatea bunurilor, precum si a drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin unei persoane, care trebuie cuprinse in declaratia de avere".

    Mai mult, Legea ANI permite oricarei persoane fizice sa sesizeze diferentele intre averea dobindita in perioada exercitarii functiei si veniturile obtinute in aceeasi perioada. In cazul sefului RAJAC, pentru ca nu exista date concrete legate de veniturile legale obtinute de acesta, nimeni nu ar putea face sesizari referitoare la eventuale discrepante, desi orice cetatean are prin lege acest drept.

    Toma, om de 10.000 lei lunar

    In timp ce seful regiei aflate in subordinea Consiliului Judetean considera ca venitul sau este"confidential", presedintele institutiei, Lucian Flaiser, nu a facut din asta un secret. Potrivit declaratiei de avere de la inceputul acestui an, Flaiser a obtinut anul trecut din salariul de presedinte al CJ aproximativ 77.000 de lei, iar din pensia sotiei peste 29.000 de lei.

    "Flaiser sau Nichita sint demnitari. Eu am un contract de munca incheiat cu regia, iar veniturile de natura salariala sint confidentiale. Daca dumneavoastra considerati ca procedez ilegal, dati-ma in judecata", a replicat Toma

    In urma cu citeva luni, reporterii "Ziarului de Iasi" au incercat sa estimeze valoarea retributiei ridicate de Toma in fiecare luna de la RAJAC. "Exista o decizie a Curtii Constitutionale prin care se precizeaza ca veniturile sint confidentiale, iar eu nu sint obligat sa va spun cit cistig. Este dreptul meu la imagine, eu nu sint persoana publica, sint un manager care a incheiat un contract. Nici nu ar trebui sa-mi dati poza in ziar", a spus Toma la acea data.

    Practic, s-a pornit de la sumele trecute de reprezentantii Consiliului de Administratie al regiei in declaratiile de avere. Astfel, a reiesit ca, in fiecare luna, un membru in CA cistiga o indemnizatie neta de 1.023 de lei. Potrivit unei hotariri a plenului CJ, un reprezentant in CA la RAJAC obtine 20% din salariul brut al sefului regiei.

    Practic, managerul regiei ridica peste 5.100 de lei net, la care se adauga si sporuri de vechime si de conducere care insumeaza  50% din salariul de baza. Astfel, seful RAJAC cistiga lunar peste 7.600 de lei net. Totodata, pentru indeplinirea criteriilor de performanta, acesta mai ridica anual sase salarii de baza. In total, managerul RAJAC ridica de la casieria regiei aproximativ 120.000 lei anual. Adica, in medie, circa 100 milioane lei vechi "in mina".

    Baronul de la RAJAC are "fani" si in fruntea universitatilor

    Nici un rector al universitatilor de stat din Iasi nu si-a facut publica declaratia de avere, desi erau obligati sa o faca pina la data de 10 decembrie 2007. Noua lege a Agentiei Nationale de Integritate prevede ca printre cei care trebuie sa-si posteze pe site-ul institutiilor declaratiile de avere se afla si persoanele cu functii de conducere si control din cadrul unitatilor sistemului de invatamint de stat. Ministerul Educatiei a recomandat in mai multe rinduri rectorilor sa-si faca publice averile.

    Totusi, Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", refuza acest lucru motivind ca "legea se refera numai la personalul administrativ al institutiei", care exercita deopotriva atributii de conducere si control. Si Nicolae Badea, rectorul Universitatii Tehnice, se eschiveaza, dar a declarat ca-si va face publica declaratia de avere la sfirsitul mandatului. "Legea ANI include in mod clar si rectorii, precum si ceilalti universitari cu functii de conducere", ne-a declarat sub anonimat un specialist in Drept de la Universitatea "Cuza", spunind ca argumentele rectorului Oprea nu stau in picioare.

    Doar rectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara are afisata declaratia de avere pe anul 2006, postata insa pe site-ul Primariei, unde este consilier local, si nu pe cel al universitatii. La Universitatea de Arte, rectorul Viorel Munteanu a declarat ca toata conducerea universitatii va realiza o declaratie de avere, pe care o va depune insa doar la departamentul de resurse umane, fara a o afisa pe site-ul institutiei.

    Baronul RAJAC cu averea ascunsa, directorii de scoli cu ea la vedere

    Reprezentantii conducerilor din invatamintul preuniversitar intra de curind, alaturi de colegii lor din invatamintul superior si de sefii de regii, sub incidenta Legii Autoritatii Nationale de Integritate, potrivit careia, de anul trecut, "persoanele cu functii de conducere si control" trebuie sa faca publice declaratiile de avere.

    Astfel, de la inspectorul general, directorul Casei Corpului Didactic si pina la directorii de scoli, cu totii trebuie sa completeze declaratia tip in care sa precizeze bunurile pe care le au, datoriile sau imprumuturile la banci si veniturile anuale.

    Termenul limita de afisare era, conform legii, 10 decembrie 2007. Insa, desi a trecut mai bine de o luna, directorii unitatilor de invatamint nu au habar ca ar trebui sa isi depuna declaratiile de avere si nici unde.

    Chiar si la nivelul ISJ exista o oarecare confuzie cu privire la aplicarea legii, in ciuda faptului ca secretariatul general al Ministerului Educatiei a trimis o nota in teritoriu, pe 14 ianuarie 2008, care "sa le reaminteasca" prevederile Legii ANI.

    "Am trimis informare in scoli"

    "Am primit instiintarea de la minister si acum este la departamentul juridic pentru mai multe clarificari. De asemenea, am trimis o adresa de informare si in scoli", a declarat sefa ISJ, Camelia Gavrila.

    Mai mult, inspectorul general considera ca aceasta masura previzioneaza transformarea inspectorilor in functionari publici, odata cu intrarea in vigoare a noii legi a invatamintului si metamorfozarea Inspectoratelor Scolare in Directii Judetene pentru Invatamint. Directorii si directorii adjuncti din unitatile de invatamint sint mirati ca intra si ei sub incidenta legii. "Eu cred ca ar trebui sa depinda la ce unitate de invatamint esti in functia de conducere. Un director din mediul rural ce trece in declaratia de avere?", s-a intrebat retoric Mircea Eugen, directorul Liceului "Vasile Alecsandri", care a aflat de la "Ziarul de Iasi" de prevederile legii ANI.

    In judetul Iasi sint 336 de unitati de invatamint cu personalitate juridica, ai caror directori si adjuncti vor trebui sa-si faca publice declaratiile de avere. Inspectorii adjuncti si cei de specialitate vor trebui, de asemenea, sa-si declare avutia.

    "Documentele vor fi publicate pe site-urile institutiilor de care apartin directorii sau inspectorii, sau la secretariatele unitatilor in cauza", a precizat Mirabela Amarandei, consilier in cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului. 

    Camelia Gavrila: 65 milioane pe luna in 2006

    In prezent, pe site-ul ISJ Iasi nu exista nici o trimitere catre vreo declaratie de avere. Declaratia de avere a sefei ISJ, Camelia Gavrila, care mai detine si calitatea de consilier local, poate fi insa accesata pe site-ul Primariei.

    Astfel, inspectorul general detine, potrivit declaratiei facute la data de 20 ianuarie 2008, trei terenuri, dintre care doua dobindite prin mostenire in 2007 in Valea Seaca, judetul Bacau. Al treilea teren il detine din 2003 in Iasi si are o suprafata de 1.049 metri patrati. Tot in 2007, Camelia Gavrila si-a construit o casa de 150 de metri patrati in Valea Seaca, dar are si un alt imobil in constructie, in Iasi.

    De asemenea, detine din 1999 un apartament pe strada Arcu. La capitolul bunuri mobile, inspectorul general a trecut un autoturism Volkswagen Bora cumparat in 2001. Camelia Gavrila are si trei depozite bancare in valoare totala de peste 13 mii de dolari si 41 de mii RON, dar si un imprumut realizat anul trecut de 150.000 RON pe care trebuie sa il achite pina in 2017.

    Cit despre veniturile obtinute in 2007, sefa ISJ spune ca asteapta primirea fisei fiscale. Venitul inspectorului general Camelia Gavrila a fost, potrivit declaratiei de avere din februarie 2007, pentru anul 2006, de peste 76 de mii RON, din care 67 de mii de lei i-a obtinut din activitatea de inspector general, profesor si coordonator de programe, 3 mii de lei ca autor de carti si 6 mii de lei pentru detinerea functiei de consilier local. Veniturile sale corespund, asadar, unui venit mediu lunar de aproape 65 milioane lei vechi, in 2006.

    Pina la adoptarea legii ANI, in 2007, declararea averilor era obligatorie doar pentru functionarii publici. Acum intra sub incidenta actului normativ si persoanele din conducerea educatiei si sistemului sanitar.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri