Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Documentarul despre Europa Libera, povestea unei echipe care a lucrat impotriva propriilor interese

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Regizorul filmului, Alexandru Solomon, a spus, dupa vizionarea filmului, de la Muzeul Taranului Roman, ca a incercat, in documentarul sau, sa renunte la pretentiile de a avea o viziune obiectiva si de a spune totul despre comunism in istoria Radio Europa Libera, intre anii 1977 si 1989.

    Povestea sectiei romane de la radio Europa Libera este spusa, in filmul lui Solomon, de redactorii postului si disidentii care au luat legatura cu aceasta sectie, interzisa in perioada comunismului. Sint intervievati Emil Hurezeanu si Neculai Constantin Munteanu, redactori, Doina Cornea, disident, sau Ilie Merce, fost ofiter de securitate in perioada comunismului, in prezent parlamentar PRM.

    In documentar, redactorii postului spun ca momentul in care publicul din Romania a interactionat cel mai bine cu Radio Europa Libera a fost dupa cutremurul din 4 martie 1977. Potrivit lui Hurezeanu, pentru ca in acea zi Nicolae Ceausescu era plecat din tara, securitatea era scazuta, iar oamenii au putut intra in direct pe postul de radio, unde au putut cere informatii despre rudele lor aflate in tara.

    Vasile Paraschiv, care a incercat sa infiinteze in perioada comunista primul sindicat liber al muncitorilor, a spus ca radioul a fost pentru el "o fereastra catre lume", prin care putea vedea ce se intimpla in Occident. "Eram toti sclavi de tipul nou, in apartamente, totusi sclavi."

    Potrivit filmului, in primele sase luni de activitate a sectiei romane a radioului, Securitatea a interceptat 1.000 de scrisori de la ascultatori, dintre care in 400 erau solicitate piese muzicale. Pe una dintre scrisori, expeditorul a scris cu rosu: "Dragi tovarasi de la cenzura, lasati aceasta scrisoare sa treaca. Noi iubim muzica si muzica nu are nici o vina."

    Tot in 1977, sectia romana de la Radio Europa Libera a transmis apelul scriitorului disident Paul Goma, un manifest al drepturilor omului.

    Printre cei mai cunoscuti redactori ai postului se numara Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Scriitorul Dan Zamfirescu, tributar regimului comunist in acea perioada, a spus ca, in razboiul dintre cele doua regimuri, Lovinescu si Ierunca au fost "maresali".

    "Monica nu avea nici o putere, nu avea decit un microfon", a spus scriitoarea care, din cauza activitatii sale la radio, a fost atacata in plina strada. De asemenea, un alt redactor, Emil Georgescu, in dosarul caruia informatorii au atasat inclusiv planurile casei sale, a fost injunghiat de 25 de ori.

    Documentarul prezinta si ipotezele mortii unora dintre redactorii postului de radio. Directorul din 1977 al postului, Noel Bernard, dar si Vlad Georgescu, redactorul care a citit pe post cartea de marturii a generalului Pacepa, au murit de cancer, despre care rudele acestora presupun ca a fost cauzat de un aparat de radiatii pe care Nicolae Ceausescu il alinta drept "radioul".

    Un atentat cu bomba din 28 februarie 1981, cind, dintr-o eroare, in loc sa fie distruse birourile sectiei romane de la Europa Libera au fost distruse cele ale sectiei cehe, este atribuit lui Ilich Ramirez-Sanchez, cunoscut ca "Sacalul". Intr-un interviu pe care "Sacalul" l-a acordat lui Solomon din inchisoarea din Franta unde isi ispaseste pedeapsa pe viata, acesta a spus ca Nicolae Ceausescu "era un om simplu, un muntean, un adevarat patriot".

    De asemenea, documentarul spune povestea Doinei Cornea, care a trimis un mesaj scris la Europa Libera, camuflat intr-o papusa pe care a dat-o unui jurnalist belgian. Cornea a spus ca, ulterior, in timpul interogatoriilor de la Securitate, era intrebata de ce a ales sa transmita mesajul tocmai la Europa Libera. "Le-am zis ca daca imi dadeau o rubrica la ‘Scinteia' sa scriu acolo, nu mai trimiteam mesajul la Europa Libera."

    Intr-un interviu difuzat OTV, prezentat in documentar, generalul Plesita, care a supravegheat in timpul comunismului, atit redactia de la Europa Libera cit si disidentii, a spus ca ar fi ucis toti redactorii radioului. "Era sarcina mea de serviciu."

    „Razboi pe calea undelor" este o coproductie Romania-Germania-Luxemburg. Potrivit regizorului, munca la acest film a debutat acum patru ani, iar productia a costat circa 450.000 de euro. S-a filmat in Romania, Belgia, Franta, Ungaria si SUA. (NewsIn)


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri