Inima imbalsamata a regelui Richard Inima de Leu, analizata de cercetatorii francezi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Inima imbalsamata a regelui Richard Inima de Leu, analizata de cercetatorii francezi

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Aceasta este cea mai veche inima imbalsamata studiata in Franta. Rezultatele studiului au fost publicate online, joi, de revista Scientific Reports, care face parte din grupul britanic Nature.

    "A fost o imbalsamare extrem de complexa, extrem de elaborata", a declarat Philippe Charlier, coordonatorul echipei de cercetatori, alcatuita din medici legisti, antropologi si alti savanti, care au realizat acest studiu.

    Specialist in antropologia medico-legala, Philippe Charlier se afla la originea autentificarii capului mumificat al regelui francez Henri al IV-lea.

    Cercetatorii francezi au analizat un esantion de 2 grame, prelevat din cele 800 de grame care reprezenta ramasitele inimii lui Richard I, regele cruciat supranumit "Richard Inima de Leu", in prezent transformate in praf.

    Ramasitele inimii lui Richard I se aflau intr-o cutie din plumb descoperita in 1838 in catedrala din Rouen, pe care se afla inscriptia "Aici zace inima lui Richard, regele englezilor".

    Diversele teste si analize efectuate au reliefat "enorm de multe reziduuri diferite" uneori surprinzatoare: un metal - mercur -, creozot - un fel de gudron vegetal -, resturi vegetale, aromate si mirodenii (mirt, menta, dar si tamaie si margarete) si, probabil, var.

    "Presupunem ca inima a fost deschisa, pentru a fi golita de sange, apoi recusuta si invelita intr-o panza de in", a declarat Philippe Charlier.

    "A fost o veritabila vitejie tehnica" pentru acea epoca - sfarsitul secolului al XII-lea. Primii specialisti in imbalsamare, in secolul al XII-lea, erau bucatarii si macelarii, "care erau obisnuiti cu transarea carcaselor de animale si aveau la indemana diverse condimente".

    Profesorul Charlier considera ca prezenta fragmentelor de tamaie dezvaluie si o anumita "referinta crestina". "Tamaia era un produs rezervat elitelor, dar mai ales era un produs de inspiratie divina", a subliniat savantul francez, reamintind faptul ca tamaia i-a fost adusa de regii magi lui Iisus la nasterea acestuia.

    Imbalsamarea inimii lui Richard I ar fi avut astfel o functie dubla.

    Era vorba mai intai de a asigura conservarea organului, transportat de la Chalus, din regiunea Limousin, unde a murit regele englez, pana la Rouen, la o distanta de peste 500 de kilometri.

    Conform practicilor din epoca si dorintelor sale, trupul regelui a fost intr-adevar fragmentat: maruntaiele sale au fost inhumate la Chalus, in teritoriu inamic, inima sa - organ nobil - a fost depusa intr-un sicriu din catedrala din Rouen, in teritoriu englez, iar restul trupului a fost inhumat in abatia de Fontevraud, in Anjou, alaturi de tatal sau, Henric al II-lea, si mama sa, Eleanor de Aquitania.

    Dupa parerea profesorului Charlier, "deosebita grija cu care a fost imbalsamata inima si folosirea de uleiuri aromate care ii ofereau acesteia un miros ce se apropia de mirosul sfinteniei" ar fi putut avea ca scop accelerarea accesului regelui defunct in rai: anumiti preoti din epoca erau de parere ca legendarul cavaler englez comisese destul de multe crime, mai ales in Tara Sfanta, pentru a-i justifica un "sejur" de 33 de ani in purgatoriu.

    Figura emblematica a Evului Mediu, Richard Inima de Leu a murit in 1199, la varsta de 41 de ani, din cauza unei rani la umar, provocata de sageata unei arbalete.

    Cercetatorii francezi au descoperit in ramasitele inimii regelui englez bacterii si ciuperci, fara a fi insa in masura sa determine daca acestea erau cauzate de rana, deci asociate cauzei decesului (septicemie, cangrena), sau unei degradari post-mortem. "Nu am aflat nimic in plus despre cauza mortii lui Richard Inima de Leu", a declarat Philippe Charlier.

    Mitul regelui Richard Inima de Leu a fost popularizat la inceputul secolului al XIX-lea de scriitorul Walter Scott in romanul sau "Ivanhoe", iar apoi de cinematografia hollywoodiana, prin filme precum "Robin si Marian" (1976), "Robin Hood, printul hotilor" (1991) si "Robin Hood" (2010), regizat de Ridley Scott.

    Philippe Charlier are pe agenda sa de lucru si alte proiecte care au legatura du diverse personalitati britanice. El analizeaza in prezent ramasitele pamantesti ale ducelui de Bedford, cunoscut si sub numele John of Lancaster, cel care a ars-o pe rug pe Ioana d'Arc.

    Mediafax


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Restauraţia fără rest

    Pavel LUCESCU

    Restauraţia fără rest

    Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

    Ioan Alexandru TOFAN

    Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

    Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

    Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

    George PLEȘU

    Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

    Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

    IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

    Grigore ILISEI

    IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

    Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

    pulspulspuls

    Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

    Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

    Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

    Caricatura zilei

    Tramvaiul nou și-a început treaba

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.