Comitetul Roman pentru Adoptii (CRA) a decis, in sedinta de joi, suspendarea, pentru un an, a primirii de noi cereri de adoptie a unor copii din Romania de catre persoane sau familii din strainatate, informeaza CRA.
Potrivit hotaririi CRA, aceasta nu va afecta repartitiile de adoptie internationala emise pina la sfirsitul anului trecut, dosarele aflate inca pe rol urmind sa fie rezolvate conform vechilor proceduri legale in acest sens. In momentul de fata, sint in curs de solutionare in jur de 5.000 de cereri de adoptie internationala.
CRA a suspendat, in luna martie a acestui an, sistemul de punctaj in baza caruia fundatiile acreditate primeau repartitii pentru adoptia internationala, in urma criticilor externe potrivit carora Romania isi "vinde" copiii. Autoritatile au decis atunci sa accepte in continuare cererile de infiere din partea unor straini, solicitarile urmind sa fie solutionate in baza unei noi legi in acest sens.
Responsabilii locali din sistemul de protectie a copilului cer deblocarea de urgenta a adoptiilor internationale
Responsabilii locali din sistemul de protectie a copilului cer reluarea adoptiilor internationale, avertizind ca blocarea acestora genereaza probleme financiare in sistem si compromite strategia nationala in domeniu, care urmareste scaderea numarului de copii institutionalizati.
Factori din cadrul autoritatilor locale bucurestene pentru protectia copilului au declarat ca, in urma suspendarii adoptiilor internationale, directiile locale pentru protectia copilului sint in pericol sa piarda pina la 25 la suta din bugetul total pe un an, si anume sumele furnizate pina acum de fundatiile care intermediaza adoptii. In fiecare sector al Capitalei activeaza mai multe organizatii neguvernamentale acreditate sa realizeze adoptii internationale, iar fondurile virate de ele sistemului de protectie a copilului s-au ridicat, anul trecut, la peste zece miliarde de lei pentru fiecare zona administrativa.
Fondurile de care dispun organizatiile neguvernamentale cu acreditare pentru adoptii internationale provin, in mare majoritate, din aceste intermedieri. Potrivit prevederilor legale, fundatiile au obligatia sa cheltuie o parte din acesti bani pe programe locale de protectie a copilului, iar sumele pe care ele le aduc in sistem sint cuprinse intre citeva sute de milioane si citeva miliarde de lei, in fiecare zona administrativa.
Potrivit surselor citate, activitatea fundatiilor o completeaza pe cea a directiilor locale pentru protectia copilului. Fundatiile platesc salariile la pina la 90 la suta dintre asistentii maternali profesionisti (persoane specializate in ingrijirea copiilor la domiciliul propriu), sustin material familii sarace si cu risc crescut de abandon si identifica, la scurt timp dupa nastere, solutii de protectie a multora dintre copiii abandonati in spitale si maternitati. Fundatiile sustin centrele de ocrotire a minorilor, completind alocatiile de hrana pentru copii, finantind lucrari de investitii si de reabilitare a centrelor, precum si tabere si excursii pentru copiii institutionalizati.
"Nu poti sustine o familie saraca numai cu ajutorul de 560.000 de lei pe luna din partea statului si nici un copil dintr-un centru cu o alocatie de hrana de 32.000 de lei pe zi. Fundatiile intervin punctual, cu ajutoare mici, dar bine directionate. Pe de alta parte, in comparatie cu un asistent maternal angajat cu salariu fix la primarie, unul platit de o fundatie va fi mult mai motivat, cit timp venitul ii este raportat la numarul si starea de sanatate a copiilor pe care ii are in ingrijire", au declarat sursele citate.
Colaborarea cu sectorul neguvernamental este esentiala pentru functionarea eficienta a sistemului de protectie a copilului, in conditiile in care se urmareste scaderea numarului de copii institutionalizati. Responsabilii locali din sistem au aratat ca nu sprijina o anumita varianta de realizare a adoptiilor internationale, ci doar aparitia de urgenta a noilor reglementari in acest sens. Desi nu sustin adoptarea copiilor de catre familii de straini, ei au atras atentia ca adoptia internationala poate fi, in unele cazuri, singura sansa pentru ca unii minori sa duca o viata normala.
"Luna aceasta am avut 20 de abandonuri in maternitati dintr-un singur sector si doar doua cereri de adoptie nationala. Putini romani sint dispusi sa infieze copii, iar daca o fac pun tot felul de conditii: sa nu fie tigan, sa aiba ochi albastri si parul blond, sa fie destept si sanatos, sa nu provina din familii de alcoolici sau de infractori. Practic, pentru un copil cu handicap sau cu HIV / SIDA, sansele sa isi gaseasca o familie in Romania sint nule", au precizat aceleasi surse. Potrivit legii, adoptia internationala este ultima solutie de protectie a copilului institutionalizat, la care se recurge daca nici o ruda sau nici o familie din tara nu vrea sa il infieze.
Comitetul Roman pentru Adoptii (CRA) a suspendat, in martie anul acesta, sistemul de punctaj in baza caruia organizatiile neguvernamentale primeau repartitii pentru adoptiile internationale. Drept urmare, nu a mai fost primita nici o noua cerere de adoptie internationala, fiind rezolvate - conform vechilor prevederi - doar dosarele aflate pe rol la acel moment. Decizia a fost luata in urma criticilor externe la adresa autoritatilor romane, potrivit carora Romania ar incuraja "exportul" de copii. O noua lege a adoptiilor este in curs de elaborare, dar momentul aprobarii ei a fost de mai multe ori aminat.
Peste o suta de fundatii romanesti si straine sint acreditate sa intermedieze infierea in strainatate a unor copii din Romania. Unele din aceste organizatii prezinta Romania, in paginile lor de Internet, drept "o sursa foarte productiva de copii, mai ales pentru clientii care sint dispusi sa accepte unele intirzieri ori incertitudini, in schimbul posibilitatii de a primi rapid un copil de virsta foarte frageda". Pina la decizia din martie a CRA, lista de asteptare pentru copiii mai mici de doi ani era relativ scurta, clientii fiind rareori nevoiti sa astepte mai mult de doua-trei luni pentru definitivarea adoptiei. Unele fundatii recomanda acum clientilor lor sa amine depunerea unor noi cereri, oferind luna septembrie 2001 drept termen de aprobare a noii legislatii romanesti in domeniu.
Fundatiile mentionate arata ca minorii infiati din Romania sint acum mai sanatosi decit in urma cu zece ani. SIDA si hepatita "nu mai constituie un pericol", alcoolismul in rindul parintilor este mai putin raspindit decit in alte tari din zona (Rusia, Ucraina), iar efectele accidentului nuclear de la Cernobil nu s-au simtit prea tare in Romania.
Aceleasi fundatii prezinta drept un avantaj faptul ca - in comparatie cu alte state - Romania nu a impus restrictii privind virsta, starea civila sau numarul divorturilor prin care a trecut cetateanul strain care cere un copil roman spre adoptie. Organizatiile atrag atentia asupra faptului ca sint totusi preferate cuplurile casatorite, cu o situatie financiara stabila si care au sub 45-50 de ani. "Reguli nescrise" restring sansele de a fi acceptati pentru adoptie barbatii de peste 50 de ani si femeile de peste 45 de ani, precum si cei care au mai mult de doi copii, arata organizatiile mentionate, care se mindresc insa cu faptul ca au reusit sa realizeze adoptii din Romania si pentru straini de 70 de ani.
In privinta costurilor pentru realizarea adoptiilor, fundatiile indica un tarif mediu de 15.000 de dolari, precizind uneori ca 2.000 de dolari reprezinta "donatia obligatorie" catre autoritatile romane. Exista insa si cazuri in care fundatiile straine care colaboreaza cu organizatiile romanesti de profil - mai ales cele din Statele Unite ale Americii - avertizeaza ca acestea solicita mult mai multi bani decit se obisnuieste, pentru realizarea unei adoptii internationale.