Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ce soarta vor avea colaboratorii lui Emil Constantinescu?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Pentru prima oara in istoria Romaniei s-a pus problema unei echipe care sa inlocuiasca aparatul de la Presedintie care a lucrat cu fostul sef al statului.
    Putini dintre acestia i-au ramas "fideli" presedintelui pina in ultimele zile ale mandatului sau. Citiva dintre ei au ocupat functii in institutia prezidentiala chiar pentru foarte scurt timp. Pentru cei mai multi - mai vechi sau mai noi - imediat ce Constantinescu a anuntat ca nu mai candideaza pentru un nou mandat si nici pentru vreo alta functie politica, a inceput "goana dupa functii". Constient de acest lucru, insusi presedintele le-a asigurat unora un post "caldut". Ceilalti si-au gasit singuri. Doar o mica parte a ramas alaturi de presedinte pina la caderea cortinei. Astfel ca, in ultimele saptamini ale mandatului lui Constantinescu, linistea multor birouri de la Palatul Cotroceni nu mai era intrerupta decit de tiriitul vreunui telefon la care nu mai raspundea nimeni.
    In decembrie 1996, noul sef al statului i-a numit la conducerea principalelor departamente din cadrul Presedintiei pe apropiatii sai, cei care au facut parte din staff-ul de campanie. Printre ei, Zoe Petre, Dorin Marian, Petru Berteanu, Mugurel Ciuvica, Catalin Harnagea, Gheorghe Huiu.
    Dintre acestia, Zoe Petre, Mugurel Ciuvica si Gheorghe Huiu au ramas alaturi de presedinte pina la finalul mandatului sau. Ei vor colabora cu Emil Constantinescu si pe viitor, in cadrul Fundatiei Romane pentru Democratie (FRD).
    In noiembrie, Constantinescu a anuntat pentru prima oara, public, la o festivitate organizata la Facultatea de Geologie, ca din data de 2 februarie 2001 se va reintoarce la catedra de mineralogie, ca profesor cu norma intreaga. In paralel cu preocuparea pentru continuarea carierei didactice, Constantinescu a dorit sa-si asigure viitorul, al sau si al celor care i-au ramas fideli pina la capat. Desigur, un fost sef al statului nu putea sa se piarda in anonimat, rezumindu-se la activitatea didactica. El a inceput demersurile pentru infiintarea Fundatiei "Institutul pentru cooperare regionala si prevenirea conflictelor", al carui unic fondator este. Scopul fundatiei este foarte generos si indraznet - sa dezvolte democratia si progresul prin stabilirea unui dialog regional in Europa de Est si Sud-Est si sa contribuie la cooperarea dintre tarile acestei regiuni, precum si dintre aceste tari si statele membre ale UE si NATO. Cei rautaciosi pot trage concluzia ca Emil Constantinescu vrea sa isi continuie la scara mai mica si neguvernamentala dorinta de a fi lider regional, iar cei binevoitori pot spune ca fundatia reprezinta cel mai potrivit mod in care fostul presedinte si apropiatii lui pot continua ceea ce au facut la Cotroceni. In conducerea Fundatiei, Constantinescu va fi presedinte, iar Zoe Petre director.
    In prezent consilier prezidential, Zoe Petre este nu numai o colaboratoare a lui Emil Constantinescu, ci si un vechi prieten. Zoe Petre si Emil Constantinescu sint membri fondatori ai Aliantei Civice si ai Fundatiei Romane pentru Democratie. Zoe Petre este din decembrie 1996 consilier prezidential pentru analiza politica, fiind considerata "sfetnicul de taina" al presedintelui. Zoe Petre a participat la principalele evenimente care au avut in prim-plan Presedintia sau pe presedintele Constantinescu. Ea l-a insotit pe seful statului in aproape toate vizitele externe si a participat la numeroase intilniri ale presedintelui, mai mult sau mai putin importante pentru tara. La finalul mandatului, Zoe Petre isi va relua integral cursurile de la Facultatea de Istorie din Universitatea Bucuresti si va colabora in continuare cu Emil Constantinescu in realizarea proiectelor pe care acesta si le-a propus prin cele doua fundatii - Institutul pentru cooperare regionala si prevenirea conflictelor si Fundatia Romana pentru Democratie.
    Trezorier al noii fundatii va fi Mihai Blaga, consilier personal al presedintelui Emil Constantinescu la Departamentul Economic si de Dezvoltare regionala si inter-regionala, desi domiciliul sau este in Germania. Alaturi de Blaga, mai detin titulatura de consilier personal si alti doi cetateni straini: Simona Vrabiescu-Kleckner si Sandra Pralong. Prima a raspuns de relatia cu diaspora, iar a doua, avind legaturi in lumea academica americana (Sandra Pralong a terminat stiinte politice la Tufts College), a gestionat relatia cu mediile de informare din strainatate.
    Mugurel Ciuvica era pina de curind seful de cabinet al presedintelui, iar din septembrie este secretar general al Presedintiei.
    Gheorghe Huiu a detinut din decembrie 1996 si pina la finalul mandatului lui Constantinescu functia de consilier de stat pentru probleme financiar-administrative. Si el a facut parte din staff-ul de campanie pentru alegerile din 1996, iar intre 1994 si 1996 a fost director coordonator al FRD. Huiu se numara printre cei care sperau sa mai ramina vreo patru ani la Palatul Cotroceni, in eventualitatea in care Mugur Isarescu ar fi cistigat alegerile prezidentiale din aceasta toamna. Cum nu s-a intimplat asa, Gheorghe Huiu isi va relua activitatea in cadrul FRD si, probabil, in proiectele pe care le va derula noua fundatie infiintata de Constantinescu.
    Unul dintre apropiatii lui Emil Constantinescu inca din perioada cind acesta era presedinte al CDR a fost si Petru Berteanu, consilier de stat, sef al Departamentului Comunicare al Presedintiei din decembrie 1996. El a parasit institutia prezidentiala in martie 2000, cind a preluat conducerea postului de radio Europa FM. De altfel, Berteanu a fost redactor, intre 1990 si 1992, al postului Radio Romania International si corespondent parlamentar al postului public de radio. Iar din 1993 a fost seful sectiei Politica Interna a saptaminalului "Tinerama", iar ulterior a devenit redactor-sef adjunct al acestei publicatii. Intre 1995 si 1996 a fost consilier pentru comunicare al presedintelui CDR, pentru ca, dupa alegerile din toamna anului 1996 sa ocupe un post similar in cadrul Presedintiei.
    Catalin Harnagea, actualul sef al Serviciului de Informatii Externe, a ocupat functia de consilier prezidential pentru probleme economice, interministeriale, de administratie locala, cancelarie si protocol din decembrie 1996 pina in iulie 1997, cind Emil Constantinescu la numit director al SIE. Harnagea provine, de asemenea, dintre membrii staff-ului de campanie a lui Emil Constantinescu pentru alegerile din 1996. In primavara aceluiasi an, el condusese si campania electorala a lui Victor Ciorbea pentru Primaria generala a Capitalei.
    Dorin Marian a coordonat campania electorala a lui Emil Constantinescu in 1996, pentru a deveni apoi consilier prezidential pentru probleme de aparare si siguranta nationala. Din februarie 2000 a detinut functia de sef al Administratiei Presedintiei, postul de consilier prezidential pentru probleme de aparare si ordine publica revenindu-i generalului Constantin Degeratu.
    Dorin Marian a parasit Palatul Cotroceni in toamna acestui an, pentru a deveni director executiv al campaniei electorale a CDR 2000, pe ale carei liste parlamentare a candidat. Insa sperantele pentru un loc in Parlament i s-au risipit, Conventia nereusind sa depaseasca pragul electoral.
    Functia de consilier prezidential pentru probleme de aparare si ordine publica este detinuta din februarie 2000 de generalul Constantin Degeratu, fost sef al Statului Major General al Armatei. Degeratu este unul dintre cei care a ramas "pe baricade" pina la finalul mandatului presedintelui Constantinescu, desi au existat voci care spuneau ca si el va candida pentru un loc de parlamentar pe listele CDR 2000.
    Generalul Degeratu nu a parasit "corabia" pentru o cauza pierduta, dar situatia sa actuala nu este deloc fericita. Degeratu va deveni secretar general al MApN, o functie cu mult inferioara celei de sef a SMG, pe care a detinut-o pina in 1999. Istoria recenta nu consemneaza multe cazuri, cu exceptia unor treceri pe "linie moarta" sau retrogradari din anii dictaturii comuniste, in care militari care au ocupat cea mai inalta functie din ierarhia armatei accepta un post mult mai mic.
    In primavara anului 1999, presedintele Constantinescu a adus la Palatul Cotroceni o echipa noua de consilieri si, la aproape trei ani de la instalarea in functie, a numit un purtator de cuvint al Presedintiei, in persoana lui Rasvan Popescu.
    Rasvan Popescu a fost purtator de cuvint si al Guvernului Radu Vasile, un premier cu care presedintele nu a avut relatii dintre cele mai cordiale, postura in care a fost remarcat de Constantinescu. Colaborarea sa cu seful statului a fost buna si a incercat un dezghet al relatiei cu presa. Emil Constantinescu l-a rasplatit pentru perioada in care i-a fost purtator de cuvint, numindu-l in septembrie 2000 membru in Consiliul National al Audiovizualului. Pentru urmatorii patru ani, Rasvan Popescu sta linistit.
    Tot in primavara lui 1999, la Presedintie a fost creata Cancelaria Ordinelor, la conducerea careia a fost numit Floricel Marinescu, cu rang de consilier de stat. Specializat in arheologie preistorica si medalistica si cu o bogata experienta in domeniu, Floricel Marinescu a avut un rol important la Presedintie, mai ales dupa reinstituirea sistemului national de decoratii in Romania. La final de mandat, el marturiseste ca nu a avut timp sa se gindeasca la viitor. Asadar, deocamdata, singurul venit al lui Marinescu va fi pensia, el fiind pensionar din anul 1994.
    Printre membrii noii echipe de la Palatul Cotroceni, formata in 1999, s-a aflat si Petru Radu Paun-Jura, consilier de stat pentru politici sociale, fost secretar de stat in Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, provenit din rindurile Partidului National Liberal. Paun-Jura a asigurat un dialog intre Presedintie si diferitele categorii sociale, in special cele defavorizate. Uneori a fost trimis de presedinte sa distribuie ajutoare in diferite localitati afectate de calamitati naturale. Desi relatiile lui Constantinescu cu PNL s-au deteriorat foarte mult in ultimul an, Paun-Jura nu s-a dezis de fostii colegi de partid. De altfel, el spera ca, in eventualitatea in care PNL ar fi participat la guvernare dupa alegerile din noiembrie, sa devina presedintele Casei Nationale de Pensii. Cum liberalii nu au obtinut un scor important, iar candidatul lor la Presedintie nu a ajuns in turul doi, Paun-Jura trebuie sa se orienteze spre altceva.
    Tot in primavara anului 2000, Emil Moroianu a fost numit consilier de stat pentru probleme juridice in cadrul Presedintiei. Dupa ce Constantinescu a anuntat ca nu mai candideaza pentru un nou mandat, Moroianu a demisionat din functia detinuta la Presedintie, pentru a se intoarce la activitatea didactica. El este, in prezent, rector al Universitatii Tirgu Jiu.
    De altfel, multi dintre consilierii de la Presedintie s-au intors la vechile pasiuni, fie pentru ca au servit o singura cauza, fie pentru ca nu au avut alternativa. Astfel, consilierul Marius Oprea, care, la plecarea lui Petru Berteanu, a preluat atributiile acestuia, se va dedica in continuare cercetarilor istorice. De asemenea, Cristian Preda se va intoarce la catedra, el fiind prodecan al Facultatii de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti. Tot activitatii didactice i se va dedica si Vlad Nistor, consilier de stat, sef al Departamentului Protocol din cadrul Presedintiei, din 1998.
    Pentru citiva, insa, viitorul nu suna deloc bine. Este si cazul lui Mugurel Stan, consilier de stat la Compartimentul Tineret din cadrul Presedintiei, care deocamdata este in cautarea unui job. El a sperat ca, in cazul in care Mugur Isarescu ar fi cistigat alegerile prezidentiale, sa faca parte si din noua echipa de la Palatul Cotroceni, ceea ce nu se va intimpla.
    Si functionarii publici din cadrul Presedintiei sint in cautarea unui nou loc de munca. Desi, potrivit legii functionarului public, ei ar trebui sa ramina in continuare in aparatul institutiei, putini dintre functionarii publici de la Palatul Cotroceni cred ca asa se va intimpla. (Ioana Campean)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

      Intrebarea zilei

      Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

      vezi raspunsuri