Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dezamagire in Balcani, dupa razboiul din Kosovo

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Dupa ce, in urma incetarii conflictului dintre NATO si Iugoslavia, statele occidentale s-au angajat sa sprijine reconstructia si dezvoltarea sud-estului Europei, procesul este acum trecut la capitolul "si altele" pe agenda cancelariilor europene. Lansat zgomotos la inceputul lunii iunie, cancelarul german Gerhard Schroeder denumindu-l chiar, bombastic, "miniplanul Marshall", Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est se afla inca in faza de proiectare a modalitatilor de realizare, existind semne de dezinteres ale promotorilor sai, precum si obstacole de natura birocratica.
    Mai mult, dupa cum declara recent premierul roman Radu Vasile, nu se stie nici macar daca initiativa va avea o componenta financiara. Aceasta posibilitate ar mentine insa Balcanii la un nivel de saracie care poate determina noi conflicte, intr-o zona in care standardul de viata este intr-o scadere dramatica. "Nimeni nu stie in ce consta planul de stabilitate", mai spunea seful Cabinetului de la Bucuresti, intr-o declaratie care reflecta pe deplin cum stau lucrurile la ora actuala.
    O posibila explicatie a intirzierii privind Pactul de Stabilitate este faptul ca demersurile occidentale tintesc acum debarcarea lui Slobodan Milosevici, presedintele iugoslav asemanat adeseori cu Ceausescu. Astfel ca, la ora actuala, opozitia din Serbia si liderii reformatori din Muntenegru sint mult mai interesanti pentru autoritatile europene decit Romania, Bulgaria sau oricare alt stat din zona, in timp ce promisiunile de sprijin pentru reconstructie si dezvoltare par indreptate cu preponderenta catre provincia Kosovo si republica "rebela" Muntenegru.
    In ceea ce priveste pagubele suferite de tarile din regiune in urma conflictului din Iugoslavia, este greu de crezut ca vor primi compensatii din partea cuiva, un precedent in aceste sens inregistrindu-se in urma razboiului din Bosnia. In schimb, cel putin la nivelul Romaniei, ultima perioada a coincis cu un puternic val de multumiri ale liderilor occidentali pentru sprijinul acordat NATO in actiunile impotriva Iugoslaviei. Veniti la Bucuresti intr-un ritm naucitor pentru o capitala balcanica neinteresanta pina la criza din Kosovo, Madeleine Albright, Javier Solana, Joschka Fischer si alti oficiali mai putin importanti au ocolit insa detaliile privind sprijinul financiar.
    Daca, pina de curind, principalii "actori" din UE s-au pronuntat pentru invitarea cit mai rapida a Romaniei si Bulgariei de a incepe negocierile de aderare la forul comunitar, tendinta anuntata recent de comisarul european Romano Prodi consta in aderarea simultana a tuturor statelor candidate "in momentul in care aceasta zona va avea economii stabile". Este clar ca evolutia unui stat precum Albania, cu economia la pamint, poate determina aminarea extinderii si pentru alte tari mai avansate. Rezultatul este ca tot mai multe tari din sud-estul Europei dau, in ultimul timp, semne de neliniste in ceea ce priveste sprijinul promis de statele NATO si UE. Ele au inceput deja sa vorbeasca despre "promisiuni nerespectate", "uitare" "prapastie" si "temeri", toate aceastea fiind asociate cu atitudinea din ultimul timp a Uniunii Europene fata de statele din Balcani. Chiar si autoritatile romane, care au facut pina acum tot posibilul sa nu-i supere pe oficialii ociidentali, au inceput sa-si piarda rabdarea. Cel mai elocvent exemplu este cel al presedintelui Constantinescu care s-a hotarit sa "ia taurul de coarne" in relatia cu NATO si UE, gest primit destul de bine de clasa politica din Romania.
    (Calin COSMACIUC, Ionel AFRASINEI)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri