Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Europa de Est, in stare de soc

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Zoran Djindjic a fost impuscat ieri in fata Guvernului de la Belgrad si a decedat in scurt timp la spital. Djindjic a jucat un rol principal in arestarea si intemnitarea la Haga a fostului presedinte iugoslav, Slobodan Milosevic. Guvernul sirb a decretat trei zile de doliu national si a propus instituirea starii de urgenta pe cuprinsul tarii
    Europa de Est a cunoscut ieri primul asasinat politic de anvergura din ultimii ani. Premierul Zoran Djindjic, unul dintre putinii pro-occidentali si reformisti veritabili din aceasta parte a lumii a fost ucis chiar in fata cladirii Guvernului. Asasinarea lui Djindjic deschide o rana a Europei despre care se credea ca s-a inchis: instabilitatea politica din Balcani.
    Premierul sirb, Zoran Djindjic, a fost asasinat ieri la ora locala 12,45 (13, 45, ora Romaniei), intr-o parcare din fata sediului Guvernului de la Belgrad. Djindjici a fost impuscat mortal de unul sau doi tragatori de elita, care i-au provocat doua rani grave, in spate si in zona stomacului. Din primele informatii ale anchetei, se pare ca arma folosita era o pusca cu luneta de calibru mare, iar tragatorul a tras de la o distanta apreciabila, astfel incit identificarea sa este extrem de dificila. Premierul sirb a fost dus in scurt timp la spital, unde a fost operat de urgenta, dar medicii nu au reusit sa ii salveze viata. Se pare ca si vicepresedintele Partidului Democratic din Serbia a fost ucis in schimbul de focuri din parcarea Guvernului sirb. Oficiali de la Belgrad au afirmat ieri ca asasinatul ar putea avea legatura cu campania declansata recent de guvern pentru a pune capat recrudesentei crimei organizate, cu care se confrunta tara.
    Asasini platiti
    Televiziunea sirba a relatat ca in zona au fost identificati doi tragatori de elita, dintre care unul se pare ca purta barba iar politia a lansat ample operatiuni de cautare in centrul Belgradului, perchezitionind masinile din zona. Postul de radio independent B92 a confirmat ca au fost arestate doua persoane, banuite de implicare in asasinat. Dupa incident, guvernul a fost convocat intr-o reuniune extraordinara, iar pe teritoriul Serbiei a fost decretata starea de urgenta. Guvernul sirb a decretat trei zile de doliu national, si a impus restrictii generale de circulatie pe intregul teritoriu al tarii, inchizind si aeroportul din Belgrad.
    Djindjic era vizat mai demult
    Pe 21 februarie, premierul sirb supravietuise unei tentative de asasinat, dupa ce un camion a blocat soseaua pe care se deplasa convoiul sau de masini. Soferul masinii in care se afla premierul sirb a reusit atunci sa evite in ultimul moment coliziunea frontala cu camionul, iar masina in care se afla Djindjic a fost doar usor impinsa de pe sosea. Ulterior, el a dezmintit informatiile privind existenta unei tentative de asasinare in acest caz, apreciind ca incidentul nu va putea opri reformele democratice.
    Prin activitatea sa politica, Zoran Djindjici si-a atras antipatia mediilor interlope si a sirbilor nationalisti, sustinatori ai fostului presedinte, Slobodan Milosevici. Premierul sirb tocmai trimisese, cu o seara inainte de a fi asasinat, un procuror care sa investigheze activitatea mediilor mafiote care au proliferat in timpul guvernarii fostului presedinte Milosevici. In acelasi timp, Zoran Djindjic a jucat un rol esential in arestarea, in 2001, a lui Milosevici si predarea acestuia Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie de la Haga (TPI), unde se afla incarcerat si in prezent. Masura a deschis calea colaborarii dintre autoritatile sirbe si TPI, Djindjic fiind un sustinator asiduu al solicitarilor Occidentului privind predarea persoanelor acuzate de crime de razboi catre TPI, iar aceasta postura i-a atras si antipatia fatisa a nationalistilor sirbi.
    "Misiunea mea este sa nu fiu popular"
    Fostul premier sirb, Zoran Djindjic, lider recunoscut al opozitiei sirbe, a preluat puterea in 2000, dupa rasturnarea de la putere a liderului ultra-nationalist Slobodan Milosevic. Djindjic era cunoscut in societatea sirba drept un premier charismatic, insa lipsit de popularitatea specifica altor lideri est-europeni post-comunisti. Insusi premierul declarase in repetate rinduri ca "misiunea mea este sa nu fiu popular", aratindu-se astfel mai preocupat de problemele Serbiei decit de propria sa imagine. In acelasi timp, persoana lui Zoran Djindjic stirnea in repetate rinduri aprecieri de "dandy", datorita preferintei sale pentru hainele si masinile scumpe. In mediile mondene din Belgrad a facut cariera o butada referitoare la premierul sirb care afirma ca "pantalonii lui Djindjic sint mai scumpi decit masina lui Kostunica (presedintele Serbiei, n. red)".
    Djindjic s-a nascut pe 1 august 1952, in Bosnia, ca fiu al unui ofiter din armata Iugoslava. Fostul premier a avut o formatie intelectuala erudita, fiind absolvent al Facultatii de Filosofie din Belgrad, in 1974. Dupa terminarea facultatii, la 25 de ani, Djindjic si-a continuat studiile in Germania si a obtinut titlul de doctor in Filosofie la Universitatea din Konstanz, sub conducerea lui Jurgen Habermaas, unul dintre cei mai mari filosofi contemporani.
    Ca student in Iugoslavia condusa pe atunci de Josip Broz Tito, Zoran Djindjic a avut un rol activ in miscarea de opozitie, activitate pentru care a si fost incarcerat timp de un an. In cadrul unor manifestatii de strada-maraton (88 de zile) din 1997, Djindjic s-a remarcat in fruntea miscarii civice "Impreuna", care l-a si propulsat in functia de primul primar necomunist al Belgradului. Victoria sa a fost insa de scurta durata, pentru ca numai dupa citeva luni, principalul sau aliat, conservatorul Vuk Draskovic s-a intors impotriva sa, iar Djindjic a ramas fara post. In timpul bombardamentelor NATO din 1999 asupra Belgradului, Djindjic s-a refugiat in Muntenegru, stirnind minia liderului ultra-nationalist Slobodan Milosevici, care l-a facut "las".
    Dupa rasturnarea, in 2000, de la putere a lui Slobodan Milosevic, Zoran Djindjic a devenit premier al Serbiei, sub presedintia lui Vojislav Kostunica. In timpul ultimilor doi ani, lupta pentru putere dintre cei doi s-a accentuat. Kostunica se prezenta ca un personaj extrem de popular, in timp ce Djindjic si-a cistigat respectul clasei politice, chiar si al adversarilor, prin tenacitatea si abilitatea sa in politica si afaceri. Datorita pozitiilor diferite asupra reformei economice si politice din Iugoslavia, Djindjic a devenit inamic la scena deschisa cu presedintele Kostunica, fapt care l-a impins la o masura politica extrema: bazindu-se pe relatia strinsa pe care o avea cu presedintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, Djindjic a format Uniunea Serbia - Muntenegru, desfiintind practic entitatea politica al carei presedinte era Kostunica.
    Zoran Djindjic era casatorit si avea doi copii. (Mihai MITRICA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri