Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Forintul se rasteste la leu

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    In relatiile romano-ungare, este vizibila schimbarea de strategie a diplomatiei romanesti petrecuta in ultima vreme. Dupa ce, vreme de mai multi ani, Romania a fost preocupata cu preponderenta de politicile de securitate militara si politica, in ultima vreme punctul de greutate in negocierile bilaterale si in cadrul organismelor la care este afiliata Romania a cazut pe relatiile economice. Dupa incheierea tratatului de baza bilateral intre Romania si Ungaria si dupa cooptarea UDMR la actul de guvernare precum si dupa aderarea Romaniei la CEFTA in iulie 1997, relatiile economice intre cele doua tari au cunoscut o imbunatatire semnificativa, reflectind mai ales adaptabilitatea si energia investitorilor maghiari.
    Statisticile sint graitoare. Ungaria ocupa locul 16 in clasamentul investitorilor straini din Romania. Capitalul investit in Romania de firmele maghiare depaseste 50 de milioane de dolari. De cealalta parte, in Ungaria, nu exista o evidenta stricta a investitiilor romanesti pentru ca acolo nu se face diferenta - asa cum se intimpla la noi - intre investitorii autohtoni si cei straini. Conform statisticilor aflate in posesia ambasadei Ungariei la Bucuresti, valoarea investitiilor romanesti in tara vecina este de 20 de milioane de dolari. Diferenta este cu atit mai semnificativa cu cit Ungaria are o populatie de doua ori mai putin numeroasa decit cea a Romaniei. Doua treimi din investitiile romanesti in Ungaria se concentreaza in zona de sud, la Szeged, acolo unde se afla minoritatea romaneasca. Fenomenul este normal si face inutila ingrijorarea nationalistilor romani care vad in concentrarea capitalului maghiar in Transilvania o manevra menita sa desprinda aceasta aceasta regiune de restul tarii. De fapt, volumul cel mai mare al investitiilor maghiare se concentreaza in Bucuresti (circa 27 de milioane de dolari). Urmeaza Transilvania, cu aproape 16 milioane de dolari si Crisana cu aproape 7 milioane. Pe judete, Covasna, Harghita, Bihor si Arad ocupa primele locuri in privinta capitalului maghiar investit (cu 3-4 milioane de dolari fiecare).
    In intervalul 1990-1998, au fost infiintate circa 2.300 de societati comerciale cu participare ungara la capital, ceea ce inseamna ceva mai mult de 4% din totalul societatilor cu capital strain inregistrate in Romania. In schimb, in Ungaria, exista doar 500 de societati cu participare de capital romanesc.
    Ungaria se situeaza pe locul 10 in volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei. Volumul schimburilor anuale a fost in 1997 de aproape 530 de milioane de dolari, de doua ori mai mult decit in 1991. Una din cauzele intensificarii schimburilor comerciale este aderarea Romaniei la CEFTA, organism central-european care isi propune eliminarea totala a taxelor vamale dintre statele membre pina la data de 1 ianuarie 2001. In cadrul tarilor CEFTA, 55% din relatiile economice ale Romaniei se deruleaza cu Ungaria, importul fiind preponderent fata de export. Mai activi, maghiarii au aparut pe piata romaneasca mai ales cu produse alimentare (care beneficiaza si de subventii). Ungaria mai exporta in Romania in cantitati mari produse chimice si petrochimice, precum si aparatura electronica. Pe piata maghiara, romanii intra mai ales cu sare, ape minerale (in ultima vreme, intr-un ritm mai scazut) si sint in pericolul de a pierde, la concurenta cu ucrainienii piata de mobila. In 1996, din importurile realizate de Ungaria - peste 16.200 de milioane de dolari - marfurile romanesti au insumat doar 170 de milioane de dolari, in vreme ce importuile din Cehia si Slovacia - aflate in uniune vamala - au totalizat mai mult de 650 de milioane de dolari. Comertul exterior al Ungariei este de 38 de miliarde de dolari. Romania este, din punct de vedere teritorial, de doua ori si jumatate mai mare si are un comert de 18 miliarde de dolari. In privinta importurilor, Ungaria absoarbe 18 miliarde de dolari pe an, in timp ce Romania absoarbe doar 10. (Adrian CIOFLANCA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Pavel LUCESCU

    Cine profită de madam Şoşoacă

    Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

    opinii

    Distrugerea statuilor

    Alexandru CĂLINESCU

    Distrugerea statuilor

    Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    pr. Constantin STURZU

    De ce este atât de aspru Postul Mare?

    Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    pulspulspuls

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

    Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri