Guvernul a aprobat, in sedinta trecuta, normele metodologice de aplicare a Legii privind retrocedarea imobilelor nationalizate, a anuntat, vineri, la teleconferinta cu prefectii, ministrul Administratiei Publice, Octav Cozminca.
Cozminca a precizat ca normele metodologice "nu adauga nimic acestei legi", asa cum a procedat, in 1997, fosta guvernare "prin experiente nelalocul lor".
Ministrul Administratiei Publice a spus ca normele adoptate de Guvern detaliaza sfera bunurilor care intra sub incidenta Legii 10/2000, dispozitiile cu privire la persoanele indreptatite la masuri reparatorii si contine lista imobilelor care nu pot fi retrocedate, potrivit acestei legi.
Repararea prejudiciului suferit de persoanele carora statul le-a preluat abuziv locuintele in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 se va putea face prin restituirea in natura a imobilelor sau prin stabilirea unor masuri reparatorii prin echivalent, precum compensarea cu alte bunuri sau servicii din sfera de activitate a detinatorului locuintei sau despagubiri banesti, a decis Guvernul, prin adoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii imobilelor nationalizate.
Totodata, aceste masuri reparatorii vor putea viza acordarea de actiuni la societatile comerciale tranzactionate pe piata de capital sau acordarea de titluri de valoare nominala, folosite exclusiv in procesul de privatizare.
Potrivit normelor metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate in sedinta de miercuri a Guvernului, sub incidenta acestei legi intra imobilele preluate abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in aceasta perioada, precum si cele preluate in baza Legii nr.139/1940 privind rechizitiile si nerestituite si pentru care fostii proprietari nu au primit nici un fel de compensatii sau acestea nu au fost echitabile.
In privinta persoanelor indreptatite sa beneficieze de masuri reparatorii, acestea sint persoanele fizice proprietare ale imobilelor la data preluarii acestora in mod abuziv, persoanele fizice, asociate ale persoanei juridice, care detineau in proprietate imobilele si alte active la data preluarii si persoanele juridice proprietare ale imobilelor preluate, daca si-au continuat activitatea ca persoana juridica pina la data intrarii in vigoare a legii sau si-au reluat acivitatea dupa 22 decembrie 1989, iar prin hotarire judecatoreasca s-a constatat ca "sint aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa".
De masuri reparatorii vor putea beneficia si partidele politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile legii, precum si mostenitorii persoanelor fizice indreptatite.
De astfel de masuri reparatorii nu beneficiaza persoanele care au primit despagubiri, fostii proprietari si mostenitorii acestora, pentru terenurile al caror regim juridic este reglementat prin Legea nr.18/1991 a fondului funciar si Legea nr.1/2000 referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere, precum si fostii proprietari, culte religioase sau comunitatile minoritatilor nationale, ai imobilelor preluate de stat sau alte persoane juridice al caror regim juridic va fi reglementat prin acte normative speciale.
In normele metodologice aprobate de Executiv se arata ca "desi Legea nr.10/2001 nu prevede conditia cetateniei romane pentru persoanele care urmeaza a beneficia de dispozitiile acesteia, lipsa unui text care sa reglementeze interdicitia pentru cetatenii straini sau apatrizi de a dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor nu poate conduce la concluzia ca acestia pot fi beneficiarii restituirii in natura a suprafetelor de teren".
Nu se va putea decide restituirea in natura a locuintelor in cazul in care imobilul a fost transformat, devenind un imobil nou, daca imobilul a fost instrainat fostului chirias, cu respectarea Legii nr.112/1995 privind casele nationalizate, daca imobilele sint preluate cu titlu valabil si ocupate de unitati bugetare din invatamint, sanatate, de asezaminte social-culturale sau de institutii publice, de sedii ale partidelor politice legal inregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, in vederea continuarii activitatilor de interes public, social-cultural sau obstesc.
Nu pot fi acordate restituiri in natura in cazul imobilelor care nu mai exista la data intrarii in vigoare a legii, iar in cazul celor distruse ca urmare a unor calamitati naturale, situatie in care, fiind vorba de forta majora, nu pot fi acordate nici despagubiri in echivalent.
In situatia in care persoana indreptatita la masuri reparatorii avea calitatea de asociat la persoana juridica proprietara a imobilelor si activelor la data preluarii acestora in mod abuziv, nu este posibila restituirea in natura. In schimb, daca aceasta persoana era asociat unic sau persoanele indreptatite asociate erau membrele aceleiasi familii - fiind deci si proprietarele imobilelor sau activelor ce constituiau capitalul social - au dreptul la restituirea in natura.
Imobilele preluate de stat in baza unor legi, acte administrative sau hotariri judecatoresti de confiscare, constind in terenuri si cladiri evidentiate in patrimoniul societatilor comerciale privatizate sau in curs de privatizare, in absenta carora societatea nu ar mai putea sa isi continue activitatea si ar urma sa fie dizolvata sau lichidata, nu vor fi restituite in natura.
Despagubirile banesti se acorda numai pentru imobilele cu destinatia de locuinte si dupa dovedirea calitatii de persoana indreptatita.
Pentru declansarea procedurii de restituire, persoana indreptatita trebuie sa trimita persoanei juridice detinatoare o notificare prin executorul judecatoresc, in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a legii, insotita de actele doveditoare ale dreptului de proprietate. In cazul in care persoana nu dispune de aceste acte in momentul notificarii, ele pot fi depuse in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a legii.