Liderii Uniunii Europene s-au reunit si ieri, in cadrul summitului de doua zile, cu intentia ferma de a ajunge la un acord asupra bugetului pentru 2007-2013, dupa ce dezbaterile au cistigat in amploare in legatura cu acest subiect. Premierul britanic Tony Blair, pentru care acest summit incheie mandatul de sase luni pe care tara sa l-a detinut la presedintia Uniunii, a prezentat pentru a treia oara o noua propunere de buget, celelalte doua propuneri negasind sustinere din partea nimanui. Conceptia britanica "minimalista" asupra Uniunii Europene a fost ilustrata de o propunere de buget lipsita de anvergura si considerata de toata lumea drept insuficienta. In schimb, premierul britanic Tony Blair a declarat ca toti liderii europeni sint de acord ca momentul unui acord bugetar e acum. Ei stiu ca britanicii pot face concesii doar pina la sfirsitul anului, moment pina la care detin presedintia Uniunii, si ca Tony Blair dispune de mai multa marja de manevra pentru ca a declarat deja ca nu va mai candida la urmatoarele alegeri generale din Marea Britanie. Dar marja e totusi redusa, a insistat premierul Blair. Desi toata lumea vrea un acord bugetar, in realitate, fiecare are nevoie de bani, deci negocierile sint extrem de incordate. Pretul unui esec va fi insa mare, pareciaza BBC. Pentru Tony Blair - cel care a venit la putere declarind ca vrea sa aduca Marea Britanie in inima Europei - o presedintie europeana ratata din interese nationale si relatii incordate tocmai cu cei mai buni aliati ai sai din Europa de est. Pentru Uniunea Europeana, un nou esec dupa cel al Constitutiei Europene ar insemna o pauza in planurile de extindere si un viitor incert.
Merele discordiei
Exista doua puncte principale de discordie. Primul este rabatul de care beneficiaza Marea Britanie din 1984 si pe care numeroase state, inclusiv Comisia Europeana, ar vrea sa-l vada redus substantial. In propunerea pe care a facut-o miercuri, Blair, supus presiunilor interne de a nu ceda asupra acestui punct, nu a facut decit o concesie minimala: rabatul ar continua sa creasca, dar britanicii ar primi cu opt miliarde de euro mai putin decit ar fi primit in mod normal.?Cele mai inversunate sint Franta si Italia care, impreuna, acopera jumatate din cadoul anual pentru Londra. Un alt punct sensibil este clauza de revizuire care ar permite in 2008 reexaminarea intregului buget european, Marea Britanie sperind sa poata reduce atunci fondurile pentru agricultura, a caror principala beneficiara este Franta, mai precis marile concernuri din Franta. Pe de alta parte, Germania este prinsa la mijloc. In principiu, cancelarul Angela Merkel il sustine pe Blair si propunerea sa de buget, dar nu vrea sa puna in pericol legaturile cu Franta si trebuie sa evite situatia in care Germania ar amina din nou o rezolutie UE. Ca urmare, Germania a propus, ieri, o crestere a bugetului global al UE pina la nivelul de 862,5 miliarde de euro (1,045% din PIB-ul UE), cu 13,2 miliarde in plus fata de planul bugetar britanic. In acelasi timp, a afirmat ca interesele noilor membre nu ar trebui sacrificate. Pentru ca extinderea Uniunii Europene devine o problema, Romania si Bulgaria riscind sa primeasca mai putini bani decit sperasera. Totusi, Traian Basescu a apreciat ca "pozitia Romaniei este extrem de critica fata de resursele alocate dar in acelasi timp ne dam seama ca exista pentru noi - mai mult decit pentru statele membre - o prioritate in definitivarea bugetului".
In plina criza UE, oalele tind sa se sparga in capul Romaniei si Bulgariei
Noi avertismente UE pentru Romania si Bulgaria. Presedintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului european Elmar Brok, a declarat ca daca Romania si Bulgaria nu se vor dovedi pregatite pentru aderare, oricind poate fi invocata clauza de salvgardare care implica aminarea aderarii cu un an. Elmar Brok a declarat ca exista serioase indoieli cu privire la pregatirea Bulgariei si Romaniei pentru integrare, mai ales in privinta citorva capitole. Este vorba de cam aceleasi capitole remarcate si de ultimele rapoarte de tara: lupta impotriva coruptiei, reforma administratiei, controlul frontierelor, siguranta alimentara si justitia. In Romania, prinderea acelor "pesti mari", cum numea fostul comisar pentru extindere Gunter Verheugen cazurile importante de coruptie, se lasa inca asteptata. La propunerea lui Brok, Parlamentul European a decis sa ia o hotarire definitiva privind aminarea sau nu a aderarii celor doua tari, primavara viitoare, cu un an inainte de aderare, cind va fi prezentat ultimul raport de monitorizare.