Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Mai repede cu Romania in UE!

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    UE ar trebui sa incurajeze integrarea Croatiei, Romaniei si a Bulgariei, in ideea ca sprijinul acordat statelor vecine Iugoslaviei, care demonstreaza ca sint angajate pe calea reformelor, va slabi pozitia lui Milosevici, se arata intr-un articol publicat in cotidianul "The New York Times".
    "UE trebuie sa demonstreze mai multa hotarire in integrarea unor state precum Croatia, Romania si Bulgaria. Cind oficialii din aceste state intreaba cind vor fi admisi in UE, ei primesc raspunsuri evazive. Acesti oficiali sint ingrijorati ca extinderea spre est a UE isi incetineste ritmul, ceea ce face ca oamenii obisnuiti sa-si piarda interesul pentru Occident", se arata in articolul din New York Times.
    Semnat de Misha Glenny, unul din cei mai in voga autori de lucrari pe tema conflictelor din Balcani (ultima sa carte "Balcanii. Nationalism, razboi si marile puteri, 1804-1999", a aparut in SUA in primavara acestui an), articolul este intitulat " Unde se duce Milosevici daca pleaca din Serbia?".
    Ideea centrala a articolului este ca retragerea lui Milosevici de la conducerea Iugoslaviei, fapt care "ar face viata multor diplomati mult mai usoara", dupa cum apreciaza autorul. Dar, Glenny considera ca strategia iesirii lui Milosevici din scena este complicata, din mai multe motive. Dintre acestea fac parte faptul ca putine state, chiar si cele care s-au opus campaniei din Kosovo (ca Rusia si China), ar fi gata sa ii acorde azil, faptul ca opozitia sirba este foarte dezbinata, dar si fermitatea unor voci sonore de pe scena internationala, ca procurorul TPI Carla del Ponte, care cred ca Milosevici trebuie adus in fata tribunalului. "Nu va fi stabilitate in Balcani daca Milosevici nu este adus in fata tribunalului, la Haga", a declarat Carla del Ponte.
    Strategia iesirii din scena a lui Milosevici nu va functiona si va sublinia lipsa oricarei politici coerente pentru Balcani a Statelor Unite si a Europei, apreciaza Misha Glenny. "In Kosovo, ONU ar trebui sa se concentreze pe crearea unui sistem de functionari publici, albanezi pentru zonele majoritar albaneze si sirbi pentru zonele majoritar sirbe. Acestia vor trebui sa fie bine platiti, si pregatiti sa serveasca scopurile ONU si nu pe cele ale mafiei locale. Daca influenta acesteia din urma scapa de sub control, strategia de a organiza alegeri in toamna poate fi una fara mare influenta pentru viitor". "Regimul presedintelui Milo Djukanovici trebuie sa fie sustinut cu multi bani. Daca nu, sprijinul pentru cel mai important aliat occidental din Iugoslavia va disparea, si va exista amenintarea unui razboi sau a recistigarii controlului asupra republicii de catre Milosevici. Si Uniunea Europeana va trebui sa demonstreze mai multa hotarire in integrarea unor state precum Croatia, Romania si Bulgaria. Cind oficialii din aceste state intreaba cind vor fi admisi in UE, ei primesc raspunsuri evazive. Oficialii acestor state sint ingrijorati ca extinderea spre est a UE isi incetineste ritmul, ceea ce face ca oamenii obisnuiti sa-si piarda interesul pentru Occident. Puterea lui Milosevici va disparea cind o parte din vecinii Serbiei vor face un progres economic vizibil. Dincolo de strategia de a sprijini acest progres, nu mai exista decit doua optiuni: fie Occidentul va incepe sa discute cu Milosevici, ceea ce e o afacere riscanta, sau se va incepe o operatiune sub acoperire, si, dupa cum se stie, CIA nu se mai ocupa cu astfel de lucruri."
    Ultima carte a lui Misha Glenny face parte dintr-o serie de trei carti pe tema conflictului din Kosovo, deosebit de apreciate in SUA. Celelalte doua carti sint "Kosovo, Razboi si Razbunare" de Tim Judah, corespondentul "The Economist" in timpul conflictului si "Razboiul Virtual. Kosovo si dincolo de Kosovo", de Michael Ignatieff.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri