Patriarhul Teoctist a participat la rebeliunea legionara din 1941
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Patriarhul Teoctist a participat la rebeliunea legionara din 1941

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Un document apartinind fostei Securitati, descoperit in arhiva SRI, arata ca Patriarhul Teoctist, inainte de a fi pactizat cu regimul comunist, a fost legionar, participant la rebeliunea legionara din ianuarie 1941. Conform acestui document inedit al Securitatii, actualul Patriarh, Teoctist Arapasu, a participat in ianuarie 1941, la virsta de 26 de ani, la rebeliunea legionara si a devastat impreuna cu alti preoti o sinagoga din Bucuresti. Documentul, datat 30 ianuarie 1950, se afla in arhiva SRI (fond "D", dosar 909, fila 510) si a fost descoperit de istoricul Dorin Dobrincu.
    "Fost legionar cu activitate intensa"
    Iata intregul fragment care ne intereseaza din documentul Securitatii: "... se constata ca cele mai multe semnalari de activitate dusmanoasa impotriva regimului se desfasoara in regiunea Moldovei (cu un numar aproximativ de 273 preoti, 14 calugari si 28 cintareti basarabeni) - unde functioneaza ca vicar si loctiitor de mitropolit arhiereul TEOCTIST ARAPASU, fost legionar cu activitate intensa si cu participare la rebeliune, devastind Sinagoga din Str. Antim impreuna cu legionarii GRIGORE BABUS, preot la patriarhie, MITROFAN CHIRIAC si altii. ARAPASU, in urma legaturilor ce le-a avut cu Patriarhul (Iustinian Marina, n.red.) a reusit in prezent sa detina o influenta asupra acestuia, care are intentia si-l va sustine pe ARAPASU de-a ocupa postul de Mitropolit al Moldovei, la viitoarele alegeri".
    Impotriva evreilor
    Rebeliunea legionara a fost declansata, pe 21 ianuarie 1941, ca urmare a tentativei Sefului statului de atunci, Ion Antonescu, de a-i inlatura pe legionari de la putere. Antonescu s-a asociat cu legionarii la guvernare in septembrie 1940, intr-un moment de grava criza politica. Cu timpul, in urma crimelor si abuzurilor puse la cale de legionari si dupa ce a obtinut acordul Germaniei hitleriste, Antonescu a decis sa-i inlature pe legionari. Replica acestora a fost o tentativa de lovitura de stat prin intermediul unei rebeliuni. Actele de violenta ale legionarilor au fost concentrate pe doua directii: institutiile statului si populatia de origine evreiasca. Din cei 416 morti inregistrati in acele zile singeroase de ianuarie, 120 erau evrei (conform datelor oficiale ale regimului Antonescu). Concomitent, legionarii au distrus mai multe lacasuri de cult ale evreilor. In acest ultim fenomen pare a se fi inscris si actiunea actualului Patriarh al Romaniei.
    Patriarhia: "Pura fabulatie"
    Este posibil ca informatia referitoare la trecutul Patriarhului Teoctist, continuta in documentul Securitatii, sa fie falsa? Foarte putin probabil. Documentul era de uz intern (deci nu destinat unei dezinformari publice), iar Securitatea nu avea nici un interes sa opereze cu informatii false. Patriarhia are insa alta parere. Solicitata sa ofere o reactie la aceasta dezvaluire, Patriarhia ne-a raspuns ca este vorba "de pura fabulatie". Raspunsul ii apartine preotului Constantin Stoica, de la biroul de presa al Patriarhiei. Acesta, desi a avut posibilitatea sa vada documentul Securitatii, nu si-a motivat raspunsul, marginindu-se la a spune ca informatia i se pare, "la prima vedere, pura fabulatie".
    Santajul Securitatii
    Probabil, informatia din documentul Securitatii era contabilizata in scopul unui viitor santaj impotriva lui Teoctist si a altor fete bisericesti.
    Istoricul Dennis Deletant, observind ca ierarhii Bisericii Ortodoxe au pactizat cu regimul totalitar al lui Nicolae Ceausescu, afirma ca "atitudinea lor de supunere fata de regim se explica, desigur, prin pozitia privilegiata si libertatea de care se bucurau in lumea ecleziastica". Pornind de la documentul Securitatii citat mai sus, la aceasta explicatie trebuie sa adaugam santajul. Numerosi fosti legionari au fost iertati de catre comunisti cu conditia de a arata supunere neconditionata fata de regim.
    Supunerea lui Teoctist, devenit Patriarh al Romaniei in 1986, fata de regimul comunist s-a tradus prin acceptarea programului de demolare a bisericilor pus la cale de Ceausescu. Desi, in perioada 1984-1989, au fost demolate mai multe zeci de biserici in Bucuresti si in restul tarii, conducerea BOR nu a facut nici un gest de opozitie. In schimb, Teoctist lansa periodic telegrame prin care isi arata sustinerea fata de regimul Ceausescu. O astfel de telegrama a fost scrisa chiar pe 20 decembrie 1989, la trei zile dupa ce la Timisoara incepuse sa curga singe. In telegrama, Teoctist proslavea "Epoca de Aur" si "activitatea remarcabila" a Conducatorului mult iubit. Sa fi fost acesta pretul pe care Teoctist l-a platit pentru trecutul sau legionar? (A. CIOFLANCA)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

    Alexandru LĂZESCU

    Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

    Marea majoritate a jurnaliştilor români continuă să se închine la „icoanele” New York Times, Washington Post, CNN, The Guardian, nerealizând că acestea au deviat între timp semnificativ de la etica şi standardele tradiţionale ale jurnalismului.  

    Filmuletul zilei

    opinii

    Câte ceva despre ororile nazismului

    Nichita DANILOV

    Câte ceva despre ororile nazismului

    Realitatea din lagărele de naziste era atât de cosmetizată de aparatul de propagandă, încât chiar şi prizonierii proaspăt aduşi în vagoanele de vite sigilate aveau tendinţa să nu dea crezare sinistrelor zvonuri legate de exterminare. Ca să nu intre în panică, deţinuţii ce coborau din trenuri aveau parte de o privelişte aproape bucolică. E drept că exista sârmă ghimpată. Dar dincolo de sârmă domnea o ordine desăvârşită.

    Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

    Ciprian IFTIMOAEI

    Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

    Pe la începutul lunii decembrie 2021, mă pomenesc cu un telefon de la prietenul şi colegul Bogdan Pătărlăgeanu de la Direcţia de Comunicare a Institutului Naţional de Statistică (INS) cu propunerea de a colabora la un Newsletter pentru Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) în care să surprindem crâmpeie din publicistica economică şi socială a poetului Mihai Eminescu, eventual, condimentate cu date statistice. Mai înainte de toate, prietenul Bogdan se interesă dacă ştiu ceva despre legătura lui Eminescu cu statistica, parcă, bănuind că am în lucru un studiu cu tema „Scurt istoric al statisticii oficiale în România” în care aveam câteva rânduri despre tema în cauză.

    Atenţie la trend

    Michael ASTNER

    Atenţie la trend

    În loc de motto: Jocurile minţii// cum mai reuşim noi/ să ne construim/ propriile capcane - cu cât mai sofisticate,/ cu atât mai durabilă/ propria închisoare.

    pulspulspuls

    Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

    Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

    Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

    Caricatura zilei

    Pantaloni

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

      X