Pentru Romania, UE a devenit mai importanta decit NATO
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 16.06.2021

Pentru Romania, UE a devenit mai importanta decit NATO

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Regiunea Balcanilor produce mai multa istorie decit poate suporta. Cu aceasta constatare a descris, recent, ministrul de externe al Poloniei, Geremek, starea de spirit care se face simtita in multe capitale europene, in ciuda usurarii produse de incetarea interventiei NATO in Iugoslavia. In Albania si in Macedonia, care au suferit deosebit de mult de pe urma razboiului, dar si in Romania si in Bulgaria, care au avut si ele pagube materiale considerabile, lumea se intreaba daca regiunea Balcanilor nu va fi data din nou uitarii in curind. Pentru americani situatia este destul de clara: NATO si trupele KFOR au netezit calea pentru stabilizarea situatiei si pentru reluarea activitatilor civile, iar dupa ce povara operatiunilor militare a cazut in special pe umerii SUA, revine acum europenilor sarcina reconstructiei, caci, la urma urmei, potrivit argumentului dezarmant al Washington-ului, este vorba de o criza europeana.
    Dar criza s-a produs in Kosovo, iar de stabilitate are nevoie intreaga regiune a Balcanilor, asa cum au lasat sa se inteleaga toate tarile care se asteapta sa primeasca ajutor occidental. Apelul este adresat UE, sub protectia careia, nu numai in conceptia tarilor sud-est-europene, ci mai ales a americanilor, trebuie sa se puna regiunea Balcanilor.
    Pentru tari ca Romania si Bulgaria, primirea ca membru cu drepturi depline in UE a devenit intre timp mai importanta chiar decit apartenenta la NATO. Este adevarat ca in timpul crizei din Kosovo aproape toate statele vecine cu Iugoslavia au manifestat o solidaritate demonstrativa cu Alianta occidentala, indiferent daca a fost vorba de deschiderea spatiului lor aerian pentru avioanele NATO sau de inchiderea lui pentru cele rusesti. Acest lucru s-a produs adesea impotriva opiniei publice din aceste tari, care nu aproba atacurile NATO. Dar pentru ca de la Pactul de stabilitate pentru Balcani tarile regiunii spera in special insanatosirea economica care, fara profunde reforme politice si legislative, nu este posibila, problema-cheie este, chiar pentru presedintele Albaniei, cum ar putea fi primita mai repede tara sa in UE. Apreciind realist sansele tarilor lor, presedintii Romaniei si Bulgariei ar fi multumiti chiar numai cu perspectiva unor tratative de aderare. Asemenea promisiune, cred ei, ar motiva popoarele lor sa depuna eforturi sporite pentru a indeplini conditiile aderarii la UE.
    Un argument pentru aceasta opinie il ofera evolutia tarilor baltice, unde Letonia si Lituania se ambitioneaza sa ajunga din urma, din punct de vedere economic, Estonia, care se numara deja printre tarile candidate. Dupa inlaturarea de la putere a autocratului Meciar, o evolutie similara poate fi observata in Slovacia, unde se spera, fara o anumita indreptatire, ca tara va fi tratata la Bruxelles intocmai ca Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovenia. Faptul ca astfel de sperante au fost trezite pina si in Macedonia si Albania trebuie sa li se para deocamdata un cosmar chiar celor mai convinsi adepti ai extinderii spre Est a UE. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, chiar si in aceste tari se fac eforturi de orientare spre principiile UE. Constatarea este valabila in special pentru Bulgaria, care si-a impus un regim monetar strict, reusind in ultimii doi ani sa opreasca complet inflatia. Si privatizarea industriei este in aceasta tara atit de avansata incit, in comparatie cu alte tari ale regiunii, Bulgaria se bucura de o buna apreciere din partea Bancii Mondiale si a FMI.
    Ceea ce din multe puncte de vedere ar putea parea dorinte irealizabile, nu impiedica tarile regiunii sa aprecieze exact cauzele si consecintele evolutiei din fosta si actuala Iugoslavie. Invatatura trasa de guverne, incepind cu cel de la Bratislava, trecind prin Bucuresti si pina la Tirana, este urmatoarea: daca Europa este pretutindeni si daca pretutindeni sunt valabile aceleasi valori, atunci coexistenta, adesea tensionata, a majoritatilor cu minoritatile trebuie sa duca la o mai buna convietuire. Vorbe nimerite, desigur, cu care un alt polonez, presedintele Kwasniewski, a incercat sa risipeasca sentimentul fortelor reformiste din Balcani cum ca ar fi tratate cu condescendenta sau chiar ignorate de restul Europei. Sprijinirea eforturilor prin asistenta politica poate fi efectiv de utilitate considerabila pentru o regiune care se numara printre cele mai sarace si plina de conflicte ale continentului si nu trebuie data uitarii, daca se urmareste sa se produca pe viitor mai putina istorie. Istorie, dar o istorie de dorit ar produce insa regiunea Balcanilor si daca, dupa instaurarea unei noi ordini, in care regimuri ca acela al lui Milosevic nu ar mai avea loc, s-ar ajunge in fine la o cooperare regionala. Aceasta ar fi necesara in special in domeniul edificarii infrastructurii, caci deocamdata nu poate fi vorba nici de o aprovizionare cu energie coordonata, nici de o retea satisfacatoare de cai ferate si rutiere. In fine, daca tarile balcanice s-ar decide pentru mai multa toleranta interna, acest fapt ar favoriza si accelera integrarea in Europa, asa cum este reprezentata ea in prezent de UE. (Werner ADAM)

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Pesedistul bun, pesedistul rău

    Cătălin ONOFREI

    Pesedistul bun, pesedistul rău

    În viitor, se vor înmulţi cazurile în care înţeleptul Vasile se va contra cu ţăranul Marcel! 

    Filmuletul zilei

    opinii

    Din ce în ce mai buni

    Briscan ZARA

    Din ce în ce mai buni

    Ideea pensionării la 70 de ani mi se pare bună, însă doar ca idee, nu ca lege. Pentru că se ştie faptul că românii sunt extrem de buni la interpretarea oricărui text, fie el biblic, politic sau legislativ, şi vor fi în stare să scoată din asta ceva cu totul şi cu totul diferit decât ce s-a intenţionat, chiar pervers.

    Glose la Eminescu

    Nicolae TURTUREANU

    Glose la Eminescu

    * „E ochiul lui/ atotcuprinzător,/ scăldându-ne-n lumină/ preacurată.// Poeţi ce-au fost,/ poeţi ce au să vină,/ traşi pe a poeziei sale roată.”

    Eminescu - în vremea lui şi a noastră

    Mihai DORIN

    Eminescu - în vremea lui şi a noastră

    În vremea lui, Eminescu a fost de puţini înţeles, de unii iubit, de mulţi urât. Nimic nou sub soare. Să înţelegi un om care venea din adâncul timpului, de la „izvoarele veşnice” din care, vorba lui Iorga, se nutresc „naţiile şi secolele”, nu era la îndemână decât spiritelor alese. Iar acestea erau puţine, într-un timp anomic, în care regulile le făceau parvenţii, năimiţii, patrioţii de profesie, speculanţii „frazei”, adică ai vorbelor fără duh, învăţate pe de rost, pentru a camufla adevărul vieţii. Cronicarul acelui timp e perceput a fi Caragiale, întrucât râsu-plânsu are mai mare trecere decât tragicul eminescian. Cei doi se întâlnesc însă în pasiunea de a devoala adevărulşi a vitupera impostura.

    pulspulspuls

    Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

    Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

    Of, of, că grele vremuri am mai ajuns să trăim la Iaşi, stimaţi telespectatori, încât iote că nu trec două zile şi iar ne năpădesc informaţiile pe surse toate una şi una despre dosarele mai marilor zilei, fie Mihăiţă, fie dom’ Costel. 

    Caricatura zilei

    City manager

    Editia PDF

    Bancul zilei

    De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

    Parteneri

    Alte publicatii

      Intrebarea zilei

      Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.