Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Radu Florescu contesta dreptul familiei Miclescu de a vinde opera brancusiana Cap de Copil

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Radu Florescu, managerul agentiei de publicitate Saatchi&Saatchi, contesta dreptul familiei Miclescu de a vinde statului roman opera brancusiana Cap de Copil fara acordul familiei Florescu, care a cumparat piesa, la Paris, la inceputul secolului 20.
    Florescu s-a intilnit, marti, cu ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, pentru a prezenta oficial pozitia familiei sale in legatura cu piesa si demersurile pe care intentioneaza sa le faca pentru a-si dovedi coproprietatea. El a declarat ca aduna documentatie si va inainta actiune in justitie pentru a contesta dreptul de proprietar unic al familiei Miclescu, confirmat de Curtea Suprema de Justitie si in baza caruia Muzeul National de Arta al Romaniei a acceptat sa restituie piesa. Florescu a mai afirmat ca ministrul Razvan Theodorescu i-a spus ca va suspenda cumpararea Capului de Copil pina la rezolvarea litigiului si i-a precizat "foarte clar" ca nu e vorba despre "un punct de vedere moral, ci unul legal".
    Florescu doreste ca statueta sa ramina in Romania, iar banii pe care statul i-ar fi platit pentru ea, patru sute de mii de dolari, sa fie reinvestiti in cultura romana, pentru refacerea unor biserici, inclusiv a celei din comuna Floresti, la care lucrarile de restaurare s-au oprit din lipsa fondurilor.
    Lucrarea a fost cumparata, la inceputul secolului trecut, la Paris, de catre Alexandru D. Florescu, care a daruit-o fiicei lui, Elsa Florescu, casatorita cu Radu Miclescu. Elsa Florescu Miclescu si apoi Radu Miclescu au murit fara mostenitori directi.
    Potrivit volumului "Brancusi in Romania", de Barbu Brezianu, piesa in discutie - varianta a doua a operei Cap de Copil - este un bronz patinat semnat la baza, in centru, si a fost turnata la Paris, in atelierele Valsuani, in 1906. Prezentata la Salonul de Toamna de la Paris, in 1909, opera a fost expusa pentru prima oara in 1976, la Bucuresti, la Expozitia Centenarului Brancusi, si apoi la Craiova, la Expozitia Omagiala. Barbu Brezianu remarca o serie de diferente intre prima si aceasta a doua varianta: modelajul este mai spontan si mai rafinat, ca si slefuirea urmelor de la turnare. Istoricul de arta mai remarca urmele adinci ale unui instrument de sculptura, prezente mai ales deasupra semnaturii.
    Inca de la inceputul mandatului sau, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu si-a exprimat dorinta ca in anul 2001, declarat de guvern Anul Brancusi, sa fie achizitionate cit mai multe opere ale marelui sculptor.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri