Prin doua notificari sosite la Primaria Sinaia, in data de 7 august, regele Mihai isi face cunoscuta intentia de a primi inapoi domeniul regal de la Sinaia, care se intinde pe o suprafata de 60 de hectare. Ionita Maria, jurist in cadrul Primariei Sinaia, a declarat ca avocatul Dragan Ion, de la Judecatoria Sinaia a depus, in data de 7 august, doua dosare in numele fostului rege Mihai, prin care sint revendicate imobilele si terenurile incluse in domeniul regal.
Astfel, prin dosarul 332 se revendica stina regala si cabanele din jur, evaluate la suma de 100.000 de dolari. In dosarul cu numarul 333 se revendica Castelul Peles, Pelisorul, Complexul Hotelier Economat, Vila Casa Cavalerilor, Uzina Electrica, garajele, cazarma si ferma de vulpi arginti (cu inventarul fix si viu existent la data nationalizarii - in momentul de fata nemaiexistind acolo nici o vulpe), impreuna cu terenul aferent de 60 de hectare, toate evaluate la suma de 20 milioane de dolari.
Notificari au fost depuse si la primariile din Busteni, Predeal si Azuga, pentru terenuri in suprafata totala de 1197 de hectare. In Azuga, regele cere, pe linga terenuri, fosta fabrica de salam, acum un imobil parasit, fabrica de sticla Stiaz Azuga, Casa Simalex si Casa Severinus.
Avocatul Adrian Vasiliu insista ca aceste proprietati nu au apartinut Domeniilor Coroanei, asa cum gresit s-a spus pina acum, domenii care sint asimilate astazi domeniului public, adica al statului. Vasiliu precizeaza ca proprietatile revendicate au apartinut direct regelui, fiind mostenite de la regii anteriori. "Niciodata domeniul de la Peles nu a fost donat de bunavoie statului de regele Mihai I, cel care-l mostenise de la strabunicul si bunicul sau. Asa-zisa donatie catre stat este o legenda". Principalele documente de la dosar sint testamentul lui Carol I si Codicilul lui Ferdinand I.
Iritare la Guvern
Membrii Guvernului, care pina acum pareau incintati de felul in care presedintele Ion Iliescu adusese din condei reconcilierea cu Mihai I, au reactionat cu indignare greu disimulata. Acestia fie au sugerat ca fostul suveran nu mai are drept de proprietate asupra Pelesului, fie au apelat demagogic la sentimentele patriotice ale regelui. Secretarul General al Guvernului Serban Mihailescu, cel care a avut prima reactie la cald, s-a aratat iritat de forma in care a fost facuta revendicarea: "Cererea fostului suveran este pentru noi surprinzatoare. In primul rind pentru ca nu ne-am fi asteptat la aceasta maniera de a fi anuntati prin intermediul avocatilor, care au depus ieri notificarea la Guvern". Apoi, Mihailescu a completat cu subinteles: "Situatia juridica a complexului Peles nu este o problema simpla".
Astazi a venit rindul sa reactioneze lui Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, institutia care administreaza in prezent muzeul Peles. Theodorescu a afirmat ca desi dreptul de proprietate al regelui Mihai I asupra Castelului Peles nu poate fi pus la indoiala, ar fi un gest superb din partea regelui sa lase poporului roman acest monument istoric de mare valoare. "Niciodata familia Bourbon nu a cerut inapoi Palatul Luvru", a adaugat el. Potrivit unor "rumori" din epoca, sustinute in perioada interbelica de declaratii ale unui membru al familiei Bratianu, in dosarul mostenirii Castelului Peles nu s-ar fi platit o serie de taxe succesorale, ceea ce ar pune sub semnul intrebarii dreptul de proprietate al regelui Mihai I asupra domeniului, a relevat ministrul Culturii. Ministrul spune ca numai istoricii pot elucida acest caz, aceste informatii fiind verificabile printr-o cercetare in arhivele romanesti, inclusiv cele de la Peles. Razvan Theodorescu admite insa ca din documentele care se afla in dosarul notificarii, pe care ministerul a primit-o, joi, "reiese limpede" ca domeniul Peles a fost proprietatea personala transmisa prin mostenire de la regele Carol, care a construit castelul, la regele Ferdinand si apoi la Mihai, existind un codicil al lui Ferdinand prin care Carol al II-lea, tatal lui Mihai I, este exclus de la mostenire. "Muzeul Peles este unul de importanta nationala care apartine patrimoniului spiritual al poporului roman si ar fi firesc sa ramina in proprietatea statului", sustine Razvan Theodorescu.
In cazul discutarii retrocedarii, Theodorescu aminteste insa si de dreptul de preemtiune al statului roman, pe care il stipuleaza Legea Monumentelor Istorice, recent promulgata. Ministrul a evocat si investitiile masive facute de stat pentru restaurarea Pelesului, cea a Foisorului, care are in prezent o cu totul alta structura, si a Pelisorului, care are si el o noua infatisare. Ministrul nu a pomenit insa de drepturile de inchiriere la care ar fi indreptatit regele Mihai I dupa mai mult de 40 de ani in care castelul a fost folosit cu profit de statul roman.
Guvernul va discuta in sedinta de saptamina viitoare solicitarea fostului suveran al Romaniei, Mihai I, privind retrocedarea Castelului Peles, a declarat purtatorul de cuvint al Executivului, Claudiu Lucaci. El a precizat ca, pina atunci, un grup de experti format din juristi si istorici va analiza baza legala a acestei solicitari, precum si documentele aflate in posesia arhivelor nationale referitoare la Castelul Peles.
Cel mai vizitat muzeu din Romania
Castelul Peles a fost ridicat la dorinta regelui Carol I de a avea la poalele Bucegilor, pe domeniul sau privat, resedinta de vara. Santierul, unde lucrau aproape trei sute de oameni, a fost considerat cel mai important de pe cuprinsul Vechiului regat in veacul trecut. Constructia a fost finantata din fonduri particulare ale lui Carol I dar si din subscriptie publica.
In 1873-1874 s-a facut amenajarea terenului mlastinos de pe versantul sting al piriului Peles, iar constructia a inceput in 1875, dupa planurile arhitectului vienez Wilhelm Doderer, o somitate a arhitecturii mondiale la acea vreme. O data cu realizarea fundatiei, lucrarile au fost continuate sub conducerea arhitectului Johann Schultz (asistentul lui Doderer) si a sculptorului M. Stohr. Castelul a fost inaugurat oficial in 1883, dar a suferit ulterior transformari radicale, care au dus la marirea si infrumusetarea lui succesiva pina in 1914, conducerea lucrarilor noi fiind incredintata arhitectului ceh Karel Liman. Costurile etapei 1873 - 1883, atit pentru constructie, cit si pentru lucrari de decoratie, s-au ridicat la suma de 6,5 milioane de lei-aur, iar costurile globale pina in anul 1914, la suma de 16 milioane lei-aur.
Dupa nationalizarea din mai 1948, castelul Peles a trecut in proprietatea statului, fiind administrat de Gospodaria de Partid a PCR. In 1990, intreg patrimoniul casei regale a fost transferat la SC "Cumpatu-Furnica" SA, care a mai vindut din cladiri. In 1995, s-a hotarit preluarea patrimoniului de catre RAPTS. In prezent, castelul este administrat de ministerul Culturii si Cultelor.
Arhitectura exterioara se incadreaza predominant in stilul Renasterii germane, mai putin terasele dispuse in amfiteatru, cu fantini arteziene, balustrade, vaze si statui din marmura sculptate de italianul Romanelli din Florenta, caracteristice Renasterii italiene. Cele patru turnuri nu se aseamana unul cu altul, atit ca dimensiuni, cit si ca forma, iar constructia zidurilor, caramida si lemnul aparent, vopsit in cafeniu si dispus in diferite directii, produc un efect ornamental-coloristic cu totul original. In interior, cele peste 150 de camere au fost construite in stiluri variate (Renasterea germana, italiana, engleza, baroc german, rococo francez, hispano-maur, etc).
Inainte de masiva restaurare din 1974, numarul mediu anual al vizitatorilor varia intre 400.000 si 450.000, iar dupa redeschiderea din 1990 castelul a fost vizitat anual de aproximativ 300.000 - 360.000 de persoane. In prezent, pretul biletului de intrare pentru adulti, barbati si straini, este de 60.000 de lei, beneficiind de reducere, la 25.000 de lei, elevii, studentii, militarii si pensionarii.
Partidele, luate pe nepregatite
PD: "Sa gasim o cale de mijloc"
Vicepresedintele PD Emil Boc a declarat, ieri, ca solutionarea cererii fostului suveran trebuie sa tina seama atit de faptul ca acest castel face parte din patrimoniul national, cit si de prevederile Legii 10/2001 privind restituirea imobilelor nationalizate. Boc a precizat ca trebuie gasita o solutie de mijloc intre necesitatea de a conserva Castelul Peles ca bun national si aplicarea prevederilor legii caselor nationalizate.
PNL: "Revendicarea este absolut normala"
Vicepresedintele PNL Andrei Chiliman a declarat, ieri, ca, in masura in care domeniul Peles a apartinut familiei regale, este "absolut normal" ca aceasta proprietate sa fie retrocedata regelul Mihai. Andrei Chiliman a afirmat ca in toate tarile civilizate multe din cladirile care sint obiective turistice se afla in proprietate particulara si nu sint administrate de catre stat. "Nu vad care este diferenta daca un muzeu este gestionat de persoane particulare si nu de catre stat", a subliniat Chiliman. Chiliman a mai spus ca persista acele ramasite ale mentalitatii comuniste care considera ca proprietatea particulara ar fi paguboasa pentru restul societatii.
UDMR: "Sa analizam legalitatea retrocedarii"
Deputatul UDMR Laszlo Borbely, vicepresedinte executiv al Uniunii, a afirmat, tot ieri, ca solicitarea fostului rege Mihai este o "cerinta normala", conforma legilor in vigoare. El a adaugat ca trebuie analizata legalitatea acestei retrocedari".
PRM: "Este o cerere nerusinata"
Prim-vicepresedintele PRM, Corneliu Ciontu, considera ca solicitarea fostului suveran este "o cerere nerusinata", pentru ca acesta "nu are nici un drept de mostenire asupra Castelului Peles, care este o avutie nationala". Ciontu a declarat ca statul roman a investit miliarde de lei pentru repararea si consolidarea acestui castel, inclusiv pentru restaurarea elementelor de mobilier si a operelor de arta si, acum, este "curata nesimtire" ca fostul suveran sa solicite retrocedarea lui pe motiv ca este mostenitor. "Fostul Rege al Romaniei nu a fost prezent la impartirea bunului simt", a spus Ciontu, adaugind ca acestuia "i s-au facut citeva concesii, unele indreptatite, cum ar fi retrocedarea Palatului Elisabeta si a Castelului de la Savirsin si acum forteaza nota".