anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 17.08.2022

Sapunul Nabulsi din qwil si ulei de masline

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Astazi, calatoria sapunurilor naturale renumite in lume se opreste in Palestina, acolo unde este produs un sapun minunat numit Nabulsi. Este un tip de sapun castilian produs numai in localitatea Nablus. Sapunul are un miros unic si este recunoscut ca fiind foarte bun datorita calitatii si puritatii ingredientelor. Acest sapun deosebit este exportat inca din secolul X in lumea araba, apoi si in Europa. Cu timpul, numarul manufacturilor de sapun Nabulsi a intrat in declin pina in secolul al IX-lea, astfel ca astazi mai exista doar doua fabrici, pastrate cu eforturi importante ca parte a mostenirii culturale palestiniene.

    Potrivit traditiei, de mai bine de un mileniu femeile palestiniene puneau deoparte uleiul de masline care le raminea nefolosit de peste an inlocuindu-l cu ulei nou. Acest ulei era folosit pentru productia de sapun. Traditional, femeile mai in virsta erau cele care faceau sapunul. Cu timpul insa aceasta traditie din Nablus a evoluat pina la o industrie importanta, raminind insa o adevarata  arta de fabricare a acestui sapun. In secolul al IV-lea un calator arab spunea ca "orasul Nablus a fost binecuvintat de Dumnezeu cu arbori de masline pentru ulei si pentru a face sapunul dus de beduini in Damasc, Hejaz si pina in marile stepe". Chiar si regina Elisabetha a Angliei alegea sapunul de Nablus pentru a-l folosi.

    In secolul al IX-lea satele care inconjurau Nablusul si ai caror locuitori fabricau ulei de masline, erau integrate in industria de fabricare a sapunului, toata productia de ulei fiind utilizata de manufacturi. Astfel, expansiunea industriei de fabricare a sapunlui cunoaste o mare expansiune, peste 30 de fabrici fiind mentionate a functiona in oras la acea vreme. La inceputul secolului al XX-lea, Nablus a fost cel mai mare producator de sapun din zona fiind furnizor pentru Egipt, Israel, Fisia Gaza, Liban, Iordania, Siria, Kuweit, sud-estul Turciei si sud-vestuliranului. In 1907 fabricile orasului produceau 4.992 de tone de sapun Nabulsi reprezentind 55% din productia de sapun din Palestina, fapt ce a adus orasului reputatia de cel mai important centru de producere a sapunului din tara. In 1934 sapunul este analizat la Londra de autoritatile britanice si se constata ca sapunul contine numai ingrediente naturale.

    Astazi mai exista numai doua manufacturi de producere a sapunului Nabulsi. Cele doua fabrici isi pastreaza foarte strict retetele, in productie fiind utilizat doar uleiul de masline, sarea si soda produsa din lesie.

    Forma sapunului este de 3,8/2,25/5,7 cm iar culoarea este ca a unei „pagini de carte veche". Cuburile produse sint stantate cu sigiliul fabricii. Apoi este invelit separat in hirtie sifonata alba, ceara pe de o parte si ambalajul de hirtie imprimat cu sigla fabricii. Are un miros distinctiv, desi sapunul nu este parfumat.

    Sapunul Nabulsi are trei ingrediente principale: ulei virgin de masline, apa, si un compus de sodiu din lesie produs in fabrica dupa o reteta secreta. Producerea acestei sode caustice necesita timp si mare pricepere. Intii era produs un compus numit qwil care astazi este azi utilizat impreuna cu var pentru a obtine se solutia de soda. Cele doua substante pulbere sint amestecate, apoi puse cu apa fierbinte si, timp de opt zile, se prepara sapunul in cuve mari de cupru. Pentru a determina daca sapunul este gata se introduce o bucata de lemn (dukshab) in solutie si se miroase. Asa se recunoaste daca sapunul este numai bun de turnat in forme, taiat si stantat. Apoi bucatile de sapun sint aranjate in structuri conice inalte cu goluri la podea si tavan si lasate la uscare timp de trei sau chiar douasprezece luni.

    Industria sapunului de Nabulsi a decazut considerabil in ultimii 100 de ani, ca urmare a unei serii de catastrofe naturale sau produse de om, Cutremurul din 1927 a devastat o mare parte din Orasul Vechi din Nablus, apoi ocupatia militara israeliana si incursiunile militare israeliene in cartierul istoric al orasului in timpul celei de-a doua Intifada au distrus mai multe fabrici de sapun. Doar doua fabrici de sapun din zecile care au functionat in secolul al IX-lea, continua si astazi sa produca sapunul Nabulsi.

    Cu toate acestea, el continua sa fie vindut cu succes in magazinele din Cisiordania, si poate fi, de asemenea, gasit in Iordania, Kuweit, si orasele arabo-israeliene, cum ar fi Nazaret. De asemenea, sapunul este comercializat si in Occident de organizatii non-guvernamentale ca o modalitate de a finanta initiative locale pentru pastrarea traditiilor de fabricare a sapunului Nabulsi.

    Manuela ANDREI


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Rivalităţi globale (II)

    Lucian DÎRDALA

    Rivalităţi globale (II)

    Este mult mai greu să articulezi, astăzi, o doctrină a îngrădirii, când ţintele ei sunt regimuri cu care nu demult Occidentul stătea - iar în anumite domenii, încă mai stă - la aceeaşi masă, tratându-le drept actori legitimi.

    opinii

    Provincialismul trufaş al capitalei

    Florin CÎNTIC

    Provincialismul trufaş al capitalei

    Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

    Caua şi politicaua

    Radu PĂRPĂUȚĂ

    Caua şi politicaua

    Jivină fantastică caua/ e rudă cu bau-baua/ şi politicaua:/ sperie copiii: ai!/ fac pipi în pat: vai!/ Şi vrabia-i pui,/ dar dracul ştie de când îi,/ zice o zicală/ naţională./ 

    Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

    Alex VASILIU

    Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

    Siguranţă, sensibilitate, putere de adaptare, vecinătate netulburată a maturităţii. Sunt impresiile stabile de care am avut parte la primele audiţii ale pianistei Alexandra Dăriescu.

    pulspulspuls

    Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

    Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

    Multă lume ne-a tot întrebat în ultimele zile cum se face de declaraţiile liderului liberal de la Iaşi, dipotatul Muraru, legate de rotaţia premierilor între PSD şi PNL, au fost aşa de preluate şi mediatizate de tătă presa naţională, asta în timp ce până atunci dipotatul şi-n limbă dacă stătea nu relata nimeni nimicuţa despre el. 

    Caricatura zilei

    Ambulanța

    Editia PDF

    Bancul zilei

    Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Alte publicatii

      Fotografia zilei

      Intrebarea zilei

      Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

      vezi raspunsuri

      Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.